3r-228/26 — Contestarea actului administrativ individual.

La 7 septembrie 2026, ora 22:22, Partidul Politic Partidul Popular Găgăuz a depus, prin intermediul poștei electronice, o acțiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, persoană terță Agenția Servicii Publice, solicitând: i. repunerea în termenul de contestare a hotărârii CEC nr. 4697 din 28 august 2026; ii. primirea contestației spre examinare; iii. constatarea ilegalității și anularea pct. 1 din hotărârea CEC nr. 4697 din 28 august 2026 și a anexei la aceasta în partea neincluderii Partidului Politic Partidul Popular Găgăuz în lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei din 15 noiembrie 2026; iv. obligarea CEC să includă partidul în lista corespunzătoare, să publice anexa actualizată și să o transmită organelor electorale competente; v. în cazul în care instanța va considera necesară o verificare suplimentară, obligarea CEC să reexamineze chestiunea includerii partidului în cel mai scurt termen stabilit de instanță, ținând cont de aprecierea juridică a acesteia;

În motivarea cererii de repunere în termen, reclamantul a indicat că termenul de contestare a Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4697 din 28 august 2026 a expirat la 31 august 2026.

Partidul a susținut că nu a putut respecta termenul din motive tehnice, deoarece în perioada 28 august–5 septembrie 2026 nu ar fi avut acces la pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și că a aflat despre hotărârea contestată la 5 septembrie 2026.

Prin încheierea din 8 septembrie 2026, Curtea de Apel Centru a acordat participanților la proces termen până la 10 septembrie 2026, ora 17:00, pentru prezentarea referințelor, a dosarului administrativ, a probelor și a altor înscrisuri relevante. Totodată, participanților le-a fost explicată posibilitatea de a formula în scris cereri și demersuri privind administrarea probelor.

La 9 septembrie 2026, Agenția Servicii Publice a depus referință, lăsând la aprecierea instanței cererea de repunere în termen. 1

La 10 septembrie 2026, Comisia Electorală Centrală a depus referință, solicitând declararea acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

În motivarea recursului, recurentul a susținut că instanța a calculat greșit termenul de contestare, deoarece 29 și 30 august 2026 au fost zile nelucrătoare (sâmbătă și duminică), iar 31 august 2026 a fost zi de sărbătoare nelucrătoare.

În acest sens, recurentul a invocat art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă și a susținut că, întrucât ultima zi a termenului era nelucrătoare, termenul urma să expire la 1 septembrie 2026.

Recurentul a menționat că art. 12 și art. 95 din Codul electoral stabilesc reguli speciale de calculare a termenelor în perioada electorală, însă a susținut că situația din prezenta cauză este diferită de cea examinată de Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 1 august 2025, dosarul nr. 3r-207/25, deoarece în acea cauză ultima zi a termenului era lucrătoare.

Partidul Politic Partidul Popular Găgăuz a susținut că art. 65 și art. 210 din Codul administrativ permit repunerea în termen, dacă persoana nu a putut respecta termenul din motive independente de voința sa.

Recurentul a indicat că cererea de repunere în termen a fost depusă odată cu acțiunea, la 7 septembrie 2026, la două zile după data la care, potrivit susținerilor sale, impedimentul tehnic ar fi încetat. Împrejurarea că în cauza nr. 3r-207/25 nu fusese formulată o cerere expresă de repunere în termen deosebește acea cauză de prezenta speță.

Recurentul a susținut că instanța trebuia să verifice din oficiu dacă pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale a fost accesibilă în perioada 28 august–5 septembrie 2026.

Acesta a invocat că datele privind publicarea hotărârii și eventualele defecțiuni tehnice se aflau la Comisia Electorală Centrală sau la persoanele care asigură deservirea tehnică a paginii web, astfel încât instanța putea solicita aceste informații.

Recurentul a mai menționat că instanța nu i-a solicitat să precizeze în ce consta problema tehnică, în ce mod a aflat despre hotărâre și prin ce probe putea confirma aceste împrejurări.

Recurentul a invocat că informații despre Hotărârea nr. 4697 au fost difuzate și prin alte surse, inclusiv canalul Telegram al Comisiei Electorale Centrale, înregistrarea ședinței din 28 august 2026, precum și prin surse mass-media, însă instanța nu a analizat aceste împrejurări.

În final, recurentul a susținut că declararea acțiunii ca inadmisibilă îl împiedică să conteste din nou același act administrativ, motiv pentru care chestiunea respectării termenului și a repunerii în termen trebuia cercetată mai amplu. 3

Articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Articolul 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Articolul 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: b) respinge recursul.” (2) Instanţa competentă soluţionează recursul împotriva încheierilor judecătoreşti fără şedinţă de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanţii la proces.

Articolul 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ: (2) Acţiunea în contencios administrativ se declară inadmisibilă în special cînd: d) acţiunea a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 209.”

Articolul 210 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) şi (5) se aplică corespunzător şi pentru decizia cu privire la cererea de repunere în termen.”

Articolul 65 alin. (1), (2) și (5) din Codul administrativ: (1) Dacă o persoană, din motive independente de voinţa ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. (2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acţiunile omise. [...] (5) Repunerea în termen nu se permite în cazurile excluse prin lege.”

Articolul 12 alin. (2) din Codul electoral: „(2) La calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă, conform Codului muncii.”

Articolul 95 alin. (1), (3) și (8) din Codul electoral: (1) În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. [...] (3) În caz de divergență între reglementările prezentului cod și ale altor acte normative, în partea ce ține de termenele de depunere a contestațiilor în perioada electorală, se vor aplica dispozițiile prezentului cod. [...] 4 (8) Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”

Articolul 96 alin. (1) și (2) din Codul electoral: „(1) Fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea și calitatea probelor prezentate. (2) Obligația de a confirma respectarea termenului de depunere a contestației în condițiile art. 95 revine contestatarului.”

Studiind materialele cauzei și argumentele recursului, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat împotriva încheierii contestate urmează a fi respins, reieșind din următoarele considerente.

Problema principală ridicată în recurs privește calcularea termenului de 3 zile pentru contestarea Hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 4697 din 28 august 2026 și existența unor motive care ar permite repunerea reclamantului în termen.

Potrivit art. 95 alin. (1) din Codul electoral, termenul de 3 zile începe să curgă începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Prin urmare, în prezenta cauză, termenul s-a calculat astfel: 29 august 2026 – prima zi, 30 august 2026 – a doua zi, iar 31 august 2026 – a treia și ultima zi.

Argumentul recurentului potrivit căruia termenul urma să fie prelungit până la 1 septembrie 2026, deoarece 31 august este zi de sărbătoare nelucrătoare, nu poate fi reținut.

Articolul 12 alin. (2) din Codul electoral prevede expres că, la calcularea termenelor pentru efectuarea procedurilor și acțiunilor electorale se includ și zilele de sărbătoare nelucrătoare, precum și cele declarate de odihnă, conform Codului muncii. Totodată, art. 95 alin. (3) stabilește că, în caz de divergență între reglementările prezentului cod și ale altor acte normative, în partea ce ține de termenele de depunere a contestațiilor în perioada electorală, se vor aplica dispozițiile prezentului cod.

În aceste condiții, regula generală prevăzută la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă privind expirarea termenului în următoarea zi lucrătoare nu este aplicabilă termenului special reglementat de Codul electoral.

Această concluzie corespunde practicii Curții Supreme de Justiție. Astfel, prin decizia nr. 3r-207/25, § 71–76, Curtea Supremă de Justiție a statuat că, în materia electorală, zilele de odihnă și zilele de sărbătoare nelucrătoare se includ în calculul 5 termenului procedural. Prin urmare, regula generală potrivit căreia, atunci când ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare, nu este aplicabilă termenelor electorale, acestea fiind guvernate de regulile speciale prevăzute de Codul electoral.

Prin urmare, faptul că zilele de 29 și 30 august 2026 au fost zile de odihnă, iar 31 august 2026 a fost zi de sărbătoare nelucrătoare, nu modifică termenul de contestare.

Completul de judecată nu reține nici argumentul recurentului potrivit căruia practica din cauza nr. 3r-207/25 nu ar fi aplicabilă deoarece, în acea cauză, reclamanții dispuneau și de zile lucrătoare pentru depunerea acțiunii.

Regula formulată de Curtea Supremă de Justiție în cauza menționată nu a fost întemeiată pe numărul zilelor lucrătoare aflate la dispoziția reclamanților, ci pe caracterul special al termenelor electorale și pe dispoziția expresă a art. 12 alin. (2) din Codul electoral. Împrejurarea reținută suplimentar în acea cauză, potrivit căreia reclamanții avuseseră la dispoziție și zile lucrătoare, nu schimbă regula de calculare a termenului.

Faptul că în cauza nr. 3r-207/25 nu fusese formulată o cerere expresă de repunere în termen nu schimbă concluzia referitoare la modul de calculare a termenului electoral. În cauza menționată, Curtea Supremă de Justiție a reținut că termenul prevăzut de art. 95 alin. (1) din Codul electoral este imperativ, iar zilele nelucrătoare nu întrerup și nu prelungesc cursul acestuia. Constatarea privind lipsa unei cereri de repunere în termen a vizat circumstanțele concrete ale acelei cauze.

Prin urmare, argumentele recurentului referitoare la zilele nelucrătoare și la diferențele față de cauza nr. 3r-207/25 nu justifică casarea încheierii contestate.

Chiar și dacă s-ar admite, în beneficiul recurentului, că cererea de repunere în termen poate fi examinată prin prisma art. 65 și 210 din Codul administrativ, argumentele privind pretinsa imposibilitate tehnică de accesare a paginii web a Comisiei Electorale Centrale nu justifică repunerea în termen.

Potrivit art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, pentru repunerea în termen trebuie să existe un motiv independent de voința persoanei, care a împiedicat- o să respecte termenul, iar faptele invocate trebuie confirmate prin probe.

În prezenta cauză, reclamantul a susținut că pagina web a Comisiei Electorale Centrale nu ar fi fost accesibilă în perioada 28 august–5 septembrie 2026. Totuși, acesta nu a prezentat capturi de ecran, constatări tehnice, corespondență, rapoarte sau alte probe care să confirme existența și durata pretinsei defecțiuni.

Potrivit art. 96 alin. (1) și (2) din Codul electoral, fiecare contestatar probează faptele pe care își întemeiază pretențiile formulate și este responsabil de veridicitatea 6 și calitatea probelor prezentate, iar obligația de a confirma respectarea termenului de depunere a contestației în condițiile art. 95 revine contestatarului.

Prin urmare, obligația instanței de a cerceta starea de fapt din oficiu nu înlătură sarcina reclamantului de a prezenta probe în susținerea împrejurărilor pe care își întemeiază cererea de repunere în termen.

Mai mult, prin încheierea din 8 septembrie 2026, Curtea de Apel Centru a explicat participanților posibilitatea de a formula cereri privind administrarea probelor și a solicitat prezentarea documentelor relevante. Reclamantul nu a prezentat probe privind defecțiunea tehnică invocată și nici nu rezultă că ar fi solicitat instanței, până la soluționarea cererii, reclamarea unor asemenea informații de la Comisia Electorală Centrală.

Din acest motiv, nu poate fi imputat instanței faptul că nu a inițiat din oficiu o verificare tehnică pentru a confirma o afirmație a reclamantului care nu era susținută prin niciun element de probă.

Nu poate fi reținut nici argumentul potrivit căruia lipsa dovezilor privind defecțiunea nu confirmă funcționarea neîntreruptă a paginii web. Pentru soluționarea cererii de repunere în termen nu era necesar ca instanța să demonstreze contrariul susținerii reclamantului, ci reclamantului îi revenea obligația de a confirma motivul concret pe care și-a întemeiat cererea.

Totodată, chiar recurentul indică în cererea de recurs că informația privind Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4697 și lista partidelor a fost difuzată și prin alte surse, inclusiv prin canalul Telegram al Comisiei Electorale Centrale, înregistrarea ședinței din 28 august 2026 și prin intermediul unor surse mass-media.

Aceste susțineri nu confirmă existența unei imposibilități obiective de a afla despre adoptarea hotărârii. Dimpotrivă, ele arată că informația despre act și lista partidelor a fost difuzată și pe alte căi.

În orice caz, potrivit art. 95 alin. (1) din Codul electoral, începutul termenului este legat de data adoptării hotărârii, iar nu de data la care contestatarul afirmă că a luat efectiv cunoștință despre aceasta.

În consecință, afirmația că partidul ar fi aflat despre hotărâre la 5 septembrie 2026 nu modifică momentul de la care a început să curgă termenul special de 3 zile.

Completul de judecată reține că procedurile electorale sunt supuse unor termene scurte tocmai pentru a asigura soluționarea rapidă și stabilitatea raporturilor juridice din perioada electorală. Respectarea acestor termene este obligatorie atât pentru autorități, cât și pentru participanții la procesul electoral. 7

Dreptul de acces la instanță nu exclude obligația persoanei interesate de a respecta condițiile procedurale stabilite de lege, inclusiv termenele speciale de contestare.

În speță, Hotărârea nr. 4697 a fost adoptată la 28 august 2026, termenul legal de contestare a expirat la 31 august 2026, iar acțiunea a fost depusă la 7 septembrie 2026.

Recurentul nu a demonstrat existența unor împrejurări obiective și independente de voința sa care să justifice neexercitarea dreptului de contestare în termenul prevăzut de lege.

În aceste condiții, Curtea de Apel Centru întemeiat a respins cererea de repunere în termen și a declarat acțiunea inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ.

Argumentele invocate în recurs nu demonstrează aplicarea greșită a normelor privind calcularea termenului electoral sau existența unor motive care să justifice casarea încheierii contestate.

Prin urmare, Completul de judecată concluzionează că nu există temeiuri pentru casarea încheierii din 14 septembrie 2026 a Curții de Apel Centru, iar recursul Partidului Politic Partidul Popular Găgăuz urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 230 și art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ,