3rh-40/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3rh-40/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3rh-40/20

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul central – V. Hudoba

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul – E. Dvurecenschii, N. Veleva, V. Movilă

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție -M. Ghervas, A. Cobăneanu, N. Vascan, Iu. Bejenaru, V. Burduh

ÎNCHEIERE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

examinând cererea de revizuire declarată de către Comisia Electorală Centrală,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare

a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia

Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 01 septembrie 2016 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală, prin

care a solicitat anularea următoarelor prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei:

sintagma „autorităților ale administrației publice locale: primarilor (kuu bașî, kasaba

bașî, munitipiy bașî) și consilierilor (nasaatci), revocarea acestora în UTA

Găgăuzia” și „referendumurilor locale” din alin. (2) al preambulului Codului

Electoral al Găgăuziei; art. 2 alin. (4); art. 14 alin. (2); art. 21 alin. (7); art. 25 alin.

(1) lit. d); sintagma „sau funcția autorităților publice locale executive” din art. 25

alin. (1) lit. f); art. 26 alin. (1) lit. i); sintagma ,,deciziile căreia sunt definitive și fără

drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5; sintagma „în instanța de judecată la

locul aflării consiliului electoral corespunzător în cazul unor alegeri locale generale

ale Găgăuziei privind alegerea consilierilor (nasaatci) în consiliile locale sau alegeri

locale noi. Instanța de judecată examinează cererea și emite hotărârea în cauză în

decurs de trei zile, însă nu mai târziu de ziua premergătoare a alegerilor” din art. 26

alin. (2); sintagma ,,decizia Curții de Apel Comrat, adoptată în termen de trei zile,

însă nu mai târziu de ziua alegerilor, devine definitivă și fără drept de atac” din art.

36 alin. (2); art. 38, Registrul de Stat al Alegătorilor Găgăuziei; art. 39, listele

alegătorilor; art. 41 alin. (2), desemnarea candidaților; sintagma „cât și în susținerea

fiecărui candidat la funcția de deputat al Adunării Populare a Găgăuziei, desemnați

1

de partide și de blocurile electorale” din art. 42 alin. (1); art. 53 alin. (2) lit. b); art.

60 alin. (5); sintagma „alegerilor locale” din art. 61 alin. (2) lit. a); sintagma „care

au studii superioare„ din alin. (1) art. 76; sintagma ,,care au studii superioare” din

art. 97 alin. (1); titlul V, Alegerile locale; titlul VI, Referendum; art. 202 alin. (5) și

(6); titlul (denumirea) actului normativ contestat.

În motivarea acțiunii Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a indicat

că la 31 iulie 2015 Adunarea Populară a Găgăuziei prin legea locală nr. XXVII/V a

adoptat Codul Electoral al Găgăuziei.

Având sesizările Comisiei Electorale Centrale și a unor deputați ai Adunării

Populare a Găgăuziei, în conformitate cu art. 64 din Legea privind administrația

publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 a efectuat controlul sub aspectul

legalității a Codului electoral vizat și a constatat că unele prevederi din acesta

contravin legislației în vigoare.

La 27 iulie 2016 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a înaintat

Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei notificarea

nr.1304/OT5-257, solicitând abrogarea Codului Electoral al Găgăuziei, însă nu a

primit răspuns.

Consideră că unele prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei au fost emise

contrar legislației în vigoare și cu încălcarea competenței, motiv pentru care a fost

depusă prezenta acțiune în instanța de contencios administrativ.

La 18 aprilie 2017 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus

cerere, prin care a renunțat la pretenția cu privire la anularea ca fiind emisă cu

încălcarea legii și cu încălcarea competenței a sintagmei „cu studii superioare”

reflectată în art. 76 alin. (1) din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31

iulie 2015. (f.d. 96, vol. I)

Prin încheierea din 25 aprilie 2017 a Judecătoriei Comrat, sediul central s-a

admis cererea Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, prin care a renunțat

la pretenția cu privire la anularea ca, fiind emisă, cu încălcarea legii și a competenței

a sintagmei „cu studii superioare” reflectată în art. 76 alin. (1) din Codul Electoral

al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31 iulie 2015 și s-a încetat procesul pe acest capăt de

acțiune. (f.d. 106-107, vol. I)

Prin hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central, corectată

prin încheierea din 29 iunie 2018, cererea de chemare în judecată depusă de către

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a fost admisă integral, fiind dispusă

anularea următoarelor prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din

31 iulie 2015, și anume, a sintagmei „autorităților ale administrației publice locale:

primarilor (kuu bașî, kasaba bașî, munitipiy bașî) și consilierilor (nasaatci),

revocarea acestora în UTA Găgăuzia” și „referendumurilor locale” din alin. (2) al

preambulului Codului Electoral al Găgăuziei; art. 2 alin. (4); art. 14 alin. (2); art. 21

alin. (7); art. 25 alin. (1) lit. d); sintagmei „sau funcția autorităților publice locale

executive” din art. 25 alin. (1) lit. f); art. 26 alin. (1) lit. i); sintagmei ,,deciziile căreia

sunt definitive și fără drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5; sintagmei „în

instanța de judecată la locul aflării consiliului electoral corespunzător în cazul unor

alegeri locale generale ale Găgăuziei privind alegerea consilierilor (nasaatci) în

consiliile locale sau alegeri locale noi. Instanța de judecată examinează cererea și

emite hotărârea în cauză în decurs de trei zile, însă nu mai târziu de ziua

premergătoare a alegerilor” din art. 26 alin. (2); sintagmei ,,decizia Curții de Apel

2

Comrat, adoptată în termen de trei zile, însă nu mai târziu de ziua alegerilor, devine

definitivă și fără drept de atac” din art. 36 alin. (2); art. 38, Registrul de Stat al

Alegătorilor Găgăuziei; art. 39, listele alegătorilor; art. 41 alin. (2), desemnarea

candidaților; sintagmei „cât și în susținerea fiecărui candidat la funcția de deputat al

Adunării Populare a Găgăuziei, desemnați de partide și de blocurile electorale” din

art. 42 alin. (1); art. 53 alin. (2) lit. b); art. 60 alin. (5); sintagmei „alegerilor locale”

din art. 61 alin. (2) lit. a); sintagmei ,,care au studii superioare” din art. 97 alin. (1);

titlului V, Alegerile locale; titlului VI, Referendum; art. 202 alin. (5) și (6); titlului

(denumirea) actului normativ contestat. (f.d. 154-155,162, 163-167 vol. I)

Adunarea Populară a Găgăuziei și Guvernatorul Găgăuziei, nefiind de acord cu

hotărârea instanței de fond, au contestat-o cu apel.

Prin decizia din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat s-au admis

apelurile declarate de către Adunarea Populară a Găgăuziei și de Guvernatorul

Găgăuziei. S-a casat hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul

central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, prin care s-a admis parțial acțiunea. S-au

anulat următoarele prevederi din Codul Electoral al Găgăuziei nr. XXVII/V din 31

iulie 2015, și anume, art. 21 alin. (7); sintagma ,,deciziile căreia sunt definitive și

fără drept de atac” din art. 26 alin. (2) paragraful 5 și sintagma ,,decizia Curții de

Apel Comrat, adoptată în termen de trei zile, însă nu mai târziu de ziua alegerilor,

devine definitivă și fără drept de atac” din art. 36 alin. (2). În rest, acțiunea a fost

respinsă ca fiind neîntemeiată. (f.d. 222, 223-236, vol. I)

Curtea Supremă de Justiție prin decizia din 24 iulie 2019 a casat integral decizia

din 12 decembrie 2018 a Curții de Apel Comrat emisă în cauza de contencios

administrativ la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei,

intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu privire la contestarea actului

administrativ, cu restituirea cauzei pentru examinare la Curtea de Apel Cahul. (f.d.

69-79, vol. II)

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul s-au respins apelurile

declarate de către Adunarea Populară a Găgăuziei, Guvernatorului Găgăuziei și s-a

menținut hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 125,

126-138, vol. II)

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea instanței de fond, la

18 februarie 2020 Guvernatorul Găgăuziei a depus recurs, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și a

hotărârii din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central. (f.d. 150-154, 170-

178, 161-190, vol. II)

Adunarea Populară a Găgăuziei, nefiind de acord cu decizia instanței de apel,

a depus la 18 februarie 2020 cerere de recurs, prin care a solicitat casarea deciziei

din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul, cu emiterea unei noi decizii de

respingere a acțiunii înaintată de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat. (f.d. 158-161, 193-199, 201-206, vol. II)

La 12 iunie 2020, la 15 iunie 2020 și la 25 iunie 2020 Oficiul teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat a depus cereri cu privire la renunțul de la acțiune și încetarea

procesului. (f.d. 19-25, 27-33, 35, 36-39, 42-45, 46, vol. III)

Prin decizia din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-au admis

recursurile depuse de către Guvernatorul Găgăuziei și Adunarea Populară a

3

Găgăuziei. S-a casat decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Cahul și

hotărârea din 22 iunie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul central emise în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și

a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu

privire la contestarea actului administrativ și s-a emis o nouă decizie sub formă de

încheiere, prin care:

S-a admis renunțul reclamantului Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de

Stat de la acțiunea formulată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu

privire la contestarea actului administrativ.

Procesul de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare

a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia

Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ, s-a încetat.

La 10 iulie 2020 Comisia Electorală Centrală a depus cerere de revizuire,

solicitând admiterea cererii de revizuire, revizuirea deciziei din 01 iulie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, cu respingerea cererii de renunțare la acțiune depusă de către

Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. (f.d. 63-65, vol. III)

Drept temei de revizuire Comisia Electorală Centrală a invocat prevederile art.

449 lit. c) din Codul de procedură civilă.

A indicat că nu a recepționat cererea de renunțare la acțiune, prin urmare, nu s-

a pronunțat asupra acesteia, or, circumstanțele cauzei influențează direct drepturile

Comisiei în calitate de organ specializat în organizarea alegerilor.

A menționat că prevederile procesuale stabilesc posibilitatea renunțării la

acțiune numai până la faza examinării cauzei în instanța de apel (art. 375 Cod de

procedură civilă), întrucât deciziile instanțelor de apel sunt definitive și, respectiv,

executorii din momentul pronunțării în condițiile art. 254 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

Consideră că examinarea cererii de renunțare la acțiune după devenirea

hotărârii judecătorești definitive și executorii, fără a fi documentată poziția părții ale

cărei drepturi sunt afectate direct, nu se încadrează în principiul echității unui proces

judiciar, or, în cazul de față, prin admiterea cererii de renunțare au fost afectate nu

numai drepturile Comisiei ci și interesele naționale în ceea ce privește armonia

actelor atât la nivel local, cât și la nivel central, mai ales în procedura de formare a

puterii în stat.

A menționat că în conformitate cu pct. 13 lit. d) din Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 cu privire la oficiile teritoriale

ale Cancelariei de Stat, în activitatea sa Oficiul este obligat să respecte

proporționalitatea între amploarea intervenției și importanța intereselor pe care le

protejează, fapt care denotă lipsa temeiului legal de a admite cererea de renunțare la

acțiune, fiind un act de neglijare a obligațiilor sale funcționale.

De asemenea, pornind de la faptul că în conformitate cu pct. 3 din regulamentul

vizat, Oficiul activează fără statut de persoană juridică, consideră imperios să se

pronunțe în această speță și nemijlocit Cancelaria de Stat, potrivit pct. 7, lit. k2) din

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat, aprobat prin

4

Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 Cancelaria de Stat coordonează

și monitorizează activitatea structurilor organizaționale și întreprinderilor din sfera

sa de competență.

La 29 iulie 2020 Cancelaria de Stat a depus referință, solicitând admiterea

cererii de revizuire depusă de către Comisia Electorală Centrală, cu revizuirea

deciziei din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție și respingerea cererii de

renunțare la acțiune a Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, invocând că

șefului Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu i-a fost eliberată procură

cu dreptul de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune.

A menționat că renunțarea la acțiunea înaintată de către șeful Oficiului teritorial

Comrat al Cancelariei de Stat a fost semnată fără împuternicirile legale, precum și

în lipsă de coordonare cu Cancelaria de Stat, iar această acțiune contravine legii,

inclusiv pct. 14 lit. a) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845

din 18 decembrie 2009.

Guvernatorul Găgăuziei la data de 08 septembrie 2020 a depus referință,

solicitând respingerea cererii de revizuire depusă de către Comisia Electorală

Centrale, invocând că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat în temeiul art.

60 alin. (5) din Codul de procedură civilă este în drept să renunțe la proces, totodată,

a indicat că cunoaște consecințele depunerii renunțării la acțiune.

Consideră că nu au fost încălcate drepturile, libertățile și interesele persoanei,

interesele societății sau ale statului, în acest caz, a Comisiei Electorale Centrale.

Totodată, a menționat că cererea de revizuire depusă de către Comisia

Electorală Centrală nu corespunde normelor Codului de procedură civilă, or,

prevederile lui obligă instanța , care urmează să efectueze revizuirea deciziei, să

examineze două aspecte: admisibilitatea declarației de revizuire și creatura cauzei.

În ceea ce privește admisibilitatea cererii de revizuire, legiuitorul a stabilit în mod

clar condițiile în care persoana în cauză trebuie să le îndeplinească, și anume, de a

specifica baza, care s-a prevăzut expres în legea procesuală, și să respecte atunci

când se aplică termenul stabilit. Comisia Electorală Centrală nu a prezentat nici o

dovadă și circumstanță care nu au fost examinate de instanță și nu au fost anunțate

anterior solicitantului.

A mai indicat că Comisia Electorală Centrală în cererea de revizuire a invocat

ca temei de revizuire a deciziei instanței de recurs art. 449 lit. c) din Codul de

procedură civilă, însă revizuenta este parte a acestui dosar, și anume, terță parte care

nu revendică de sine stătător pretenții, prin urmare, această normă nu este aplicabilă.

Prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ

al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ,

prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare

a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

5

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

Astfel, în legătură că Codul administrativ nu a reglementat procedura revizuirii

unei hotărâri irevocabile, cererea de revizuire depusă de către Comisia Electorală

Centrală se va examina în conformitate cu prevederile Capitolului XXXIX din Codul

de procedură civilă.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 lit. c) Cod procedură civilă Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit consideră că cererea de

revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după

ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii

de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în

mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le

confirmă.

Din dispozițiile legale sus-arătate urmează că, revizuirea este o cale de atac de

retractare și nu de reformare, prin intermediul căreia se poate obține anularea unei

hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres

determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la

încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția

definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea

admite revizuirea numai în cazuri strict determinate.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei din 01 iulie

2020 a Curții Supreme de Justiție, invocând temei de revizuire lit. c) art. 449 Cod de

procedură civilă, și anume că instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile

persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Din sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă rezultă că, instanța de

judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este

subiect al raportului material litigios și dacă, prin hotărârea supusă revizuirii,

persoanei neimplicate în proces i-au fost încălcate careva drepturi, urmând a fi

prezentate probe pertinente și concludente în acest sens.

Or, actele cauzei atestă că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a

depus cererea de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei și a

Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia Electorală Centrală cu

privire la contestarea actului administrativ.

6

Prin urmare, Colegiul reține că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat

a înaintat Adunării Populare a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei notificări

privind abrogarea Codului Electoral al Găgăuziei, invocând că unele prevederi au

fost emise contrar legislației în vigoare și cu încălcarea competenței.

Ulterior, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus cerere cu

privire la renunțare de la acțiune și încetarea procesului, pe motiv că Codul Electoral

al Găgăuziei este adoptat în limitele prevăzute de Legea nr. 344 din 23.12.1994

privind statutul juridic special al Găgăuziei și Legii de bază a Găgăuziei.

Colegiul conchide că revizuenta nu a confirmat instanței de judecată existența

temeiului prevăzut la art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă - faptul că prin

decizia Curții Supreme de Justiție din 01 iulie 2020 au fost lezate în drepturi alte

persoane, neimplicate în proces, ori Comisia Electorală Centrală deja este parte în

proces. La caz, nu au fost prezentate probe pertinente în acest sens și nici nu s-a

demonstrat faptul că, prin actul judecătoresc emis în speța dată au fost lezate careva

drepturi ale Comisiei Electorale Centrale.

Nu poate fi reținut nici argumentul precum că șeful Oficiului teritorial Comrat

al Cancelariei de Stat nu a avut împuterniciri să renunțe la acțiune, ori Oficiul

teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a sesizat instanța de judecată cu acțiune în

nume propriu. Respectiv în nume propriu deține competență să renunțe la acțiune.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, admiterea cererii de revizuire, în asemenea

împrejurări, ar contravine și principiului securității raporturilor juridice, care

presupune respectul față de principiul lucrului judecat și ar constitui o violare a art.

6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea din 31 ianuarie

2012 în cauza Pîrnău și alții contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor

Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept

să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei

reexaminări și unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor

superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile

justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată

ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar

atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și

obligatorii.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, temeiurile

invocate în cererile de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. c) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererile de revizuire ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ, art. 449, lit. c) și

art. 453, alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru

7

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Comisia

Electorală Centrală împotriva deciziei din 01 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Adunării Populare

a Găgăuziei și a Guvernatorului Găgăuziei, intervenient accesoriu Comisia

Electorală Centrală cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

8