NAVALNYY v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
NAVALNYY v. RUSSIA (CtEDO, 2021)
Comunicat la 12 ianuarie 2021 Publicat la 1 februarie 2021 THIRD SECTION Cererea nr. 36418/20 Aleksey Anatolyevich NAVALNYY împotriva Rusiei depusă la 21 august 2020 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Aleksey Anatolievich Navalnyy, este un național rus, născut în 1976 și trăiește în Moscova. El este reprezentat în fața Curții de către dna O. Mikehalova, avocat practicant la Moscova. Situațiile cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. La 20 august 2020 reclamantul a luat un zbor de la Tomsk la Moscova. Pe parcursul zborului, el a experimentat brusc malformarea acută și a pierdut conștiința. Avionul a trebuit să aterizeze în Omsk și reclamantul, într-un comă, a fost transportat la un spital municipal local unde a fost pus pe suport de viață. În aceeași zi asociatul reclamantului, dl G., a depus o cerere în cadrul Comitetului de Investigare al Federației Ruse de a deschide proceduri penale susținând că reclamantul a fost intenționat otrăvit de o substanță necunoscută. El a declarat că aceaceasta a fost o tentativă de crimă legată de activitatea politică a reclamantului. La 22 august 2020, reclamantul a fost transferat pentru tratament în spitalul Charité din Berlin. La 27 august 2020, cererea dlui G. de anchetă a fost transmisă Departamentului de Transport Zapadno-Sibirskoye al Comitetului de Investigare. La 1 septembrie 2020, dl G. a contestat inacțiunea Comitetului de Investigație în fața Curții de districte Basmanny din Moscova care se referă la art. 125 din Codul de Procedură Penală. La 3 septembrie 2020, șeful departamentului Comitetului de Investigație pentru prelucrarea cererilor a prezentat Curții de District Basmanny o explicație scrisă care a afirmat că art. 125 nu era aplicabil deoarece nu exista nici un act juridic care să pună cont în temeiul prezentei dispoziții. În ziua următoare, Guvernul german a făcut o declarație. Publicarea sa mai târziu de către Biroul de Presă și Informare al Guvernului Federal german sub forma unui comunicat de presă a fost citită după cum urmează: „La 2 Septembrie 2020, Guvernul Federal a anunțat că, la cererea Charitéi – Universitätsmedizin Berlin, un laborator specialist Bundeswehr a efectuat teste toxicologice pe eșantioanele de la Alexei Navalny. Rezultatele acestor teste au dezvăluit inequívoca prezența unui agent chimic nervoasă din grupul Novichok. Acest lucru constituie o încălcare severă a Convenției privind armele chimice (CWC). Guvernul federal a solicitat, prin urmare, ca Organizația pentru interzicerea armelor chimice (OPCW) să contribuie la analizarea dovezilor legate de cazul Navalny. Această cerere de asistență pentru OPCW a fost formulată în conformitate cu articolul VIII 38 (e) din CWC, care permite tuturor statelor părți să obțină asistență tehnică de la OPCW. Pe această bază, OPCW a preluat eșantioane de testare de la dl Navalny și a luat măsurile necesare pentru a le examina în laboratorii desemnați de OPCW. În plus, guvernul federal a solicitat ca Franța și Suedia, ca parteneri europeni, să efectueze o examinare independentă a probelor germane, pe baza unor noi eșantioane luate de dl Navalny. Rezultatele acestei examinări de către laboratoarele specializate din Franța și Suedia au fost eliberate și confirmate constatările germane. În eforturi separate de examenele OPCW, care sunt încă în curs de desfășurare, trei laboratoare au prezentat, între timp, în mod independent, dovada că otrăvirea dlui Navalny a fost cauzată de un agent nervoasă al grupului Novichok. Solicităm din nou Rusiei să facă o declarație cu privire la incident. Consiliem îndeaproape cu partenerii noștri europeni cu privire la posibilele etape următoare.” La 4 septembrie 2020, Curtea de District Basmanny a respins plângerea dlui G. din cauza faptului că cererea sa a fost transmisă departamentului relevant și că el, în calitate de reprezentant al reclamantului care acționează în numele său, ar putea accesa informațiile referitoare la prelucrarea sa. Prin urmare, drepturile sale nu au fost încălcate. Dl G. apelul la Curtea de Oraș din Moscova care a declarat că Comitetul de Investigație nu a instituit procedura penală pe care a solicitat-o și nu a luat o decizie oficială care să prevadă ancheta în termenul de trei zile. În plus, el subliniază că obligația de a investiga presupusa tentativă de crimă a apărut și din declarația publică a autorităților germane, în sensul faptului că încercarea de viață a reclamantului a fost realizată cu utilizarea unui agent chimic din grupul Novichok. La 18 septembrie 2020, investigatorul Departamentului de Interne al Tomsk a emis o decizie care să prevadă investigația penală în ceea ce privește presupusa tentativă de crimă a reclamantului, din cauza faptului că nu au existat informații obiective primite până în acea dată, sugerând că au fost comise orice infracțiuni intenționate în ceea ce privește reclamantul. S-a remarcat că ancheta de preinvestire a fost extinsă până la 19 septembrie 2020, că o cerere de informații a fost trimisă autorităților competente germane și că în perioada anterioară nu a fost posibilă obținerea de explicații de la doamna P., unul dintre membrii echipei solicitante care au fost în aceeași călătorie la Tomsk. În aceeași zi, șeful adjunct al Departamentului Tomsk de Interne a anulat decizia de mai sus și a prelungit ancheta pre-investigație cu mai multe 30 de zile. Decizia a indicat că soția reclamantului și medicul său trebuie să fie interogat, precum și dna P., și că alte măsuri trebuie luate pentru a fi completată ancheta. La 21 septembrie 2020, dl G. a contestat inacțiunea Departamentului de Interne Tomsk în fața Curții de District Kirovskiy din Tomsk referindu-se la articolele 125, 144 și 145 din Codul de Procedință Penală. La 28 septembrie 2020, Tribunalul Orașului Moscova a susținut hotărârea Curții de District Basmanny din 4 septembrie 2020 nu a constatat încălcarea dreptului procedural sau de fond. La 2 octombrie 2020 Curtea de district Kirovskiy a respins plângerea depusă de dl G. nu a constatat niciun motiv pentru a stabili că organismele de investigare au fost inactive sau că au încălcat termenele legale. La 7 octombrie 2020, dl G. a contestat decizia Curții de district Kirovskiy. Potrivit reclamantului, procedurile de recurs sunt pendente. La 16 octombrie 2020 investigatorul Departamentului de Interne al Tomsk a emis o decizie care să prevadă investigația penală asupra tentativei de crimă ale reclamantului, din cauza faptului că nu au fost obținute informații obiective care sugerează că au fost comise acte penale intenționate în ceea ce privește reclamantul. S-a remarcat că ancheta a implicat ancheta a peste 200 de persoane, inclusiv personalul medical, personalul aerian și pasagerii zborului în cauză, personalul hotelului, al restaurantelor și cafenea aeroportuară, precum și examinarea mai multor locuri și expoziții materiale. De asemenea, s-a remarcat că nu a existat nici o posibilitate de a pune la îndoială reclamantul, dna P. și alte persoane ale căror interogatoriu a fost necesară pentru a lua o decizie legală și motivată în acest caz; de asemenea, nu au fost primite răspunsuri de la autoritățile germane în temeiul cererii anterioare de asistență juridică. În aceeași zi, șeful adjunct al Departamentului Tomsk de Interne a anulat decizia de mai sus și a prelungit ancheta de preinvestire cu mai multe 30 de zile. La 30 octombrie 2020 Curtea de district Kirovskiy a examinat și respins încă o altă plângere a dlui G. cu privire la inacțiunea Departamentului Tomsk de Interne. Acesta a constatat că autoritățile de investigare au acționat în mod legal. De asemenea, instanța a respins cererea de a returna bunurile personale ale reclamantului deținute pentru anchetă, declarând că nu are competența să decidă în această privință. În formularul său de aplicare din 2 noiembrie 2020, reclamantul și-a exprimat intenția de a face apel împotriva acestei decizii. Codul de procedură penală prevede revizuirea judiciară a deciziilor și a actelor sau a eșecurilor de a acționa de către un investigator sau un procuror care sunt capabili să afecteze în mod negativ drepturile sau libertățile constituționale ale participanților la procedura penală. Curtea trebuie să examineze plângerea în termen de cinci zile. Reclamantul, avocatul său, investigatorul și procurorul au dreptul de a participa la audiere. Reclamantul trebuie să-și susțină plângerea (art. 125 § 1, 2, 3 și 4). După examinarea plângerii, instanța declară fie decizia contestată, acționează sau nu acționează în mod ilegal sau nejustificat și ordonă funcționarului responsabil să corecteze deficitul indicat, fie să respingă plângerea (art. 125 § 5). art. 144 din CCrP stabilește că fiecare raport al unei infracțiuni trebuie acceptat, verificat și hotărât în termen de trei zile de către un ofițer de anchetă, agenție de anchetă, investigator sau procuror. Acestea pot trece, cu ajutorul experților sau pe cont propriu, la verificările documentare, controalele și examinarea documentelor, obiectelor sau organismelor moarte și pot emite ordine obligatorii pentru activitățile operaționale de căutare (art. 144 § 1) Perioada de trei zile menționată anterior poate fi prelungită la zece zile și în cazul în care inspecțiile documentare, revizuirile, examenele forense, examinarea documentelor, obiectelor sau organismelor moarte, precum și măsurile operaționale și investigative trebuie efectuate până la treizeci de zile (art. 144 § 3). După examinarea raportului unei infracțiuni, autoritatea competentă decide fie să deschidă un caz penal, să refuze deschiderea unui caz penal, fie să transmită raportul unei infracțiuni unei alte agenții de aplicare a legii cu competența relevantă (art. 145 § 1). În ultimul caz, aceeași autoritate ia măsuri pentru păstrarea urmelor infracțiunii (art. 145 §§ ) 3). Reclamantul poate contesta decizia luată în temeiul articolului 145 § 1 (art. 145 § 2). Reclamantul se plânge în conformitate cu art. 2 coroborat cu art. 13 din Convenție că a fost otrăvit cu agentul chimic la care numai serviciile de securitate de stat au acces și că autoritățile ruse au eșuat să efectueze o investigație eficace asupra tentativei sale de crimă. Reclamantul a epuizat toate căile de recurs interne eficace, astfel cum se prevede la art. 35 alineatul (1) din Convenție, având în vedere faptul că procedura de recurs privind hotărârea Curții de District Kirovskiy din 2 octombrie 2020 este în suspensie și, în absența informațiilor privind starea procedurilor în urma hotărârii aceleiași instanțe din 30 octombrie 2020 (a se vedea Dobriyeva și alții c. Rusia) , nr. 18407/10, §§ 78-79, 19 decembrie 2013; Salikhova și Magomedova c. Rusia , nr. 63689/13, §§ 88-89, 26 ianuarie 2016)? Guvernul este solicitat să furnizeze o actualizare a statului ambelor seturi de proceduri. Dreptul reclamantului la viață, garantat de art. 2 din Convenție, a fost încălcat în acest caz? În special, având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață (a se vedea Kılıç v. Turcia , nr. 22492/93 , § 78 , CEDH 2000 III , Makaratzis v. Grecia , nr. 50385/99 , § 55 , CEDH 2004 XI , Yotova v. Bulgaria , nr. 4366/04 , § 69 , 23 octombrie 2012 și Makuchyan și Minasyan v. Azerbaidjan și Ungaria , nr. 17247/13 , §§ 154-155, 26 mai 2020 , a se vedea și Razzakov v. Rusia , nr. 57519/09 , §§ 61 și 64, 5 februarie 2015; Khayrullina v. Rusia , nr. 29729/09, §§ 57-68, 19 decembrie 2017; Smolentsev v. Rusia , nr. 46349/09, § 73, 25 iulie 2017), a fost ancheta în acest caz de către autoritățile interne în încălcarea articolului 2 din Convenție?