3ra-813/26 — Anularea actelor administrative și obligarea înregistrării în calitate de candidat independent.

La 14 octombrie 2026, Gaidarji Valentin a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Vulcănești nr. 3 și Consiliului Electoral Central al Găgăuziei, solicitând: i. anularea Hotărârii nr. 43 din 12 octombrie 2026 a Consiliului Electoral Central al Găgăuziei; ii. anularea Hotărârii nr. 18 din 7 octombrie 2026 a Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Vulcănești nr. 3, în partea privind refuzul înregistrării candidaturii sale; iii. obligarea Consiliului Electoral al Circumscripției Electorale Vulcănești nr. 3 să îl înregistreze în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Adunarea Populară a Găgăuziei, în circumscripția electorală uninominală Carbalia nr. 23, pentru alegerile din 15 noiembrie 2026.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 30 septembrie 2026, a depus cererea de înregistrare în calitate de candidat independent, însoțită de documentele prevăzute de lege. Deși numărul semnăturilor valabile a fost considerat suficient, organul electoral a refuzat înregistrarea candidaturii sale, reținând că acesta continua să dețină calitatea de membru al Partidului Politic „Partidul Acasă Construim Europa” (PACE).

Reclamantul a susținut că, la 4 septembrie 2026, a depus cerere de retragere din partid și de renunțare la funcția de vicepreședinte, anterior începerii perioadei de 70 de zile prevăzute de Codul electoral. Cererea a fost aprobată de președintele partidului, înregistrată în evidența internă, iar Agenția Servicii Publice și organele electorale au fost informate despre aceasta.

Acesta a invocat că, potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice, renunțarea la calitatea de membru reprezintă un act unilateral, iar neînregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice nu poate constitui temei pentru limitarea dreptului său de a fi ales.

Reclamantul a considerat că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007 reglementează efectele juridice ale retragerii față de terți, fără a înlătura efectele cererii sale de renunțare la calitatea de membru al partidului. 1

Totodată, a invocat Decizia Curții Constituționale nr. 77 din 8 mai 2026, susținând că eventualele întârzieri ale partidului sau ale Agenției Servicii Publice nu îi pot fi imputate și că refuzul înregistrării candidaturii sale constituie o restrângere disproporționată a dreptului de a fi ales.

Instanța a reținut că, potrivit art. 1 din Codul electoral nr. 325/2022, candidatul independent trebuie să nu fi deținut calitatea de membru al unui partid politic începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor.

Curtea de Apel Sud a constatat că, anterior depunerii cererii de retragere, Gaidarji Valentin deținea funcția de vicepreședinte al Partidului PACE și era membru al Consiliului Politic Național, fiind astfel persoană care cade sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

Instanța a reținut că, în conformitate cu art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007, persoanele din această categorie pierd calitatea de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor respective de către Agenția Servicii Publice.

Curtea de Apel Sud a stabilit că modificările privind încetarea calităților deținute de reclamant în cadrul Partidului PACE nu au fost înregistrate de Agenția Servicii Publice până la 6 septembrie 2026, dată de la care începea perioada de 70 de zile pentru alegerile din 15 noiembrie 2026.

Totodată, instanța a reținut că documentele cu semnătura electronică calificată au fost expediate de partid către Agenția Servicii Publice la 9 septembrie 2026, după începutul perioadei de 70 de zile, iar actele privind modificarea componenței organelor de conducere ale partidului nu au fost prezentate în condițiile prevăzute de statut.

Instanța a mai constatat că rezoluția președintelui partidului asupra cererii de retragere nu înlocuiește actele organelor competente pentru modificarea componenței organelor de conducere ale partidului.

Cu referire la Decizia Curții Constituționale nr. 77 din 8 mai 2026, Curtea de Apel Sud a reținut că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007 stabilește momentul de la care încetarea calității de membru al partidului politic produce efecte juridice, iar înregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice asigură certitudinea situației juridice a persoanei. 2

În consecință, instanța a considerat că, la începutul perioadei de 70 de zile, reclamantul nu îndeplinea condiția legală privind lipsa calității de membru al unui partid politic, iar hotărârile organelor electorale privind refuzul înregistrării candidaturii sale au fost emise cu respectarea prevederilor legale aplicabile.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța de fond a interpretat greșit art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007, fără a face distincție între efectele renunțării la calitatea de membru al partidului și înregistrarea modificărilor respective de către Agenția Servicii Publice.

Recurentul a invocat că demisia sa din 4 septembrie 2026 a produs efecte în cadrul partidului în aceeași zi, fiind aprobată de președintele acestuia și înscrisă în evidența internă. Acesta a susținut că încetarea calității de membru al Consiliului Politic Național reprezintă o consecință a încetării calității de membru al partidului și nu necesită adoptarea unei decizii distincte a Congresului.

Totodată, recurentul a considerat că interpretarea dată de instanța de fond art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007 este contrară dreptului de a fi ales, garantat de art. 38 din Constituție, și principiului proporționalității.

Acesta a făcut trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv cauzele Podkolzina împotriva Letoniei, Tănase împotriva Moldovei și Zdanoka împotriva Letoniei, susținând că refuzul înregistrării candidaturii sale constituie o restrângere nejustificată a dreptului de a fi ales.

De asemenea, recurentul a invocat că întârzierea înregistrării modificărilor de către Agenția Servicii Publice nu îi poate fi imputată, deoarece a depus cererea de retragere înainte de începutul perioadei de 70 de zile și a întreprins acțiunile necesare pentru încetarea legăturilor cu partidul.

Recurentul a susținut că instanța de fond nu a dat o apreciere corespunzătoare cererii sale de retragere, înregistrărilor din evidența internă a partidului și confirmărilor acestuia privind încetarea calităților deținute.

În concluzie, recurentul a considerat că hotărârea contestată se întemeiază pe aplicarea greșită a normelor de drept material și pe o interpretare care nu corespunde jurisprudenței Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului. 3

La 20 octombrie 2026, Consiliul Electoral Central al Găgăuziei a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Articolul 1 din Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022: „Candidat independent - persoană care îşi înaintează propria candidatură pentru ocuparea unei funcţii publice elective independent de partidele politice şi de blocurile electorale şi care, începând cu 70 de zile înainte de ziua alegerilor, nu a deţinut calitatea de membru al unui partid politic, precum şi nu şi-a afirmat public susţinerea unui partid politic.”

Articolul 7 alin. (4) și (5) din Legea nr. 294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice: „(4) Orice membru al oricărui partid politic poate renunţa la această calitate depunând o cerere scrisă la partidul politic respectiv sau la Agenția Servicii Publice. (5) Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al partidului politic se reglementează prin normele interne de partid, prevăzute de statutul partidului. Membrii partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale pierd calitatea de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor respective de către Agenția Servicii Publice în termenul stabilit la art. 10 din prezenta lege.”

Articolul 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale: „(1) Subiecţi ai declarării averii și a intereselor personale sunt: e5) președinții și vicepreședinții partidelor politice, membrii organelor executive centrale ale partidelor politice, indiferent de denumirea pe care o au acestea conform statutului partidului, care nu dețin alte funcții vizate de prezentul articol.”

Articolul 95 alin. (1) și (8) Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022: „(1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestaţiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârşită acţiunea, a fost identificată inacţiunea sau a fost adoptată hotărârea. (8) Înaintarea acţiunilor în contencios administrativ, precum şi exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătoreşti se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).”

Articolul 98 alin. (1) pct. 4) Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022: „(1) În ordinea procedurii contenciosului administrativ, instanţele de judecată competente examinează acţiunile în domeniul electoral după cum urmează: 4) Curtea Supremă de Justiţie soluţionează cererile de recurs împotriva actelor judecătoreşti ale curţilor de apel adoptate în cadrul litigiilor electorale.”

Articolul 100 alin. (1) Codul electoral nr. 325 din 8 decembrie 2022: (1) În perioada electorală, autorităţile competente examinează contestaţiile în termen de 3 zile de la depunere, dar nu mai târziu de ziua alegerilor. La examinarea litigiilor electorale, instanţele judecătoreşti aplică acelaşi termen, inclusiv în cadrul procedurilor de exercitare a căilor de atac.”

Articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ: 4 „(1) Hotărîrile curţii de apel ca instanţa de fond, precum şi deciziile instanţei de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. [...] (3) Aprecierea probelor dată de prima instanţă şi instanţa de apel este obligatorie pentru instanţa de recurs, cu excepţia cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiţie examinează cauza după trimitere la rejudecare.”

Articolul 246 alin. (1) și alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ: „(1) Curtea Supremă de Justiţie examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se comunică părţilor. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: [...] a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451.”

Completul de judecată reține că admisibilitatea recursului se examinează prin raportare la temeiurile prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ, Curții Supreme de Justiție revenindu-i sarcina de a asigura aplicarea și interpretarea uniformă a legii.

În prezenta cauză, recurentul contestă concluzia instanței de fond privind neîndeplinirea condițiilor legale pentru înregistrarea sa în calitate de candidat independent. Acesta susține că renunțarea la calitatea de membru al Partidului PACE a produs efecte la 4 septembrie 2026, iar neînregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice nu îi poate fi imputată.

Completul de judecată observă că aceste argumente au fost examinate de instanța de fond, care a stabilit că recurentul deținea funcția de vicepreședinte și 5 calitatea de membru al Consiliului Politic Național al Partidului PACE, fiind astfel persoană care cade sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016.

În acest context, Completul de judecată reține că art. 7 alin. (4) din Legea nr. 294/2007 reglementează dreptul persoanei de a renunța la calitatea de membru al partidului politic prin depunerea unei cereri scrise. Totodată, alin. (5) din același articol stabilește că persoanele care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 pierd calitatea de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic doar după înregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice.

Această distincție a fost examinată și de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 77 din 8 mai 2026. La § 29, Curtea a reținut că art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007 nu instituie o interdicție de a candida, ci stabilește momentul din care încetarea calității de membru al organului de conducere și/sau de membru al partidului politic produce efecte juridice, respectiv după înregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice.

În aceeași decizie, Curtea Constituțională a reținut că această reglementare urmărește asigurarea securității juridice și a opozabilității retragerii față de terți, fără a înlătura dreptul persoanei de a renunța la calitatea de membru al partidului politic.

Completul de judecată reține că o problemă similară a fost examinată de Curtea Supremă de Justiție prin încheierea nr. 3ra-300/26. În acea cauză, Curtea a declarat recursul inadmisibil, reținând că simpla depunere a cererii de retragere din partid nu este suficientă pentru constatarea încetării calității de membru în raport cu autoritățile electorale, în lipsa înregistrării modificărilor de către Agenția Servicii Publice.

Totodată, prin decizia nr. 3ra-626/25 din 30 august 2025, Curtea Supremă de Justiție a examinat condițiile privind apartenența politică a candidaților și respectarea cerințelor Codului electoral, reținând importanța verificării îndeplinirii condițiilor legale de participare la alegeri.

În prezenta cauză, instanța de fond a aplicat art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007 în raport cu art. 1 din Codul electoral și cu situația juridică a recurentului, reținând că modificările privind încetarea calităților deținute în cadrul partidului nu au fost înregistrate de Agenția Servicii Publice până la începutul perioadei de 70 de zile.

Completul de judecată reține că argumentele recurentului nu demonstrează că interpretarea dată de instanța de fond prevederilor legale aplicabile este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, inclusiv celei stabilite prin încheierea nr. 3ra-300/26. 6

Referitor la argumentul privind întârzierea înregistrării modificărilor de către Agenția Servicii Publice, Completul de judecată reține că instanța de fond a examinat această împrejurare și a constatat că documentele cu semnătura electronică calificată au fost transmise la 9 septembrie 2026, după începutul perioadei de 70 de zile, iar actele necesare pentru modificarea componenței organelor de conducere ale partidului nu au fost prezentate în condițiile prevăzute de statut.

Totodată, prin Decizia nr. 77 din 8 mai 2026, Curtea Constituțională a reținut că eventualele întârzieri în înregistrarea modificărilor de către Agenția Servicii Publice pot fi contestate pe cale judiciară. Această posibilitate nu înlătură însă obligația respectării condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea în calitate de candidat independent.

În aceste condiții, Completul de judecată consideră că argumentele recurentului privind pretinsa întârziere a Agenției Servicii Publice nu demonstrează aplicarea greșită a normelor legale într-un mod care să justifice admiterea recursului potrivit art. 2451 din Codul administrativ.

Cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de a fi ales, Completul de judecată reține că art. 38 alin. (3) din Constituție garantează acest drept în condițiile legii. În prezenta cauză, refuzul înregistrării candidaturii a fost întemeiat pe neîndeplinirea condiției prevăzute de art. 1 din Codul electoral, examinată de instanța de fond în raport cu art. 7 alin. (5) din Legea nr. 294/2007.

Trimiterile recurentului la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului nu demonstrează, în circumstanțele prezentei cauze, existența unui temei de recurs prevăzut de art. 2451 din Codul administrativ. Instanța de fond a examinat argumentele privind dreptul de a fi ales și a motivat concluzia referitoare la neîndeplinirea condițiilor legale pentru înregistrarea candidaturii.

Referitor la argumentele privind neexaminarea înscrisurilor care confirmă retragerea din partid, Completul de judecată reține că instanța de fond a examinat cererea din 4 septembrie 2026, documentele interne ale partidului și informațiile Agenției Servicii Publice, indicând motivele pentru care acestea nu confirmă îndeplinirea condiției prevăzute de art. 1 din Codul electoral.

Prin urmare, dezacordul recurentului cu concluziile instanței de fond nu demonstrează că hotărârea contestată este arbitrară sau că se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, în sensul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

În practica sa, Curtea Supremă de Justiție a reținut că simplul dezacord al recurentului cu soluția instanței și reluarea argumentelor deja examinate nu constituie temei de casare, dacă acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute 7 de art. 2451 din Codul administrativ (încheierile nr. 3ra-300/26, nr. 3ra-815/24 și nr. 3ra-169/26).

Completul de judecată reține că argumentele invocate în recurs au fost examinate de instanța de fond, iar recurentul nu a demonstrat că hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție, este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată consideră că recursul depus de Gaidarji Valentin nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 2451 din Codul administrativ și urmează a fi declarat inadmisibil în conformitate cu art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ.

Din considerentele expuse, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Gaidarji Valentin. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 8