GHIȘOIU v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
GHIȘOIU v. ROMANIA (CtEDO, 2021)
Comunicat la 14 ianuarie 2021 Publicat la 1 februarie 2021 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 40228/20 Albert Mihai GHIȘOUI împotriva României depusă la 24 august 2020 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la acuzații că autoritățile nu au răspuns în mod corespunzător la plângerea violenței domestice depusă de reclamantul, reprezentat de tatăl său, împotriva tatălui vitreg al reclamantului (curentul soț al mamei sale). Părinții reclamantului au divorțat în 2013; de atunci, reclamantul a locuit cu tatăl său, care a avut custodia deplină a lui, în timp ce mama, care s-a mutat în Franța unde a început o nouă familie, a avut drepturi de vizitare. În timpul vacanțelor de iarnă din 2016, reclamantul, care avea zece ani la momentul respectiv, a petrecut câteva zile în România cu mama și soțul său actual, T.R., de naționalitate franceză. La întoarcerea sa din vacanță, reclamantul s-a plâns tatălui său că T.R. l-a lovit și a strigat la el. Denumirea penală depusă de reclamant la 17 februarie 2017 cu privire la incidentul încurcat a fost respinsă de autoritățile naționale, procedura încheiată la 26 mai 2020; Tribunalul de Primă Instanță Pitești a confirmat decizia procurorului de a nu iniția proceduri penale împotriva T.R., în măsura în care nu există dovezi suficiente pentru a confirma acuzațiile. Reclamantul s-a bazat pe articolele 3 și 6 din Convenție, indicând că, în timpul procedurii, nici T.R., nici mama lui nu au fost ascultate de autorități; el s-a plâns, de asemenea, că serviciile sociale pentru protecția copiilor nu au fost consultate sau implicate în procedura, care, în orice caz, a durat prea mult timp. Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante, în special în contextul violenței domestice împotriva copiilor (a se vedea D.M.D. c. România , nr. 23022/13, §§ 40-41 și 51, 3 octombrie 2017), a fost ancheta în acest caz în încălcarea articolului 3 și/sau 8 din Convenție? În special, autoritățile interne au acordat suficientă atenție la acuzațiile de violență domestică infligite reclamantului de către tatăl său vitreg, T.R.? A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața sa privată, în contradicție cu art. 8 din Convenție, în ceea ce privește modul în care autoritățile au răspuns la acuzațiile de violență domestică (a se vedea Eremia c. Republica Moldova , nr. 3564/11, §§ 73, 28 mai 2013)?