ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 01.07.2020

3ra-576/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE

01.07.2020

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: cu privire la contestarea actului administrativ
Temei legal: temeiurile de incetare a procesului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-576/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-576/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hudoba

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – E. Dvurecenschii, N. Veleva, V. Movilă

DECIZIE

01 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând recursurile declarate de către Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea

Populară a Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare

a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia

Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, prin care s-

au respins apelurile declarate de către Adunarea Populară a Găgăuziei și

Guvernatorul Găgăuziei împotriva hotărârii din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat,

sediul central,

constată:

La 01 septembrie 2016 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală, prin

care a solicitat anularea următoarelor prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei:

sintagma „autorităților ale administrației publice locale: primarilor (kuu bașî, kasaba

bașî, munitipiy bașî) și consilierilor (nasaatci), revocarea acestora în UTA

Găgăuzia” și „referendumurilor locale” din alin. (2) al preambulului Codului

Electoral al Găgăuziei; art. 2 alin. (4); art. 14 alin. (2); art. 21 alin. (7); art. 25 alin.

(1) lit. d); sintagma „sau funcția autorităților publice locale executive” din art. 25

alin. (1) lit. f); art. 26 alin. (1) lit. i); sintagma ,,deciziile căreia sunt definitive și fără

drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5; sintagma „în instanța de judecată la

locul aflării consiliului electoral corespunzător în cazul unor alegeri locale generale

ale Găgăuziei privind alegerea consilierilor (nasaatci) în consiliile locale sau alegeri

locale noi. Instanța de judecată examinează cererea și emite hotărârea în cauză în

decurs de trei zile, însă nu mai târziu de ziua premergătoare a alegerilor” din art. 26

alin. (2); sintagma ,,decizia Curții de Apel Comrat, adoptată în termen de trei zile,

însă nu mai târziu de ziua alegerilor, devine definitivă și fără drept de atac” din art.

36 alin. (2); art. 38, Registrul de Stat al Alegătorilor Găgăuziei; art. 39, listele

alegătorilor; art. 41 alin. (2), desemnarea candidaților; sintagma „cât și în susținerea

fiecărui candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, desemnați

de partide și de blocurile electorale” din art. 42 alin. (1); art. 53 alin. (2) lit. b); art.

60 alin. (5); sintagma „alegerilor locale” din art. 61 alin. (2) lit. a); sintagma „care

au studii superioare„ din alin. (1) art. 76; sintagma ,,care au studii superioare” din

art. 97 alin. (1); titlul V, Alegerile locale; titlul VI, Referendum; art. 202 alin. (5) și

(6); titlul (denumirea) actului normativ contestat.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a indicat

că la 31 iulie 2015 Adunarea Populară a Găgăuziei prin legea locală nr. XXVII/V a

adoptat Codul Electoral al Găgăuziei.

Având sesizările Comisiei Electorale Centrale și a unor deputați ai Adunării

Populare a Găgăuziei, în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația

publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 a efectuat controlul sub aspectul

legalității a Codului electoral vizat și a constatat că unele prevederi din acesta

contravin legislației în vigoare.

La 27 iulie 2016 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a înaintat

Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei notificarea

nr.1304/OT5-257, solicitând abrogarea Codului Electoral al Găgăuziei, însă nu a

primit răspuns.

Consideră că unele prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei au fost emise

contrar legislației în vigoare și cu încălcarea competenței, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ.

La 18 aprilie 2017 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere, prin care a renunțat la pretenția cu privire la anularea ca fiind emisă cu

încălcarea legii și cu încălcarea competenței a sintagmei „cu studii superioare”

reflectată în art. 76 alin. (1) din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31

iulie 2015. (f.d. 96, vol. I)

Prin încheierea din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a

admis cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, prin care a renunțat

la pretenția cu privire la anularea ca, fiind emisă, cu încălcarea legii și a competenței

a sintagmei „cu studii superioare” reflectată în art. 76 alin. (1) din Codul Electoral

al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31 iulie 2015 și s-a încetat procesul pe acest capăt de

acțiune. (f.d. 106-107, vol. I)

Prin hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central, corectată

prin încheierea din 29 iunie 2018, cererea de chemare în judecată depusă de către

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a fost admisă integral, fiind dispusă

anularea următoarelor prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din

31 iulie 2015, și anume, a sintagmei „autorităților ale administrației publice locale:

primarilor (kuu bașî, kasaba bașî, munitipiy bașî) și consilierilor (nasaatci),

revocarea acestora în UTA Găgăuzia” și „referendumurilor locale” din alin. (2) al

preambulului Codului Electoral al Găgăuziei; art. 2 alin. (4); art. 14 alin. (2); art. 21

alin. (7); art. 25 alin. (1) lit. d); sintagmei „sau funcția autorităților publice locale

executive” din art. 25 alin. (1) lit. f); art. 26 alin. (1) lit. i); sintagmei ,,deciziile căreia

sunt definitive și fără drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5; sintagmei „în

instanța de judecată la locul aflării consiliului electoral corespunzător în cazul unor

alegeri locale generale ale Găgăuziei privind alegerea consilierilor (nasaatci) în

consiliile locale sau alegeri locale noi. Instanța de judecată examinează cererea și

emite hotărârea în cauză în decurs de trei zile, însă nu mai târziu de ziua

premergătoare a alegerilor” din art. 26 alin. (2); sintagmei ,,decizia Curții de Apel

Comrat, adoptată în termen de trei zile, însă nu mai târziu de ziua alegerilor, devine

definitivă și fără drept de atac” din art. 36 alin. (2); art. 38, Registrul de Stat al

Alegătorilor Găgăuziei; art. 39, listele alegătorilor; art. 41 alin. (2), desemnarea

candidaților; sintagmei „cât și în susținerea fiecărui candidat la funcția de deputat al

Adunării Populare a Găgăuziei, desemnați de partide și de blocurile electorale” din

art. 42 alin. (1); art. 53 alin. (2) lit. b); art. 60 alin. (5); sintagmei „alegerilor locale”

din art. 61 alin. (2) lit. a); sintagmei ,,care au studii superioare” din art. 97 alin. (1);

titlului V, Alegerile locale; titlului VI, Referendum; art. 202 alin. (5) și (6); titlului

(denumirea) actului normativ contestat. (f.d. 154-155,162, 163-167 vol. I)

Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei, nefiind de acord cu

hotărârea instanței de fond au contestat-o cu apel.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-au admis

apelurile declarate de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de Guvernatorul

Găgăuziei. S-a casat hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea. S-a

anulat următoarele prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31

iulie 2015, și anume, art. 21 alin. (7); sintagma ,,deciziile căreia sunt definitive și

fără drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5 și sintagma ,,decizia Curții de

Apel Comrat, adoptată în termen de trei zile, însă nu mai târziu de ziua alegerilor,

devine definitivă și fără drept de atac” din art. 36 alin. (2). În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d.222, 223-236 vol. I)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 24 iulie 2019 a casat integral decizia

din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat emisă în cauza de contencios

administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei,

intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la contestarea actului

administrativ, cu restituirea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Cahul. (f.d.

69-79, vol. II)

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-au respins apelurile

declarate de către Adunarea Populară a Găgăuziei, Guvernatorului Găgăuziei și s-a

menținut hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 125,

12160138, vol. II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, la

18 februarie 2020 Guvernatorul Găgăuziei a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și a

hotărârii din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 150-154, 170-

178, 161-190, vol. II)

În motivarea recursului Guvernatorul Găgăuziei a indicat că instanța de apel nu

a elucidat toate circumstanțele cauzei, a aplicat incorect normele de drept material,

fiind interpretată greșit legea și a lăsat fără apreciere argumentele Guvernatorului

Găgăuziei.

A mai menționat că instanța de apel a încălcat prevederile art. 388 Cod de

procedură civilă și nu a soluționat chestiunea privind drepturile persoanelor care nu

au fost implicate în proces, deoarece a fost solicitat de a fi atras în proces în calitate

de terță persoană Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei.

Totodată a indicat că instanța a examinat cauza în lipsa reprezentantului

apelantului la data de 28 noiembrie 2019 fără a fi înștiințat despre data, ora și locul

ședinței de judecată, fiind încălcat normele de drept procedural.

Adunarea Populară a Găgăuziei nefiind de acord cu decizia instanței de apel a

depus la 18 februarie 2020 cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei din

28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, cu emiterea unei noi decizii de respingere

a acțiunii înaintată de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. (f.d. 158-

161, 193-199, 201-206, vol. II)

În motivarea recursului Adunarea Populară a Găgăuziei a invocat că instanța

de apel la emiterea deciziei a aplicat incorect normele de drept material, nu a aplicat

legea care trebuie să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Consideră că instanța de apel s-a limitat doar la compararea normelor Codului

Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31.07.2017 cu normele Codului Electoral al

Republicii Moldova nr. 1381-XIII din 21.11.1997, în același timp indicând că unele

norme ale legii contestate contravin Constituției Republicii Moldova, dar în același

timp nu s-a axat nici pe un articol din Constituție, care ar demonstra contradicția sau

depășirea atribuțiilor de către Adunarea Populară a Găgăuziei.

La 05 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Oficiului

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Guvernatorului Găgăuziei, Adunării

Populare a Găgăuziei și Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, copia

recursurilor declarate de către Guvernatorul Găgăuziei și Adunării Populare a

Găgăuziei împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul (f.d. 1,

vol. III).

Completul specializat relevă că participanții la proces au recepționat copiile

recursurilor expediate, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele

dosarului (f.d. 3-5, 14, vol. III).

La 18 mai 2020 și la 19 mai 2020 Comisia Electorală Centrală a Republicii

Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei au depus referințe la recursurile

declarate de către Guvernatorul Găgăuziei și Adunării Populare a Găgăuziei

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, solicitând

respingerea recursurilor ca inadmisibile. (f.d. 7, 8-9 12, vol. III)

Conform art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

La caz, Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea Populară a Găgăuziei s-au

conformat prevederilor legale și au contestat în termen decizia din 28 noiembrie

2019 a Curții de Apel Cahul.

La 24 iunie 2020, examinând admisibilitatea recursurilor depuse de către

Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea Populară a Găgăuziei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

La 12 iunie 2020, la 15 iunie 2020 și la 25 iunie 2020 Oficiul teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat a depus cereri cu privire la renunțul de la acțiune și încetarea

procesului. (f.d. 19-25, 27-33, 35, 36-39, 42-45, 46, vol. III)

În susținerea cererilor date a indicat că conform art. 111 alin. (1) al Constituției

Republicii Moldova Găgăuzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special

care, fiind o formă de autodeterminare a găgăuzilor, este parte integrantă și

inalienabilă a Republicii Moldova și soluționează de sine stătător, în limitele

competenței sale, potrivit prevederilor Constituției Republicii Moldova, în interesul

întregii populații, problemele cu caracter politic, economic și cultural. Alin. (3)

indică că în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia activează organe reprezentative

și executive potrivit legii.

A menționat că nici un act normativ adoptat de către Parlamentul Republicii

Moldova nu reglementează desfășurarea alegerilor Guvernatorului Găgăuziei și

deputaților Adunării Populare a Găgăuziei.

Prin prisma art. 17 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din

22.12.2017, Codul Electoral al Găgăuziei funcționează doar pe teritoriul UTA

Găgăuzia și nu se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Argumentele

privind lipsa competenței Adunării Populare a Găgăuziei în adoptarea legilor locale

care reglementează relațiile electorale și desfășurarea referendumului este incorectă

deoarece atribuțiile Adunării Populare a Găgăuziei sunt stabilite în Legea cu privire

la statutul juridic special al Găgăuziei. Astfel Parlamentul a adoptat Legea cu privire

la statutul juridic special al Găgăuziei unde este clar indicat competența Adunării

Populare a Găgăuziei.

A menționat că art. 38 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova indică că

voința poporului constituie baza puterii de stat. Această voință se exprimă prin

alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret

și liber exprimat. De asemenea, art. 2 din Legea cu privire la statutul juridic special

al Găgăuziei nr. 344 din 23.12.1994 prevede că Găgăuzia este administrată în

temeiul Constituției Republicii Moldova, prezentei legi și altor legi ale Republicii

Moldova (cu excepțiile prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei și

actelor normative ale Adunării Populare (Halc Toplușu) a Găgăuziei, care nu vin în

contradicție cu Constituția și legislația Republicii Moldova.

A indicat ca Codul Electoral a fost adoptat de Adunarea Populara în executarea

și dezvoltarea normelor Legii nr. 344 din 23.12.1994 cu privire la statutul juridic

special al Găgăuziei (Gagauz Yeri), conform împuternicirilor art. 12, care prevede

ca competența Adunării Populare a Găgăuziei se referă, inclusiv și la numirea,

organizarea și desfășurarea alegerilor deputaților în Adunarea Populară și aprobarea

componenței Comisiei Electorale Centrale pentru petrecerea alegerilor;

referendumului local privind problemele atribuite competenței Găgăuziei. Faptul că

Legea nr. 344 din 23.12.1994 cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri), Legea de bază a Găgăuziei, legea UTA Găgăuzia Codul Electoral al

Găgăuziei nr. XXVII/V din 31.07.2015 nu coordonează cu unele norme ale Codului

Electoral al Republicii Moldova sau invers, nu indică necesitatea eliminării

drepturilor și libertăților acordate UTA Găgăuzia în domeniile respective, dar indică

la existența anumitor probleme în procesul legislativ.

Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) indică că actul normativ dat a fost adoptat de Parlamentul Republicii

Moldova, inclusiv în scopul de a satisface necesitățile naționale și pentru a păstra

identitatea găgăuzilor, dezvoltarea lor mai completă și cuprinzătoare, îmbogățirea

limbii și culturii naționale, asigurarea independenței politice și economice.

Astfel, ținând cont de principiile de baza ale legislației (art. 3 din Legea privind

actele normative nr. 100 din 22.12.2017), a oportunității, coerenței și corelării

normelor concurente, respectarea principiilor si normelor universal recunoscute ale

dreptului internațional și dispozițiilor constituționale Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat a concluzionat că legea locală a Găgăuziei Codul Electoral nu

contravine Constituției Republicii Moldova, ci este adoptat în limitele prevăzute de

Legea nr. 344 din 23.12.1994 privind statutul juridic special al Găgăuziei și Legii de

bază a Găgăuziei.

A solicitat admiterea cererii cu privire la renunțul la acțiune și încetarea

procesului, în legătură cu refuzul reclamantului la acțiune, anularea hotărârii din 22

iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central, a deciziei din 28 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Cahul, a înceta procesul privind examinarea cererii de chemare în

judecată depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva

Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu

Comisia Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ în

legătură cu refuzul reclamantului la acțiune. Totodată Oficiul teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat a solicitat examinarea cauzei în lipsă.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Totodată,

rezultând din aceeași normă legală, admisibilitatea unei cereri de recurs urmează a

fi examinată prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere

că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursurile depuse de către Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea Populară a

Găgăuziei, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond și a

emite o nouă decizie, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, Codul administrativ în art. 195 a stipulat că procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Articolul 265 lit. c) Cod de procedură civilă prevede că instanța judecătorească

dispune încetarea procesului în cazul în care reclamantul a renunțat la acțiune,

renunțul fiind admis de instanță.

Conform art. 212 alin. (5) Cod de procedură civilă în cazul admiterii renunțării

reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției, instanța judecătorească pronunță

o încheiere prin care dispune încetarea procesului.

Prin prisma art. 60 alin. (2) Cod de procedură civilă pe tot parcursul examinării

cauzei, reclamantul este în drept să renunțe la acțiune, pârâtul este în drept să

recunoască acțiunea, iar părțile pot înceta procesul prin tranzacție de împăcare.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că renunțarea la acțiune este un act de dispoziție unilateral al

reclamantului care are drept scop încetarea procesului și presupune dezicerea

reclamantului de la pretențiile înaintate față de pârât expuse în cererea de chemare

în judecată.

Dreptul reclamantului de a renunța la acțiune rezultă din unul din principiile

fundamentale ale procesului și anume, din principiul disponibilității, în corespundere

cu care persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a

renunța la acțiune sau la dreptul pretins, de a recunoaște pretențiile ori de a pune

capăt procesului printr-o tranzacție.

Din materialele cauzei se constată că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei

și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală,

prin care a solicitat anularea următoarelor prevederi din Codul Electoral al

Găgăuziei: sintagma „autorităților ale administrației publice locale: primarilor (kuu

bașî, kasaba bașî, munitipiy bașî) și consilierilor (nasaatci), revocarea acestora în

UTA Găgăuzia” și „referendumurilor locale” din alin. (2) al preambulului Codului