3ra-601/20 — contestarea actului administrativ cu caracter normativ

3ra-601/20 — contestarea actului administrativ cu caracter normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-601/20

Prima instanță: Curtea de Apel Cahul (jud: V. Movilă, N. Veleva, E. Dvurecenschii)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursurilor depuse de Adunarea Populară a

Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a

Găgăuziei și Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Procuratura Generală

a Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ normativ,

împotriva hotărârii din 5 martie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care acțiunea

a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 15 august 2016 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la anularea prevederilor art. 33, 34, 36 și 37 din Legea UTA

Găgăuzia nr. 5-V/I din 15 noiembrie 1995 privind statutul deputatului Adunării

Populare a Găgăuziei.

La 5 octombrie 2016 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la anularea prevederilor art. 49 din Regulamentul Găgăuziei și

art. 113 din Legea UTA Găgăuzia nr. 2-I/V din 21 decembrie 2012 privind

regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei.

În motivarea acțiunii a indicat că în urma adresării Procuraturii Generale a

Republicii Moldova, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a spus

controlului de legalitate unele prevederi ale UTA Găgăuzia.

Astfel, în rezultatul controlului efectuat s-a constatat că prevederile art. 33, 34,

36 și 37 din Legea UTA Găgăuzia nr. 5-V/I din 15 noiembrie 1995 privind statutul

deputatului Adunării Populare a Găgăuziei, precum și art. 49 din Regulamentul

Găgăuziei și art. 113 din Legea UTA Găgăuzia nr. 2-I/V din 21 decembrie 2012

privind regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei, contravin art. 16 din

Constituția Republicii Molodva, care stipulează că toți cetățenii Republicii Moldova

1

sunt egali în fața legii și a autorităților publice, motiv din care a susținut că aceste

prevederi urmează a fi anulate.

Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 68 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și art. 26 din Legea

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin încheierea din 13 decembrie 2016 a Judecătoriei Comrat, ambele cauze au

fost conexate într-un singur proces.

Prin încheierea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost

respinsă cererea lui Serghei Cimpoeș privind atragerea în proces în calitate de

intervenient accesoriu de partea pârâtului.

Prin hotărârea din 13 februarie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost admisă.

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Comrat, au fost admise apelurile

declarate de Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei. A fost admis

recursul lui Serghei Cimpoeș. A fost casată hotărârea din 13 februarie 2018 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central și încheierea din 31 iulie 2017 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceeași instanță în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 1 aprilie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cauza

de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul

Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, a fost transmisă după

competență la Curtea de Apel Comrat.

Prin încheierea din 24 aprilie 2019 a Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, cauza de contencios administrativ la

cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat, a fost strămutată pentru examinare la Curtea de Apel Cahul.

Prin hotărârea din 5 martie 2020 a Curții de Apel Cahul, a fost admisă cererea

de chemare în judecată.

A fost anulat în tot art. 49 din Regulamentul Găgăuziei, adoptat prin hotărârea

Adunării Populare a Găgăuziei din 14 mai 1998, care prevede: ,,deputatul Adunării

Populare a Găgăuziei nu poate fi reținut, arestat, supus percheziției, cu excepția

cazurilor de reținere la locul infracțiunii, sau să fie atras la răspundere judiciară fără

acordul Adunării Populare, acordat după audierea deputatului”.

Au fost anulate în tot art. 33, 34, 36, 37 din Legea locală a UTA Găgăuzia cu

privire la statutul deputatului din Adunarea Populară a Găgăuziei nr. 5-V/I din 15

noiembrie 1995, care prevăd: art. 33 - „deputatul nu poate fi reținut, arestat, supus

percheziției, cu excepția cazurilor de reținere la locul infracțiunii, sau să fie atras la

răspundere judiciară, fără acordul Adunării Populare a Găgăuziei, acordat după

audierea deputatului”; art. 34 - „deputatul beneficiază de imunitate pe teritoriul

Găgăuziei „Gagauz Yeri” ; art. 36 - „urmărirea penală în privința deputatului poate

fi pornită de procurorul Găgăuziei sau de procurorul General al RM, cu respectarea

prevederilor art. 33” ; art. 37 - „pentru obținerea acordului Adunării Populare a

Găgăuziei de arestare a deputatului, atragerea lui la răspundere penală sau

contravențională, procurorul înaintează Adunării Populare un demers, care urmează

a fi examinat în decurs de 10 zile”.

2

A fost anulat în tot art. 113 din Legea locală a UTA Găgăuzia cu privire la

Regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei nr. 2-I/V din 21 decembrie 2012, care

prevede ordinea ridicării imunității deputatului Adunării Populare și anume: 1.

Chestiunea privind ridicarea imunității deputatului Adunării Populare se examinează

de către Adunarea Populară la demersul procurorului Găgăuziei, însoțit de

materialele care confirmă temeinicia demersului. 2. Președintele Adunării Populare

a Găgăuziei expediază demersul procurorului Găgăuziei și materialele anexate, în

comisia de numiri și imunitate, regulament și etica deputatului, pentru avizare și întru

pregătirea acestei chestiuni spre soluționare de către Adunarea Populară Găgăuziei.

examinează în cel mult 2 săptămâni de la înaintarea demersului procurorului. 4. La

examinarea acestei chestiuni, la Adunarea Populară, președintele comisiei de numiri

și imunitate, regulament și etica deputatului, sau unu din membrii ei, prezintă

raportul, după raport cuvânt i se oferă procurorului Găgăuziei pentru explicarea

esenței cauzei, ulterior cuvânt i se oferă deputatului în privința căruia a fost pornită

procedura de ridicare a imunității (la discreția ultimului). 5. Hotărârea de ridicare a

imunității deputatului se adoptă cu votul a 2/3 a deputaților aleși.

S-a dispus că la intrarea în vigoare, prezenta hotărâre urmează a fi publicată în

buletinul oficial al Găgăuziei ekspres-kanon, anexa la ziarul regional ,,Вести

Гагаузии”, de către pârâtul Adunarea Populară a Găgăuziei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de judecată a conchis asupra

temeiniciei acțiunii înaintate de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.

În acest sens, Curtea de Apel Cahul cu referire la prevederile art. 7, 16, 70, 81

din Constituția Republicii Moldova, a relevat că instituind egalitatea tuturor

cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, legea supremă a instituit egalitatea

și cu privire la reținere, arest și referitor la atragerea la răspundere judiciară a tuturor

cetățenilor, de imunitate beneficiind doar deputatul Parlamentului și Președintele

Republicii Moldova.

La caz, instanța de judecată a menționat că stabilirea în legislația locală a UTA

Găgăuzia, a imunității deputatului Adunării Populare a Găgăuziei, contravine

prevederilor Constituției Republicii Moldova, iar reieșind din dispozițiile art. 2 și 12

din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-

XIII din 23 decembrie 1994, Găgăuzia este administrată în temeiul Constituției

Republicii Moldova, prezentei legi și altor legi ale Republicii Moldova (cu excepțiile

prevăzute de prezenta lege), Regulamentului Găgăuziei și actelor normative ale

Adunării Populare (Halc Toplușu) a Găgăuziei, care nu vin în contradicție cu

Constituția și legislația Republicii Moldova. Actele normative ale Găgăuziei care

contravin Constituției Republicii Moldova și prezentei legi se declară nule.

Prin urmare, Curtea de Apel Cahul a învederat că prevederile art. 49 din

Regulamentul Găgăuziei, adoptat prin hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei din

14 mai 1998, art. 33, art. 34, art. 36, art. 37 din Legea locală a UTA Găgăuzia cu

privire la statutul deputatului din Adunarea Populară a Găgăuziei nr. 5-V/I din 15

noiembrie 1995, art. 113 din Legea locală a UTA Găgăuzia cu privire la

Regulamentul Adunării Populare a Găgăuziei nr. 2-I/V din 21 decembrie 2012,

contravin Constituției Republicii Moldova, și în temeiul art. 12 alin. (6) al Legii

privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23

decembrie 1994, urmează a fi anulate.

3

La 27 martie 2020, prin intermediul Oficiului Poștal, Adunarea Populară a

Găgăuziei a depus recurs împotriva hotărârii din 5 martie 2020 a Curții de Apel

Cahul.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu hotărârea contestată,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material.

A menționat că instanța de judecată nu a luat în considerație statutul special al

Găgăuziei consfințit în art. 111 din Constituția Republicii Moldova și Legea privind

statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie

1994.

Astfel, a declarat că instanța de judecată la emiterea hotărârii nu a luat în

considerație acel fapt că în virtutea statutului special al autonomiei, statutul unui ales

local, deputat al Adunării Populare a Găgăuziei diferă de cel al unui consilier, așa

cum prevede Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri) nr.

344-XIII din 23 decembrie 1994.

A mai enunțat că Parlamentul Republicii Moldova, conducându-se de

prevederile Constituției și luând în considerație statutul special al autonomiei

teritoriale, a acordat Adunării Populare a Găgăuziei dreptul de a determina statutul

de deputat.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

La 13 aprilie 2020, prin intermediul Oficiul Poștal, Guvernatorul Găgăuziei

Irina Vlah, a depus recurs împotriva hotărârii din 5 martie 2020 a Curții de Apel

Cahul.

În susținerea recursului a invocat încălcarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, precum și faptul că nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a cauzei.

A indicat că Adunarea Populară a Găgăuziei este organul reprezentativ al

puterii și conform art. 12 din Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei

(Gagauz-Yeri) nr. 344-XIII din 23 decembrie 1994, de competența Adunării

Populare ține adoptarea actelor normative a căror executare este obligatorie pe

teritoriul Găgăuziei.

A relevat că în virtutea statutului special al autonomiei, statutul deputatului

Adunării Populare a Găgăuziei diferă de cel al unui ales local în restul teritoriului

republicii.

La fel, a enunțat că Comisia de la Veneția și-a expus părerea precum că legile

Găgăuziei, au prioritate asupra legilor organice și ordinare ale Republicii Moldova

în aplicarea legală a acestora pe teritoriul Găgăuziei.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

4

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat hotărârea contestată la 5 martie 2020, iar

recurenții au recepționat-o la 23 martie 2020, fapt ce se confirmă prin avizele de

recepție a scrisorilor recomandate (f.d.238, 241, Vol. III).

Astfel, recursurile depuse la 27 martie 2020 și 13 aprilie 2020, sunt în termen.

La 11 mai 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia recursurilor, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Intimații, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat și Procuratura

Generală a Republicii Moldova, deși au recepționat recursurile la 15 mai 2020 și

respectiv la 18 mai 2020, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor

recomandate (f.d.3, 4 Vol. IV), nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a

referinței.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursurilor depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei

și Guvernatorul Găgăuziei, în raport cu materialele cauzei, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursurile sunt inadmisibile.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și

Guvernatorul Găgăuziei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile depuse se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de judecată, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibile recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul

Găgăuziei, Irina Vlah.

6

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul

Găgăuziei, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

7