2ra-249/24 — repararea prejudiciului material.

2ra-249/24 — repararea prejudiciului material. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Curjos Valeriu și

Gospodăria Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov

Maxim,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Onos Grigore împotriva lui Valeriu Curjos, intervenient accesoriu Gospodăria

Țărănească „Curjos Valeriu Tudor” cu privire la încasarea prejudiciului

material,

împotriva deciziei din 12 octombrie 2023 a Curții de Apel Cahul, prin

care s-a admis apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Curjos Valeriu

Tudor” și cererea de alăturare la apelul depus de Curjos Valeriu, prin

intermediul avocatului Todorov Maxim, și modificată hotărârea din 10

noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin micșorarea

cuantumului prejudiciului material și a cheltuielilor de judecată,

(Dosarul nr. 2ra-249/24

NR.PIGD 2-22010608-01-2ra-01032024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a

acesteia.

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: G. Vavrin, I. Dănăilă, N. Bondarenco)

21 noiembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Curjos

Valeriu și Gospodăria Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de

Todorov Maxim,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

judecată împotriva lui Curjos Valeriu cu privire la repararea prejudiciului

material.

terenului de viță de vie, situat în extravilanul satului *****, cu nr. cadastral

*****, cu suprafața de ***** ha, dobândit în proprietate în temeiul

contractului de donație nr.***** din 18.03.2014. Pe terenul respectiv a plantat

viță de vie de soi „Zaiber”.

constatat că plantația a fost defrișată de către pârâtul Curjos Valeriu, care a

recunoscut acest fapt, cultivând pe acesta fasole și porumb.

*****, în urma examinării acesteia s-a stabilit faptul defrișării plantației de pe

terenul respectiv, și doar 20% din teren era plantat cu viță de vie, în rest,

terenul a fost cultivat cu porumb și fasole.

rezultatul defrișării plantației de viță de vie și potrivit concluziei expertului

Ion Miron, licența nr.091021 PM din 11.10.2021, s-a stabilit că prejudiciul

material cauzat reclamantului constituie suma de 27 027 de lei.

încasarea din contul lui Curjos Valeriu în beneficiul său a sumei de 27 027 de

lei cu titlu de prejudiciu material, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Central a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Gospodăria

Țărănească „Curajos Valeriu Tudor”.

Central s-a admis acțiunea depusă de Onos Grigore. S-a încasat din contul lui

Valeriu Curjos în beneficul lui Onos Grigore suma de 27027 de lei cu titlu de

1

prejudiciu material, 811 lei taxa de stat și 2000 de lei pentru efectuarea

expertizei.

contractului de donație nr.***** din 18.03.2014, proprietar al terenului

plantat cu viță de vie, cu numărul cadastral *****, cu suprafața ***** ha,

situat în extravilanul satului *****, este Onos Grigore (f.d.7). La 26.06.2020,

Onos Grigore s-a adresat cu cerere la Primăria sat. *****, solicitând să-i fie

măsurat terenul de pe teritoriu sat. *****, care se află între teritoriul

cetățenilor *****. și ***** (f.d.13). La 07.07.2020, prin răspunsul Primăriei

sat. *****, lui Onos Grigore i s-a adus la cunoștință că în urma ieșirii în

teritoriu s-a constatat că în urma măsurărilor terenului cu nr. cadastral *****,

cu suprafața de ***** ha, s-a stabilit că hotarele terenului respectiv nu au fost

strămutate, însă s-a depistat defrișarea parțială a culturii de viță de vie, la

moment aproximativ 20% din terenul dat mai este plantat cu viță de vie, în

rest, terenul este cultivat cu porumb și fasole. La fel, i s-a comunicat că în

momentul măsurării se întâlneau buturugi, ramuri și rădăcini din tufele de viță

de vie defrișate anterior (f.d.15). La 23.07.2020, Onos Ioana a depus cerere la

IP Cahul, prin care a comunicat că în perioada martie-aprilie 2020 de către

Curjos Valeriu i-a fost deteriorată o porțiune de **** ha, pe care este plantată

viță de vie, fiindu-i cauzată o pagubă materială în mărime de 20000 de lei

(f.d.17). Potrivit răspunsului IP Cahul cu nr.14374 din 07.12.2020, urmare a

acțiunilor de constatare desfășurate pe faptul dat, în acțiunile lui Curjos

Valeriu nu a fost posibil de stabilit elementele constitutive ale contravenției

prevăzute de art.104 din Codul contravențional, dat fiind faptul că deteriorarea

plantației de viță de vie nu a fost intenționată, ultimul a confundat haturile,

neavând intenția directă de a deteriora ceva. Totodată, i s-a explicat că este în

drept de a se adresa în instanța de judecată, pentru recuperarea pagubelor

materiale (f.d.12).

Onos Grigore de către pârâtul Curjos Valeriu prin defrișarea terenului plantat

cu viță de vie cu numărul cadastral *****, cu suprafața ***** ha, în urma

cultivării terenului cu fasole și porumb. Faptul dat se probează prin răspunsul

nr.123 din 07.07.2020 al Primăriei sat. *****, la cererea proprietarului

terenului agricol cu numărul cadastral *****, Onos Grigore, prin care s-a

constatat că hotarele terenului dat nu au fost strămutate, însă pe terenul agricol

menționat, cu suprafață totală de ***** ha, s-a depistat defrișarea parțială a

culturii de viță de vie, drept urmare aproximativ doar 20% din terenul dat mai

este cultivat cu viță de vie, în rest terenul este cultivat cu porumb și fasole.

Mai mult, în momentul măsurării se întâlneau buturugi, ramuri și rădăcini din

tufele de viță de vie defrișate anterior (f.d.15). Curjos Valeriu, fiind audiat în

calitate de persoană în privința cărei a fost pornit procesul contravențional, a

recunoscut faptul că a confundat hotarul, intrând din greșeală, cu tractorul

personal, pe lotul de teren ce aparține Ioanei Onos și a arat o porțiune de *****

ha din acesta (f.d.21).

2

desfășurate de către IP Cahul pe faptul acțiunilor lui Curjos Valeriu, pe

marginea cererii depuse de Onos Grigore, s-a constatat că pârâtul în luna mai

2020, a confundat hotarul, intrând din greșeală cu tractorul personal, pe lotul

de teren ce aparține Onos Ioana și l-a arat pe o porțiune de 80%. Agentul

constatator a constatat că la caz în acțiunile lui Curjos Valeriu nu se prevăd

semne constitutive ale contravenției prevăzute de art.104 din Codul

contravențional.

considerat ca fiind îndreptățit reclamantul de a solicita repararea prejudiciului

material cauzat prin acțiunile pârâtului Curjos Valeriu.

pretinde încasarea prejudiciul material cauzat în mărime de 27 027 de lei

pentru roada pierdută pentru anul 2020, care se referă la acele 80% din

plantațiile defrișate, reieșind din următorul calculul: prețul de piață al unui

butaș de vită de vie, soi ,,Zaiber”, constituie 20 lei/kg, butași necesari pentru

suprafața defrișată ce constituie 594 butași soiul „Zaiber” x 20 lei/b

constituind 11880 de lei, pentru plantarea a circa 594 butași de soiul „Zaiber”

– 1135 de lei, prețul productivității strugurilor de acest soi (venitul ratat) -

2156 de lei și prelucrarea manuală a 594 butași -11856 de lei. În susținerea

calcului prezentat reclamantul a anexat concluzia expertului, Ion Miron,

licența nr.091021 PM din 11.10.2021, potrivit cărei prejudiciul material

cauzat în rezultatul defrișării terenului cu suprafața de 0,077 ha, plantat cu viță

de vie de soiul ,,Zaiber”, la momentul expertizei constituie suma de 27 027 de

lei (f.d. 22-27).

demonstrează în mod cert prejudiciul material cauzat reclamantului.

aprecierea prejudiciului material se va lua în considerare datele prezentate prin

Raportul de expertiză întocmit de expertul, Ion Miron, apreciate de către

instanță ca fiind suficiente pentru stabilirea cuantumului prejudiciului real

suportat de reclamant.

potrivit art.2025 alin.(4) și (5) din Codul civil, persoana vătămată nu este

ținută să demonstreze că a cheltuit suma despăgubirii în scopul reparării

prejudiciului. În cazul prejudiciului viitor, despăgubirea, indiferent de forma

în care s-a acordat, va putea fi sporită, redusă sau stinsă dacă, după stabilirea

ei, prejudiciul s-a mărit, s-a micșorat ori a încetat.

pârâtului referitor la faptul că, vizualizând concluzia expertului Ion Miron,

acesta nu indică că ar fi ieșit la fața locului, sunt doar documente prezentate,

la fel, în raportul de evaluare nu este menționat că a ieșit la fața locului a

efectuat fotografii care să le anexeze, rezultă că evaluarea a fost efectuată doar

în baza documentelor prezentate, așa cum în raportul de evaluare evaluatorul

3

indică expres ,,În cazul dat expertiza terenului plantat cu vița de vie este

efectuată cu ieșirea expertului la fața locului – sat. *****, zona de centru a

satului (f.d. 25), iar faptul că la raportul de evaluare nu au fost anexate poze,

nu demonstrează inexactitatea evaluării. Or, argumentele reprezentantului

pârâtului precum că în raportul de evaluare este indicat doar venitul brut,

cheltuielile de prelucrare a terenului nu sunt indicate și scăzute, se calculează

doar pretinsul venit brut ratat fără a indica care ar fi cheltuielile, instanța îl

consideră neîntemeiat, deoarece în raportul de evaluare au fost indicate

cheltuielile de prelucrare a terenului, prețul de piață a butașilor de soiul

,,Zaiber”, prețul pentru plantarea acestora, prețul de piață mediu a unui kg de

struguri de acest soiul, cantitatea normativă totală de prelucrare manuală,

costul unei ore de muncă ș.a.

declarative argumentele reprezentantului pârâtului precum că ,,la data

distrugerii pretinsei plantații de viță de vie care era îngrijită, în viziunea

reclamantului aceasta nu prezenta absolut nicio valoare, sau că, primarul a

confirmat că terenul avea destinație de construcție, era pârloagă, cel puțin

întrebat în anul 2017-2020 a confirmat că destul de des trece pe lângă

terenurile date și nu a văzut că vița de vie să fie cultivată de către Onos Grigore

și de către vecini”, or, ultimul audiat în ședința de judecată a declarat că,

,,personal nu a ieșit la fața locului, însă a mers inginerul cadastral”, tot el a

mai declarat că ,,în anii 2017-2020 terenul în cauză nu se prelucra și nu

cunoaște când a fost plantată pe acel teren vița de vie”, însă tot acesta a

menționat că ,,se referă la ceea ce vede din drum” și la faptul că terenul este

pârloagă, la fel, a menționat că ,,a văzut trecând pe drum, dar ce este în interior

nu cunoaște”, toate aceste declarații lasă dubii în ceea ce privește veridicitatea

argumentelor invocate de reprezentantul pârâtului, deoarece primarul nici nu

s-a prezentat la fața locului, respectiv nu cunoaște care era starea viței de vie

la momentul defrișării, nu cunoaște dacă a fost sau nu plantată pe acel teren

viță de vie.

Cara Ecaterina instanța a concluzionat că acesta nu poate fi reținut drept probă,

întrucât expertul respectiv deține competență dintr-un alt domeniu decât cel

în care a efectuat expertiza, având specialitatea de expertiză economică.

material, instanța a concluzionat ca fiind întemeiată acțiunea reclamantului

privind încasării prejudiciului material din contul lui Valeriu Curjos în

beneficiul lui Onos Grigore.

trimitere la prevederile art.94 alin.(1) din Codul de procedură civilă, instanța

de judecată a notat că conform ordinul de încasare nr.1 din 02.02.2022,

reclamantul a achitat suma de 811 lei pentru taxa de stat (f.d. 35). Reieșind

din faptul că acțiune reclamantului a fost admisă, instanța de judecată a

concluzionat că urmează a fi încasată de la partea care a pierdut procesul

4

(pârâtul Curjos Valeriu) în beneficiul reclamantului Onos Grigore suma de

811 lei cu titlu de taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în

judecată.

suportate pentru efectuarea expertizei în sumă de 2000 de lei, confirmate prin

factura fiscală seria WB nr.1983067 (f.d.49), în acest sens, instanța de

judecată a considerat necesar de a admite pretenția înaintată și de a încasa din

contul lui Curjos Valeriu suma de 2000 lei în contul recuperării cheltuielilor

suportate pentru efectuarea expertizei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

Tudor”, reprezentată de avocatul Todorov Maxim, a declarat apel

(nemotivat), iar la 19 ianuarie 2023, Curjos Valeriu și Gospodăria

Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov Maxim, au

depus apelul motivat, solicitând casarea integrală a hotărârii din 10

noiembrie 2022 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Onos Grigore.

Todorov Maxim a depus cerere de alăturare la apelul declarat de Gospodăria

Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentată de avocatul Todorov

Maxim.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

fost restituit apelul declarat de Curjos Valeriu, reprezentat de avocatul

Todorov Maxim, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) și alin.(11) CPC, din motiv

că apelul a fost depus în afara termenului legal.

admis apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Curjos Valeriu Tudor” și

cererea de alăturare la apelul depus de Curjos Valeriu, prin intermediul

avocatului Todorov Maxim, și modificată hotărârea din 10 noiembrie 2022

a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin micșorarea cuantumului

prejudiciului material de la 27 027 de lei până la 11 880 de lei și suma

cheltuielilor de judecată pentru achitare taxei de stat de la 811 lei până la

356,40 de lei, pentru efectuarea expertizei de la 2000 de lei până la 1000 de

lei. În rest, hotărârea primei instanțe, a fost menținută. S-a încasat din contul

lui Grigore Onos în beneficiul lui Valeriu Curjos cheltuielile de judecată

pentru achitarea taxei de stat la depunerea apelului în sumă de 267,50 de lei.

materialele cauzei, prejudiciul material pretins de Onos Grigore nu este

confirmat în mărime deplină în sumă de 27 027 de lei, or, din înscrisurile

5

cauzei, explicațiile părților și a martorului rezultă cu certitudine că terenul cu

nr. cadastral *****, ce aparține lui Onos Grigore, în ultimii 10 ani nu a fost

prelucrat, respectiv cheltuielile invocate pentru plantarea butașilor în sumă de

1135 de lei, costul strugurilor neculeși (roada)/venitul ratat în sumă de 2156

de lei și de prelucrare manuală a butașilor în sumă de 11856 de lei, sunt

nejustificate.

nici nu a prezentat probe care să ateste că intenționează să planteze butași de

viță de vie pe terenul cu nr.cadastral *****. De asemenea, Onos Grigore nu a

prezentat probe care să confirme cantitatea de struguri culeși de pe porțiunea

de teren arată cu tractorul de către Curjos Valeriu sau cel puțin de pe porțiunea

de teren care la moment încă mai este plantată cu viță de vie (20%).

probe care să denote prelucrarea manuală a butucilor/butașilor plantați pe acea

porțiune de teren arată de Curjos Valeriu, or, în ultimii 10 ani acel teren nu a

fost prelucrat de Onos Grigore, respectiv nu a cules fructe ale acestuia pentru

a avea dreptul de a invoca venitul ratat și cheltuielile de prelucrare manuală a

butucilor de viță de vie.

licența nr.091021 din 11 octombrie 2021, cu privire la evaluarea prejudiciului

material cauzat lui Onos Grigore, în lipsa altor probe, nu este suficientă pentru

a reține suma prejudiciului material pretins în valoare de 27 027 de lei.

material cauzat de Curjos Valeriu lui Onos Grigore este confirmată în partea

distrugerii butucilor de viță de vie de soi ”Zaiber” în număr de 594 de bucăți,

ceea ce constituie suma de 11 880 de lei, care se impune a fi încasată din

contul lui Curjos Valeriu, în rest, prejudiciul material invocat de reclamant în

sumă de 15 147 de lei, este unul nejustificat prin probe pertinente și

concludente.

2022 întocmit de Biroul individual de expertiză judiciară ”Cara Ecaterina”,

instanța de apel a concluzionat că prima instanță întemeiat a respins această

probă, întrucât expertul are dreptul de a efectua expertize judiciare contabile,

economice și economice-inginerești, fiind alte domenii decât expertiza pentru

evaluarea prejudiciului. Mai mult ca atât, în partea descriptivă a Raportului de

expertiză judiciară se indică că „au efectuat expertiza judiciară contabilă-

economică, în comise asupra materialelor ce țin de evaluarea pretinsei pagube

cauzat cetățeanului Onos Grigore, parvenite la 05 mai 2022 de la Curjos

Valeriu, reprezentat de avocatului Todorov Maxim...”, efectuarea unei

asemenea expertize judiciare urma să fie dispusă de către instanța de judecată

cu concursul ambelor părți, însă reieșind din obiectul acțiunii, de recuperare a

prejudiciului material cauzat prin defrișarea buturilor de viță-de-vie, nu este

necesară o expertiză contabilă-economică, în comisie, pentru stabilirea

6

prejudiciului material, or, la caz, reclamantul nu și-a întemeiat acțiunea în

baza unor documente de evidență contabilă pentru stabilirea prejudiciului.

constatat temei pentru intervenirea în soluția primei instanțe, în partea

încasării prejudiciului material, prin micșorarea cuantumului despăgubirii

materiale încasate din contul pârâtului Curjos Valeriu în beneficiul

reclamantului Onos Grigore de la 27 027 de lei până la 11 880 de lei.

sensul atragerii în proces, conform art.62 CPC, a tractoristului care a prelucrat

nemijlocit terenul ce aparține lui Onos Grigore, or, în instanța de fond dânșii

nu au fost lipsiți de posibilitatea de a înainta asemenea demers, deși în proces

GȚ „Curjos Valeriu” a fost atrasă ca intervenient accesoriu, anume la

demersul avocatului. Respectiv, în opinia instanței de apel acest argument este

înaintat pentru a crea formal, temei de casare a hotărârii judecătorești. Afară

de aceasta, în instanța de apel, Curjos Valeriu a menționat că a luat asupra sa

întreaga situație pentru a nu crea probleme tractoristului.

fost admise parțial, instanța de apel a considerat necesar de a reduce

proporțional și cheltuielile de judecată încasate pentru taxa de stat de la 811

lei până la 356,40 lei și pentru efectuarea expertizei de la 2000 de lei până la

1000 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:

„Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov Maxim, au declarat recurs,

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 12 octombrie

2023 a Curții de Apel Cahul și a hotărârii din 10 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central, cu emiterea unei hotărâri noi de

respingere integrală a acțiunii depuse de Onos Grigore.

SOLICITĂRILE RECURENȚILOR:

Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov Maxim, au

invocat că instanța de apel, precum și instanța de fond, la soluționarea

prezentei cauze, a dat apreciere vădit nerezonabilă probelor prezentate de

părți.

circumstanțe instanța de fond a ajuns la concluzia potrivit căreia Onos

Grigore este proprietarul terenului plantat cu viță de vie. Or, potrivit probelor

anexate la materialele cauzei, terenul pe care se pretinde că este plantată viță

de vie, potrivit certificatului cadastral și contractului de donație nr.***** din

18.03.2014, are destinația „teren pentru construcții". Respectiv, despre care

7

plantație de viță de vie poate fi vorba în situația în care terenul în litigiu are

o destinație pentru „construcții”.

efectuarea unei expertize judiciare, iar potrivit Raportului de expertiză

judiciară contabilă-economică în comisie nr.5/22 din 10.05.2022, expertul a

indicat destul de clar că la materialele cauzei civile nu au fost anexate

documente care confirmă că proprietarul terenului cu suprafața de ***** ha,

înscris în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral *****, destinația fiind

indicată „teren pentru construcții” a admis careva cheltuieli ce țin de

cultivarea plantației de viță-de-vie și îngrijirea plantațiilor pe parcursul

perioadei 18.03.2014 - 26.06.2020. Mai indică expertul faptul că, reieșind

din recomandările colaboratorilor catedrei de viticultură a Universității

Agrare de Stat din Moldova expuse în Ghidul pentru producătorii de struguri,

plantarea viței de vie începe întotdeauna cu pregătirea terenului care constă

în eliminarea vegetației lemnoase — arbori, arbuști, butuci, cât și eliminarea

denivelărilor de teren, după care se efectuează marcarea locului pe care îl va

ocupa fiecare butaș pe teren, săparea gropilor, plantarea butașilor, udare,

fertilizare. Iar după plantare în fiecare an urma să fie îndeplinite lucrări

agricole pentru întreținerea vitei de vie în corespundere cu Calendarul

complet al lucrărilor de plantare și întreținere la vița de vie, anexat la

materialele Raportului de expertiză.

dobândirii dreptului de proprietate de către Onos Grigore, și 26.06.2020 -

data adresării către primarul satului ***** pentru stabilirea hotarului, Onos

Grigore nu a îndeplinit lucrări agricole de plantare sau îngrijire a viței de vie,

fapt ce se confirmă prin cererea depusă de Onos Grigore către primarul

satului *****, prin care a solicitat măsurarea terenului său cu delimitarea

hotarului.

roditoare pe terenul litigios, în situația în care proprietarul acestuia elementar

nu cunoștea cu certitudine hotarele terenului său.

calitate de martor, primarul satului ******, *****, a indicat că terenul în

cauză are destinație pentru construcție, iar din anul 2017 acesta era o

„pârloagă” fără a fi prelucrat de către cineva, fapt ce atestă că Onos Grigore

nu a efectuat nicio plantație de viță-de-vie pe terenul în litigiu, iar pretențiile

sale de încasare a pretinsului prejudiciu material cauzat, sunt absolut

neîntemeiate.

cheltuielile de prelucrare a terenului, prețul de piață a butașilor de soiul

„Zaiber”, prețul pentru plantarea acestora, prețul de piață mediu a unui kg de

struguri de acest soi, cantitatea normativă totală de prelucrare manuală,

costul unei ore de muncă, ș.a., însă instanța nu s-a expus asupra faptului că

în concluzia expertului Ion Miron este determinată pretinsa pagubă fără a fi

8

luată în considerare și fără a fi aplicat coeficientul de uzură a butașilor de

viță-de-vie, după cum prevede Regulamentul privind evidența și calcularea

amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.704 din 27.12.2019.

Ion pretinsul prejudiciu cauzat reclamantului Onos Grigore a fost calculat

reieșind din crearea și îngrijirea unei plantații de viță de vie cu suprafața de

***** ha, ceea ce depășește suprafața terenului deținut de Onos Grigore,

iar la determinarea venitului ratat, expertul nominalizat nu a dedus

cheltuielilor legate de prelucrarea terenului și altele.

care se pretinde a fi defrișată de Curjos Valeriu, or, potrivit răspunsului

nr.123 din 07.07.2020, Primăria sat. ***** la moment aproximativ 20% din

terenul în litigiu mai este cultivat cu viță de vie. Chiar și dacă Curjos

Valeriu ar fi prelucrat 80% din terenul în cauză, nu este clar în baza căror

probe instanța a ajuns la concluzia că toată suprafața respectivă era plantată

cu viță de vie, or, în acest sens Onos Grigore nu a prezentat nicio probă care

ar justifica faptul că pe terenul, cu destinație pentru construcții, a plantat

butași de viță de vie.

materialele cauzei există două Rapoarte de expertiză în care sunt expuse

concluzii total diferite referitoare la existența și cuantumul pretinsului

prejudiciu material cauzat reclamantului Onos Grigore, totuși instanțele de

judecată ierarhic inferioare referitor la Raportul de expertiză judiciară

contabilă-economică în comisie nr.5/22 din 10.05.2022, s-a limitat în a

indica doar faptul că acesta nu poate fi reținut drept probă pertinentă, din

motiv că expertul deține competențe din alte domenii, având specialitatea de

expertiză economică.

au concluzionat că expertul are competențe din alt domeniu decât cel în care

a efectuat expertiza, în situația în care Nomenclatorul expertizelor judiciare,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.195 din 24 martie 2017, cert stabilește

ce se subînțelege prin expertiza contabilă și economică, la care instanțele

nici nu au făcut referire, ceea ce denotă caracterul superficial al examinării

cauzei. Or, hotărârea judecătorească nu se poate baza pe presupuneri,

instanța de judecată fiind obligată să se expună în privința tuturor

argumentelor invocate de părți și să cerceteze în ansamblu toate probele

anexate la materialele cauzei.

*****, *****, a confirmat că terenul ce aparține lui Onos Grigore de mai

mulți ani era abandonat, crescut cu iarbă, necultivat, și plantație viță de vie,

din cauza ierbii înalte, nici nu se observa, cu toate acestea instanțele nu au

dat apreciere probei respective, lăsând-o fără examinare.

9

Tudor” a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu, întrucât

terenul în litigiu a fost prelucrat de către această gospodărie țărănească, dar

nu personal de către Curjos Valeriu, care este o persoană cu dizabilități care

nu poate conduce de sine stătător un tractor, la caz, terenul vizat a fost

prelucrat de către o altă persoană, care nu a fost atrasă în proces. În acest

context, instanța urma să pună în discuție conform art.62 CPC coparticiparea

procesuală obligatorie, fapt ignorat de către instanțele de judecat.

Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov Maxim, și-au întemeiat recursul pe

prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă, potrivit

cărora recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

intimatului Onos Grigore copia recursului depus de Curjos Valeriu și

Gospodăria Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov

Maxim, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței în

termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate acestea

intimatul nu și-a valorificat acest drept procesual.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

stipulează că:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat

în vigoare de la 01 septembrie 2023.

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu

excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

declarat la 22 februarie 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor

operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) prevede că:

10

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e)

hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) indică că:

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) menționează

că:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar

faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI:

Cahul a pronunțat decizia la 12 octombrie 2023, în ședință publică.

instanței de apel a fost expediată în adresa lui Curjos Valeriu, GȚ „Curjos

Valeriu Tudor” și avocatului Todorov Maxim, la 15 decembrie 2023, însă nu

se atestă date când a fost recepționată de către ultimii (f.d.196).

Valeriu și GȚ „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentanți de avocatul Todorov

Maxim, a fost depus în interiorul termenului legal prevăzut de art.434 alin.(1)

CPC.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs

care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

11

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii

în vigoare la data declarării recursului.

de procedură civilă stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii

atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite

instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate

în recurs.

Valeriu Tudor”, reprezentanți de avocatul Todorov Maxim, rezultă că drept

temei de declararea a recursului a fost invocat în esență prevederile art.432

alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din

31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023), potrivit cărora recursul este admis

dacă hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

procedură civilă, recurenții susțin că decizia instanței de apel este arbitrară și

bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de hotărâre

arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează a fi stabilită

în coraportul dintre mai multe principii.

art.432 alin.(1) lit.e) CPC, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv, de

sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, §

62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă,

în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio

legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea

Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a

dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021,

judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare

de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată

și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

la actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de nota de

12

fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și de alte

documente care permit identificarea voinței autorității publice care a adoptat,

a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din

practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu

aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt

bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În esență,

la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu bună

știință contrar legii (în contextul art.307 din Codul penal). …”. Iar, în nota de

subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce mai

multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost considerate

arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor. Nota de

subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile: „Exemple

de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui recurs într-o

cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar contrară

circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra acestei

contradicții (Dulaurans v. France, 2000, §38); Refuzul judecătorilor, fără

vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat pe un

raport de evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași judecători (Tel

v. Turkey, 2017); Anularea de către instanța de recurs a deciziei instanței de

fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute de legislația muncii)

fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face referire la lege, care

prevedea aceste compensații (Anđelković v. Serbia, 2013; Lazarević v. Bosnia

and Herzegovina, 2020).

arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței CtEDO. În

jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele „hotărârea

arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”,

fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă menționează totuși că

„la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate cu

bună știință contrar legii (în contextul art.307 din Codul penal)”. Rezultă că

în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează încălcarea unei norme

legale imperative, adică a unei prevederi normative care nu oferă nicio

discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din claritatea textului

prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de aplicare a normei.

Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci trebuie comisă cu

bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile. Suntem în prezența unor

asemenea situații atunci când instanța de judecată adoptă o hotărâre ce

contravine unei norme imperative invocate participanții la proces sau de

instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica convingător de ce

nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit

13

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a

notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană consideră

că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De asemenea, în

cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, Curtea Europeană a

notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a fost comisă o

„eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de fapt pe care

nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta este aptă să

perturbe caracterul echitabil al procedurii.

argument care ar justifica constatarea că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe ar fi emise contrar normelor imperative aplicabile speței,

precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din textele hotărârilor contestate,

raportate la circumstanțele cauzei.

probelor” se referă în substanță la aprecierea probatoriului.

necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: a) hotărârea să se

bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să fie vădit

nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe

această apreciere.

admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură

civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi explicată

rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă pentru

soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurenților obligația să convingă

instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

reprezentanți de avocatul Todorov Maxim, au indicat drept temei a recursului

faptul că instanțele inferioare ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil probele

din dosar. Cu toate acestea, Completul de judecată nu a stabilit că probele au

fost apreciate arbitrar sau irațional de către instanța de apel. Prin urmare, acest

temei de recurs este vădit neîntemeiat.

„arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, însă

fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și bine argumentate

separat.

Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

14

de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Curjos Valeriu și

GȚ „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentanți de avocatul Todorov Maxim, este

unul vădit neîntemeiat. Or, recursul respectiv conține obiecții de fapt și de

drept similare celor expuse anterior care au fost analizate și apreciate

corespunzător de instanța de apel.

Curjos Valeriu și GȚ „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentanți de avocatul

Todorov Maxim, la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Cahul și nu relevă interpretarea

contrară a legii, aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

că recursul depus de Curjos Valeriu și GȚ „Curjos Valeriu Tudor”,

reprezentanți de avocatul Todorov Maxim, conține în esență obiecții de fapt

și de drept similare expuse anterior în cererea de apel care au fost analizate de

către Curtea de Apel Cahul, fiind apreciate pe o cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în

ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum

și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un

text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a

prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează cu un argument.

Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului

și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel,

15

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria

A, nr. 212-A).

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Curjos Valeriu și

GȚ „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentanți de avocatul Todorov Maxim, este

vădit neîntemeiat și urmează a fi considerat inadmisibil.

civilă, art.440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de Curjos Valeriu și Gospodăria

Țărănească „Curjos Valeriu Tudor”, reprezentați de Todorov Maxim.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

16