2ra-398/24 — Înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate

La 02 noiembrie 2022, Svetlana Plagova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasilii Paslari, cu participarea intervenienților accesorii Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Taraclia, Inspecția pentru Protecția Mediului Taraclia și Consiliul orășenesc Taraclia, solicitând obligarea pârâtului la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de vecinătate prin demolarea cotețului amplasat la hotarul bunurilor imobile cu numerele cadastrale xx și xx.

În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că deține în proprietate bunul imobil cu nr. cadastral xx, iar pârâtul Vasilii Paslari este proprietarul imobilului vecin cu nr. cadastral xx.

Reclamanta a susținut că, de câțiva ani, pârâtul deține un coteț amplasat lângă hotarul dintre imobile, unde sunt crescute păsări domestice, fapt ce creează incomodități prin mirosul persistent, murdăria produsă și pătrunderea păsărilor pe terenul său. Potrivit afirmațiilor acesteia, solicitările repetate adresate pârâtului privind demolarea sau mutarea cotețului la o distanță rezonabilă au rămas fără răspuns.

Totodată, reclamanta a depus mai multe sesizări la Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Taraclia, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat încălcarea regulilor de vecinătate de către Vasilii Paslari, fiind întocmit proces-verbal contravențional în baza art. 158 alin. (1) Cod contravențional.

La 17 octombrie 2022, reclamanta a înaintat o cerere prealabilă prin care a solicitat demolarea sau mutarea cotețului, însă aceasta a rămas fără soluționare, motiv pentru care s-a adresat în instanța de judecată.

La 11 ianuarie 2023, Vasilii Paslari a depus cerere reconvențională împotriva Svetlanei Plagova, cu participarea intervenientului accesoriu Primăria 1 or. Taraclia, solicitând constatarea încălcării dreptului de vecinătate, obligarea reclamantei la înlăturarea obstacolelor prin executarea recomandărilor Primăriei or. Taraclia din 30 octombrie 2020 și întreprinderea măsurilor pentru prevenirea pericolului prăbușirii construcției asupra terenului său, precum și încasarea cheltuielilor de judecată și a sumei de 5 000 lei cu titlu de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reconvenționale, reclamantul a indicat că este proprietarul imobilului situat în or. xx, iar Svetlana Plagova deține imobilul vecin situat pe str. xx nr. xx. Acesta a invocat că, prin actul Comisiei Primăriei or. Taraclia din 30 octombrie 2020, reclamantei i-au fost recomandate măsuri pentru prevenirea pericolului prăbușirii construcției asupra terenului său, însă recomandările nu au fost executate.

Totodată, a menționat că a încercat soluționarea amiabilă a litigiului prin expedierea unui preaviz către Svetlana Plagova, rămas fără răspuns, motiv pentru care s-a adresat instanței de judecată.

La 16 ianuarie 2023, Vasilii Paslari a depus cerere suplimentară la acțiunea reconvențională, invocând conexitatea dintre acțiunea principală și cea reconvențională.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 17 ianuarie 2023, cererea reconvențională depusă de Vasilii Paslari împotriva Svetlanei Plagova privind respectarea dreptului de vecinătate și înlăturarea obstacolelor a fost primită spre examinare.

La 30 martie 2023, Vasilii Paslari, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 28 martie 2023, iar la 19 iunie 2023 a depus apel motivat, solicitând casarea hotărârii în partea respingerii cererii reconvenționale privind respectarea dreptului de vecinătate, rejudecarea cauzei și admiterea pretențiilor formulate, inclusiv înlăturarea obstacolelor, executarea recomandărilor Primăriei or. Taraclia și încasarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de apel a reținut că Svetlana Plagova și Vasilii Paslari sunt proprietarii unor terenuri și construcții învecinate situate în or. xx, str. xx nr. xx și nr. xx.

Referitor la apelul declarat de Svetlana Plagova, instanța a constatat că apelanta nu a demonstrat existența unei influențe inadmisibile asupra terenului său prin amplasarea cotețului lui Vasilii Paslari. S-a reținut că, potrivit actelor de examinare ale Primăriei or. Taraclia, cotețul era amplasat la o distanță de 6 m de casa reclamantei, era închis capital și nu prezenta pericol de poluare a terenurilor vecine. Totodată, nu au fost prezentate probe privind poluarea aerului, riscuri pentru sănătate sau alte încălcări grave ale dreptului de vecinătate, în sensul art. 586, art. 588 și art. 598 Cod civil.

Instanța de apel a apreciat că Regulamentul privind normele de întreținere a câinilor și păsărilor domestice, aprobat de Consiliul orășenesc Taraclia, nu era aplicabil speței, întrucât viza fermele de păsări, iar în cauză era vorba despre păsări crescute pentru consum propriu. De asemenea, simpla întocmire a procesului- verbal contravențional în privința lui Vasilii Paslari nu demonstra, în lipsa unei soluții definitive, existența unei încălcări care să justifice admiterea acțiunii.

Cu privire la apelul declarat de Vasilii Paslari, instanța de apel a reținut că acesta nu a probat încălcarea dreptului său de vecinătate de către Svetlana Plagova. Deși prin actul Primăriei or. Taraclia din 30 octombrie 2020 au fost formulate recomandări privind redirecționarea apelor pluviale și prevenirea afectării fundamentului construcțiilor, din materialele cauzei a rezultat că Svetlana Plagova a întreprins măsuri în vederea executării acestora.

În aceste circumstanțe, instanța de apel a concluzionat că pretențiile formulate atât prin acțiunea principală, cât și prin cererea reconvențională, nu au 3 fost probate conform cerințelor art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, motiv pentru care apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivarea recursului, recurentul a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, în sensul art. 432 alin. (1) și alin. (2) lit. a) și c) Cod de procedură civilă, susținând că instanța de apel nu a examinat complet circumstanțele cauzei și a interpretat eronat prevederile art. 586, art. 589 și art. 590 Cod civil privind dreptul de vecinătate. În acest sens, a menționat că, potrivit actului Comisiei Primăriei or. Taraclia din 30 octombrie 2020, Svetlanei Plagova i-au fost recomandate măsuri pentru prevenirea pericolului prăbușirii construcției asupra terenului său și pentru redirecționarea apelor pluviale, recomandări care nu au fost executate. Totodată, a susținut că a încercat soluționarea amiabilă a litigiului prin expedierea unui preaviz, rămas fără răspuns.

Recurentul a mai invocat încălcarea principiilor contradictorialității și egalității armelor, prevăzute de art. 26 Cod de procedură civilă și art. 6 §1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, susținând că instanțele de fond și de apel nu au verificat sub toate aspectele circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei.

La 28 martie 2024, Svetlana Plagova, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 01 februarie 2024, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 28 martie 2023, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii privind înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de vecinătate.

În motivarea recursului, recurenta a invocat temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, susținând că decizia instanței de apel este arbitrară și întemeiată pe o apreciere nerezonabilă a probelor administrate. Totodată, a invocat interpretarea eronată a prevederilor art. 586 și art. 587 Cod civil privind dreptul de vecinătate, precum și a Regulamentului aprobat prin Decizia Consiliului orășenesc Taraclia nr. 3/12 din 23 iulie 2013 referitor la normele de întreținere a păsărilor domestice. Recurenta a susținut că, potrivit actelor întocmite de autoritățile competente și răspunsurilor Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Taraclia, Vasilii Paslari a încălcat regulile de 4 vecinătate, fiind întocmit în privința acestuia proces-verbal contravențional în baza art. 158 alin. (1) Cod contravențional. De asemenea, a invocat că amplasarea cotețului în apropierea locuinței sale îi creează disconfort prin miros, deșeuri și pătrunderea păsărilor pe terenul său.

Totodată, recurenta a susținut că instanța de apel a interpretat în mod restrictiv prevederile regulamentului local privind amplasarea gospodăriilor pentru păsări, limitând nejustificat aplicarea acestuia doar la ferme avicole, deși normele respective vizează și gospodăriile individuale în care sunt crescute păsări domestice.

Art. 433 alin.(1) lit. a) și f) din Codul de procedură civilă: ,,Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile menţionate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.”

Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă: ,,Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanţa invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.”

Art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă: 5 „În cazul în care se constată existenţa unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părţilor, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conţine sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilităţii, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiţie şi se expediază părţilor.”

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit. a)-f) și alin. (2) Cod de procedură civilă.

În sensul art. 442 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează în limitele invocate în recurs. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că același raționament se aplică și la verificarea admisibilității recursului prin prisma limitelor invocate în recurs. Or, caracterul vădit neîntemeiat al recursului nu poate fi determinat în baza altor argumente decât cele invocate în cererea de recurs.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către 6 instanțele ierarhic inferioare. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor şi concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În esență, recursul declarat de Svetlana Plagova este întemeiat pe susținerea că instanțele inferioare au apreciat eronat probele administrate și au interpretat restrictiv normele privind dreptul de vecinătate și regulile locale de întreținere a păsărilor domestice. Totodată, recursul declarat de Vasilii Paslari se bazează pe pretinsa neexecutare de către Svetlana Plagova a recomandărilor formulate de Primăria or. Taraclia prin actul din 30 octombrie 2020.

Instanța de apel a examinat în mod detaliat actele întocmite de Direcția Teritorială pentru Siguranța Alimentelor Taraclia și de comisia din cadrul Primăriei or. Taraclia, actele de examinare a terenurilor, probele fotografice și explicațiile părților, constatând că nu au fost prezentate probe suficiente și concludente care să confirme existența unor influențe inadmisibile asupra terenului Svetlanei Plagova sau încălcarea dreptului de vecinătate al lui Vasilii Paslari. Totodată, instanța de apel a reținut că actele de examinare din 22 august 2017 și 30 octombrie 2020 nu confirmă existența unor încălcări grave ale dreptului de vecinătate, iar recomandările formulate de autoritățile competente nu constituie, prin ele însele, dovada existenței unui prejudiciu sau a unei încălcări actuale și inadmisibile a drepturilor recurenților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța de recurs nu poate valida critici întemeiate exclusiv pe reinterpretarea circumstanțelor de fapt și pe reaprecierea probelor administrate, în lipsa unor erori veritabile de drept material sau procedural.

Un recurs este vădit neîntemeiat atunci când argumentele invocate nu sunt de natură să răstoarne concluziile instanței de apel, deoarece nu relevă încălcări reale ale normelor de drept material sau procedural și nu creează un dubiu juridic serios asupra legalității soluției adoptate.

Referitor la celelalte argumente invocate de recurenți, Completul de judecată aderă la argumentele dezvoltate de Curtea de Apel Cahul, întrucât acestea sunt întemeiate pe interpretarea corectă a normelor de drept material și procedural incidente și pe o analiză completă a circumstanțelor cauzei.

Argumentelor invocate de recurenți li s-a oferit un răspuns clar și detaliat prin hotărârile instanțelor inferioare, iar criticile formulate în recurs exprimă, în esență, doar dezacordul acestora cu soluția adoptată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că instanța de apel a examinat complet raportul juridic litigios, a apreciat corect 7 probele administrate și a aplicat corespunzător normele de drept material și procedural incidente cauzei.

În aceste condiții, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de Vasilii Paslari, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov, și de Svetlana Plagova, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, ca fiind vădit neîntemeiate și, prin urmare, inadmisibile.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasilii Paslari, reprezentat de avocatul Vitali Covaliov, și de Svetlana Plagova, reprezentată de avocatul Maxim Todorov. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Ana Cucerescu Gheorghe Stratulat 8