1ra-1546/2021 — art. 152 al. 2 lit. d CP

1ra-1546/2021 — art. 152 al. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1546/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

09 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Fedora, prin

care solicită casarea sentinței Judecătoriei Comrat din 12 iulie 2019 și a deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 10 martie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Uzun Ilia Xxxx, născut la xxxxxxx, originar din or.

xxxxx și domiciliat în xxxxxxx, s. xxxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

penal în privința lui Uzun Ilia pe învinuirea în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal,

a fost încetat procesul penal, din motiv că există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului în mărime de 3670,45 lei.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Uzun Ilia a fost

învinuit de faptul că la 21.03.2014, aproximativ la ora 13:00, deținând funcția de

deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia, împreună cu deputații Adunării

Populare a UTA Găgăuzia Tarnavschii Alexandr și Cadîn Gheorghii, se afla în biroul

de serviciu al vicepreședintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia Caraseni

Demian, amplasat în mun. Comrat, str. Lenin 194, unde discutau despre chestiuni de

serviciu, economice și politice, inclusiv și despre cererea de demisie din funcția de

vicepreședinte a Adunării Populare a UTA Găgăuzia.

În timpul acestor discuții, Uzun Ilia îi reproșa lui Caraseni Demian faptul că

acesta ar fi organizat efectuarea unor verificări și percheziții la stațiile de alimentare

deținute de Uzun Ilia, și din acest motiv între aceștia s-a iscat un conflict, în urma

1

căruia, Uzun Ilia intenționat i-a aplicat lui Caraseni Demian o lovitură cu un scaun

în regiunea capului, ce i-a provocat ultimului o sângerare intensă și conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 968/D din 07 mai 2015, lui Caraseni

Demian i-au fost cauzate leziuni corporale ce se califică ca vătămări corporale medii.

Prima instanță a indicat că acțiunile lui Uzun Ilia au fost calificate de organul

de urmărire penală în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal - vătămarea intenționată

medie a integrității corporale sau a sănătății asupra unei persoane în legătură cu

îndeplinirea de către ea a obligațiilor de serviciu.

solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care Uzun Ilia să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

152 alin. (2) lit. d) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 5 ani închisoare, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, să fie suspendată condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

De asemenea, să fie încasate din contul inculputului cheltuielile judiciare în

mărime de 3670,45 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- concluziile primei instanțe privind încetarea procesului penal sunt greșite,

din motiv că data din care instanța de judecată a calculat termenul de aflare a lui

Uzun Ilia în calitate de bănuit a fost determinată eronat, or legea procesual penală

expres indică care este termenul menținerii persoanei în calitate de bănuit, și că

acesta începe din ziua emiterii actelor procesuale prevăzute de art. 63 alin. (1) pct.

1), 3) Cod de procedură penală, în rândul cărora nu este indicată și ordonanța de

pornire a urmăririi penale, ce corespunde deciziei Plenului Curții Supreme de Justiție

din 22 februarie 2019, precum și pct. 36 din decizia Curții Constituționale nr. 25 din

29 martie 2018, privind inadmisibilitatea sesizării nr. 20 g/2018, privind

neconstituționalitatea prevederilor art. 63 alin. (1) pct. 1)-3) și alin. (2) pct. 3) Cod

de procedură penală;

- termenul de menținere în calitate de bănuit în speță a expirat la 09 septembrie

2014, dar nu la 16 iulie 2014, cum a fost constatat de prima instanță, iar toate actele

procesuale necesare, prevăzute de Codul de procedură penală, au fost emise în

prezenta speță de către organul de urmărire penală cu respectarea prevederilor legale.

2021, a fost admis apelul declarat, casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza

și pronunțată o nouă hotărâre de încetare a procesului penal în privința lui Uzun Ilia

pe învinuirea în baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la

răspundere penală.

2

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului privind

încasarea din contul inculpatului Uzun Ilia a cheltuielilor judiciare în mărime de

3670,45 lei.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că în conformitate cu

art. 9 alin. (2) Cod de procedură penală, condițiile speciale de urmărire penală și

judecare față de anumite categorii de persoane care beneficiază, conform legii, de

un anumit grad de imunitate se asigură în baza prevederilor Constituției, tratatelor

internaționale, prezentului cod și altor legi.

Instanța de apel a notat că din ordonanța de pornire a urmăririi penale din

16.04.2014, rezultă că urmărirea penală a fost pornită în privința lui Uzun Ilia în

baza art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal (f.d.1-2, vol. I).

La acest aspect, instanța de apel a considerat că ordonanța emisă de procurorul

Ciobanu G. este ilegală, iar toate actele procedurale efectuate în cauză urmează a fi

recunoscute ca fiind nule.

Astfel, s-a menționat că lui Uzun Ilia i-a fost înaintată învinuirea pe faptul, că

el la 21.03.2014, aproximativ la ora 13:00, deținând funcția de deputat al Adunării

Populare a UTA Găgăuzia, împreună cu deputații Adunării Populare a UTA

Găgăuzia Tarnavschii Alexandr și Cadîn Gheorghii, se afla în biroul de serviciu al

vicepreședintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia Caraseni Demian, amplasat în

mun. Comrat, str. Lenin 194, unde discutau despre chestiuni de serviciu, economice

și politice, inclusiv și despre cererea de demisie din funcția de vicepreședinte a

Adunării Populare a UTA Găgăuzia.

În timpul acestor discuții, Uzun Ilia îi reproșa lui Caraseni Demian faptul că

acesta ar fi organizat efectuarea unor verificări și percheziții la stațiile de alimentare

deținute de Uzun Ilia, și din acest motiv între aceștia s-a iscat un conflict, în urma

căruia, Uzun Ilia intenționat i-a aplicat lui Caraseni Demian o lovitură cu un scaun

în regiunea capului, ce i-a provocat ultimului o sângerare intensă și conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 968/D din 07 mai 2015, lui Caraseni

Demian i-au fost cauzate leziuni corporale ce se califică ca vătămări corporale medii.

Instanța de apel a indicat că Uzun Ilia la momentul înaintării învinuirii în baza

art. 152 alin. (2) lit. d) Cod penal - deținea funcția de deputat al Adunării Populare a

UTA Găgăuzia, și respectiv beneficia de imunitate.

În acest sens, instanța de apel a specificat că în conformitate cu art. 8 alin. (1)

din Legea UTA Găgăuzia privind Regulamentul de procedură al Adunării Populare

a Găgăuziei nr.2-I/V din 21.12.2012, drepturile și obligațiile deputatului în

Adunarea Populară și a organelor sale sunt determinate de Legea Republicii

Moldova „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)",

Regulamentul Găgăuziei, Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la statutul de deputat al

Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri)", de prezentul

Regulament și de alte acte normativ juridice.

3

În conformitate cu art. 2 alin. (2) a Legii privind statutul alesului local nr. 768-

XIV din 02.02.2000, statutul alesului local se aplică deputatului în Adunarea

Populară a Găgăuziei în măsura în care nu contravine statutului deputatului,

determinat de către Adunarea Populară în cadrul Legii privind statutul juridic special

al Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

Potrivit prevederilor art. 33 a Legii UTA Găgăuzia cu privire la statutul de

deputat al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri) nr. 5-V/I

din 15.11.1995, deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția

cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea prealabilă

a Adunării Populare a Găgăuziei după ascultarea sa.

Conform art. 34 a Legii menționate, deputatul beneficiază de imunitate pe

teritoriul Găgăuziei (Gagauz-Yeri).

În conformitate cu art. 36 a Legii specificate supra, cauza penală în privința

deputatului poate fi inițiată de procurorul Găgăuziei sau de Procurorul General al

Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 33.

Conform prevederilor art. 37 a Legii UTA Găgăuzia cu privire la statutul de

deputat al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri) pentru a

obține consimțământul Adunării Populare a Găgăuziei pentru arestarea deputatului,

pentru a fi tras la răspundere penală sau administrativă, procurorul depune o

înaintare la Adunarea Populară a Găgăuziei, care este supusă examinării în termen

de zece zile.

Conform art. 49 al Regulamentului Găgăuziei (Gagauz-Yeri) adoptată la 14

mai 1998, Deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate fi reținut, arestat,

percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată

fără încuviințarea Adunării Populare a Găgăuziei, după ascultarea sa.

Instanța de apel a menționat că Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la statutul

de deputat al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri)" nr. 5-

V/I din 15.11.1995 și Legea UTA Găgăuzia privind Regulamentul de procedură al

Adunării Populare a Găgăuziei nr.2-I/V din 21.12.2012 în momentul înaintării

învinuirii lui Uzun Ilia erau în vigoare și nu au fost anulate în modul prevăzut de

lege.

Astfel, instanța de apel a conchis că la începutul urmăririi penale în privința

lui Uzun Ilia precum și la emiterea Ordonanței privind atragerea în calitate de

învinuit au fost comise încălcări ale legislației în vigoare la acel moment, și anume:

- ordonanța privind începerea urmăririi penale din data de 16.04.2014 a fost

emisă de o persoană neîmputernicită să pornească urmărirea penală în privința

deputatului Adunării Populare, adică nici de către procurorul Găgăuziei și nici de

Procurorul General;

- înaintea începerii urmăririi penale și emiterii ordonanței de recunoaștere în

calitate de învinuit, nu a fost respectată procedura stabilită pentru ridicarea imunității

4

de la deputatul Adunării Populare a Găgăuziei - obținerea acordului Adunării

Populare a Găgăuziei.

Ținând cont de cele indicate de mai sus, instanța de apel a considerat că la data

începerii urmăririi penale au fost identificate circumstanțe care exclud urmărirea

penală, prevăzută de art. 275 pct. 9) Cod de procedură penală

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Central, Fedora Gheorghieva, care

în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia

și a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Uzun Ilia să

fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. d)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse de 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, să fie suspendată

condiționat executarea pedepsei pe o perioadă de probațiune de 4 ani.

Totodată, să fie dispusă încasarea de la inculpatul Uzun Ilia în beneficiul

statului cheltuielile judiciare în mărime de 3670,45 lei.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- Legea privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02.02.2000 nu prevede

inviolabilitatea deputaților. Prevederile privind inviolabilitatea Deputatului

Adunării Populare a Găgăuziei la examinarea chestiunii privind tragerea la

răspunderea penală și răspunderea pentru contravenție contravine art. 16, 70, 81 din

Constituția Republicii Moldova și alin. (2) art.9 Cod de procedură penală, deoarece

de imunitate beneficiază doar deputații Parlamentului Republicii Moldova și

Președintele Republicii Moldovă, despre ce confirmă decizia Curții de Apel Cahul

din 05.03.2020 pe dosarul nr. 2-18002684-05-3-07052019 și decizia Curții Supreme

de Justiție RM nr. 3ra-601/20;

- concluzia primei instanțe este incorectă, despre faptul că ordonanța

procurorului din 16 aprilie 2014 privind începerea urmării penale este necesar de a

recunoaște oficial ca ordonanța de recunoaștere a lui Uzun Ilia în calitate de bănuit,

or acest argument contravine cerințelor art. 63 Cod de procedură penală, care

prevede că statutul de bănuit în cauza penală se acordă persoanei prin ordonanța

emisă, ce și a fost efectuat la 09 iunie 2014, iar anume: prin ordonanța din

09.06.2014 Uzun Ilia a fost recunoscut în calitate de bănuit pe cauza penală nr.

2014928163 de săvârșirea infracțiunii prevăzute de lit. d) alin.(2) art. 152 Cod penal;

- sentința primei instanțe este ilegală și nefondată, din motivul că de instanța

de judecată termenul a fost calculat incorect, deoarece legislația de procedură penală

stabilește strict că perioada aflării a unei persoane în statutul de bănuit se calculează

din data emiterii actelor procedurale enumerate în art. 63 alin. (l) pct.pct. 1), 3) din

Codul de procedură penală, (Hotărârea Plenului CSJ RM din 22 februarie 2019), în

speță din 09 iunie 2014, și nu din 16 aprilie 2014, cerințe similare fiind expuse în

5

pct. 36 din Decizia Curții Constituționale RM "de inadmisibilitate a sesizării

nr.20g/2018 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 63 alin.(l)

punctele l)-3) și alin.(2) pct.3) din Codul de procedură penală (recunoașterea calității

de bănuit a persoanei) nr. 25 din 29.03.2018;

- termenul aflării în calitate de bănuit a expirat la 09 septembrie 2014, și nu la

16 iulie 2019, așa cum a indicat instanța, și toate măsurile procedurale necesare

dictate de termenul de procedură penală (inclusiv și emiterea ordonanței de punere

sub învinuire și prezentarea acesteia), de către organul de urmărire penală, au fost

efectuate în termenele prevăzute de lege, în legătură cu ce sentința judecătoriei

Comrat din 12 iulie 2019 este pasibilă casării;

- vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate, este demonstrată

pe deplin prin probele administrate de organul de urmărire penale, enumerate și în

cererea de recurs ordinar.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

6

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal

constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai

respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței de

apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală, sub aspectele că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită, plus critică lipsa motivelor legale pe care se întemeiază soluția și

neexpunerea asupra motivelor invocate în apel, ce se conține în temeiul prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea deciziei atacate inclusiv sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma faptului că instanța de apel nu

s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel și că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

5.1. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 192 verso - 194 verso, vol. III), rezultă că instanța

de apel contrar prevederilor art.101, 414, 417 Cod de procedură penală, a adoptat

soluția în cauză, și nu a întreprins toate măsurile necesare de a elucida și evalua

circumstanțele esențiale ale cauzei.

Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției sale nu s-a

expus clar, prin coroborare a probelor administrate în coraport cu circumstanțele

speței, asupra chestiunii esențiale din această speță invocată de partea acuzării în

apelul declarat (f.d. 59-60, vol. III), inclusiv în prezentul recurs ordinar.

La acest capitol instanța de recurs ordinar ține să menționeze că, instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, cum ar fi:

-"concluziile primei instanțe privind încetarea procesului penal sunt greșite,

din motiv că data din care instanța de judecată a calculat termenul de aflare a lui

Uzun Ilia în calitate de bănuit a fost determinată eronat, or legea procesual penală

expres indică care este termenul menținerii persoanei în calitate de bănuit, și că

acesta începe din ziua emiterii actelor procesuale prevăzute de art. 63 alin. (1) pct.

1), 3) Cod de procedură penală, în rândul cărora nu este indicată și ordonanța de

pornire a urmăririi penale, ce corespunde deciziei Plenului Curții Supreme de

Justiție din 22 februarie 2019, precum și pct. 36 din decizia Curții Constituționale

nr. 25 din 29 martie 2018, privind inadmisibilitatea sesizării nr. 20 g/2018, privind

neconstituționalitatea prevederilor art. 63 alin. (1) pct. 1)-3) și alin. (2) pct. 3) Cod

de procedură penală;

- termenul de menținere în calitate de bănuit în speță a expirat la 09

septembrie 2014, dar nu la 16 iulie 2014, cum a fost constatat de prima instanță, iar

7

toate actele procesuale necesare, prevăzute de Codul de procedură penală, au fost

emise în prezenta speță de către organul de urmărire penală cu respectarea

prevederilor legale.".

Astfel, anume asupra acestor motive invocate în apelul declarat de procuror,

instanța de apel nu s-a pronunțat, le-a lăsat fără vreo argumentare cuvenită și fără a

ține cont de dispozițiile din decizia Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 4-1ril-

2/2019 din 22 februarie 2019, care în temeiul art. 7 alin. (9) Cod de procedură penală

sunt obligatorii pentru instanțele de judecată și astfel instanța de apel nu a întreprins

toate măsurile de a elucida circumstanțele esențiale ale cauzei.

În acest sens, instanța de apel nu a evaluat corect motivarea din sentința primei

instanțe la adoptarea soluției de încetare a procesului penal în temeiul art. 391 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală - (precum că la data înaintării învinuirii lui

Uzun Ilia deja era expirat termenul de menținere a acestuia în calitate de bănuit de

3 luni, termen care a început să curgă din 16 aprilie 2014, data când în privința

acestuia a fost începută prin ordonanță urmărirea penală (f.d. 52, vol. III), și nu s-

a ținut cont de faptul că legea procesual-penală determină strict, că termenul de

menținere a calității de bănuit se calculează începând cu data emiterii actelor

procedurale, prevăzute în art. 63 alin. (1) pct. 1)-3) Cod de procedură penală,

iar în cazul constatării faptului că față de o persoană există anumite bănuieli

rezonabile, cu privire la săvârșirea unei infracțiuni și în raport cu aceasta, sunt

efectuate anumite acțiuni procedurale, care creează repercusiuni importante

asupra situației persoanei.

5.2. Mai mult, Colegiul penal lărgit constată că nu poate accepta motivarea

instanței de apel la adoptarea soluției de încetare a procesului penal în privința lui

Uzun Ilia, în temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, că la

momentul săvârșirii infracțiunii și punerii sub învinuire, inculpatul Uzun Ilia era

deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia și beneficia de imunitate conform

legilor din UTA Găgăuzia, (f.d. 193-194, vol. II), și anume că:" În conformitate cu

art. 8 alin. (1) din Legea UTA Găgăuzia privind Regulamentul de procedură al

Adunării Populare a Găgăuziei nr.2-I/V din 21.12.2012, drepturile și obligațiile

deputatului în Adunarea Populară și a organelor sale sunt determinate de Legea

Republicii Moldova „Privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri)",

Regulamentul Găgăuziei, Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la statutul de deputat

al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri)", de prezentul

Regulament și de alte acte normativ juridice. În conformitate cu art. 2 alin. (2) a

Legii privind statutul alesului local nr. 768-XIV din 02.02.2000, statutul alesului

local se aplică deputatului în Adunarea Populară a Găgăuziei în măsura în care nu

contravine statutului deputatului, determinat de către Adunarea Populară în cadrul

Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz-Yeri). Potrivit

prevederilor art. 33 a Legii UTA Găgăuzia cu privire la statutul de deputat al

8

Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri) nr. 5-V/I din

15.11.1995, deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția

cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea

prealabilă a Adunării Populare a Găgăuziei după ascultarea sa. Conform art. 34 a

Legii menționate, deputatul beneficiază de imunitate pe teritoriul Găgăuziei

(Gagauz-Yeri). În conformitate cu art. 36 a Legii specificate supra, cauza penală în

privința deputatului poate fi inițiată de procurorul Găgăuziei sau de Procurorul

General al Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile articolului 33.

Conform prevederilor art. 37 a Legii UTA Găgăuzia cu privire la statutul de deputat

al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri) pentru a obține

consimțământul Adunării Populare a Găgăuziei pentru arestarea deputatului,

pentru a fi tras la răspundere penală sau administrativă, procurorul depune o

înaintare la Adunarea Populară a Găgăuziei, care este supusă examinării în termen

de zece zile. Conform art. 49 al Regulamentului Găgăuziei (Gagauz-Yeri) adoptată

la 14 mai 1998, Deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei nu poate fi reținut,

arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în

judecată fără încuviințarea Adunării Populare a Găgăuziei, după ascultarea sa.

Instanța de apel a menționat că Legea UTA Găgăuzia „Cu privire la statutul de

deputat al Adunării Populare (Hale Toplușu) din Găgăuzia (Gagauz-Yeri)" nr. 5-

V/I din 15.11.1995 și Legea UTA Găgăuzia privind Regulamentul de procedură al

Adunării Populare a Găgăuziei nr.2-I/V din 21.12.2012 în momentul înaintării

învinuirii lui Uzun Ilia erau în vigoare și nu au fost anulate în modul prevăzut de

lege", or la momentul pronunțării deciziei instanței de apel la data de 10 martie 2021,

aceste legi la care face referire instanța de apel erau anulate - prin decizia Curții de

Apel Cahul din 05 martie 2020, dosarul nr. 2-18002684-05-3-07052019, menținută

prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție din 17 iunie 2020, dosarul nr. 3ra-601/20, pe motiv că acestea

contravin art. 16, 70, 81 din Constituția Republicii Moldova.

5.3. Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c.

Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie

1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă

care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale

supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei

instanțe inferioare.

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie

pripită, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale menționate

9

supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele

particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul

declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel

declarată de procuror și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura

competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în

prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei,

să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date,

să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de

circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod

de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, oficiul Central, Gheorghieva Fedora, casează total decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Comrat din 10 martie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Uzun Ilia Xxxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Comrat, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

10