3ra-701/21 — contestarea actelor administrative

3ra-701/21 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-701/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E. Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: V.Movilă, S.Pilipenco, E.Dvurecenschii)

Î N C H E I E R E

21 iulie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea Comercială „Agrogled”

Societate cu Răspundere Limitată,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea Comercială „Agrogled” Societate cu Răspundere Limitată împotriva

Primăriei or. Taraclia, terț Primarul or. Taraclia Veaceslav Lupov cu privire la anularea

actelor administrative individuale,

împotriva deciziei din 06 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a fost admis

apelul depus de Primăria or. Taraclia și Primarul or. Taraclia Veaceslav Lupov împotriva

hotărârii din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, fiind casată integral

hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii,

c o n s t a t ă :

La data de 20 februarie 2020, Societatea Comercială „Agrogled” Societate cu

Răspundere Limitată (în continuare SC „Agrogled” SRL) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei or. Taraclia cu privire la anularea actelor administrative

individuale.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat, că la 13 noiembrie 2019, Directorul

General al SC „Agrogled” SRL a depus în adresa Inspectoratului de Poliție Taraclia

plângere, privind atragerea la răspundere contravențională în privința lui Vasilii Gaidarji.

La 15 noiembrie 2019, materialele au fost separate și faptul presupuselor încălcări de către

SC „Agrogled” SRL a fost trimis după competență la Inspecția pentru Protecția Mediului

Taraclia.

Reclamanta a remarcat că la 29 noiembrie 2019, Andrei Baltacov, șeful Inspecției

pentru Protecția Mediului Taraclia, a remis interpelare în adresa Primarului orașului

Taraclia, Veaceslav Lupov, prin care a solicitat informația cu privire la faptul, dacă în

cadrul Primăriei orașului Taraclia există probe referitor la acapararea ilegală a terenurilor

de către SC „Agrogled” SRL, prin îngrădirea plantației de viță de vie, care încalcă

1

drepturile locuitorilor de a se folosi de drumurile de câmp și dacă de către SC „Agrogled”

SRL sunt ocupate ilegal terenuri, fâșii forestiere.

A notat că în urma solicitării Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia, prin

dispoziția Primarului orașului Taraclia nr. 23 din 20 decembrie 2019 privind formarea

comisiei de cercetare a faptelor, s-a dispus de a forma o comisie privind cercetarea faptelor,

în următoarea componență: președintele comisiei, V. Lupov, Primarul orașului Taraclia,

membrii comisiei: S. Voinschii, specialist, N. Mutavci, specialist, A. Baltacov, șeful

Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia, S.Țolov, consilier, V. Gaidarji, consilier și

reprezentantul SRL „Agrogled”.

Reclamanta a relevat că la 24 decembrie 2019 a fost întocmit actul comisiei cu privire

la examinarea cererii șefului Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia Andrei Baltacov,

în rezultatul căruia a fost recomandat de a se examina întrebarea privind legalitatea

îngrădirii fâșiilor forestiere cu contururile nr.xxxxx, nr. xxxxx ha, nr. xxxxxha, nr. xxxxx

ha și încălcarea drepturilor locuitorilor de a se folosi de drumurile de camp, la comisia

specializată în agricultură, cu examinarea ulterioară la ședința Consiliului orășenesc.

Reclamanta a afirmat că ulterior, prin procesul-verbal din 30 ianuarie 2020 cu privire

la contravenție, Vasilii Gaidarji a fost sancționat în baza art. 70 Cod contravențional

„Calomnia”, pe faptul că în lunile septembrie-octombrie a anului 2020, prin intermediul

rețelei de socializare Facebook, răspândea cu bună știință informații mincinoase referitor la

comiterea unei infracțiuni de SC „Agrogled” SRL.

Reclamanta a menționat că la 17 ianuarie 2020, Directorul General al SC „Agrogled”

SRL a depus cerere prealabilă în adresa Primarului orașului Taraclia, Veaceslav Lupov, prin

care a solicitat examinarea cererii prealabile, anularea ca fiind nulă dispoziția Primarului

orașului Taraclia nr. 23 din 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei de cercetare a

faptelor și toate actele emise ulterior în temeiul acestei dispoziții, inclusiv și actul din

24 decembrie 2019 a comisiei de ieșire la fața locului privind examinarea scrisorii șefului

Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia. Însă, prin răspunsul din 29 ianuarie 2020,

cererea prealabilă a fost respinsă.

Reclamanta SC „Agrogled” SRL a considerat că prin emiterea actelor individuale

nominalizate, au fost încălcate prevederile art.49 alin.(1) lit.a) și alin.(2), art. 50 alin.(1)

și alin.(2) lit.b) și lit.d) din Codul administrativ.

Reclamanta SC „Agrogled” SRL a solicitat anularea dispoziției Primarului or.

Taraclia nr. 23 din data de 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei de cercetare a

faptelor, a actului din 24 decembrie 2019 a comisiei cu privire la examinarea cererii șefului

Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia, Andrei Baltacov și decizia nr. 133 din 29

ianuarie 2020 de soluționare a cererii prealabile.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 21 februarie 2020, Primarul

orașului Taraclia, Veaceslav Lupov a fost atras în proces în calitate de terț, în cauza de

contencios administrativ la cererea de chemare în judecată înaintată de SC „Agrogled” SRL

împotriva Primăriei orașului Taraclia cu privire la anularea actelor administrative

individuale.

Prin hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost

admisă acțiunea reclamantei SC „Agrogled” SRL împotriva Primăriei orașului Taraclia,

terț Primarul orașului Taraclia, Lupov Veaceslav cu privire la anularea actelor

administrative individuale. Au fost anulate dispoziția Primarului or. Taraclia nr. 23 din

data de 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei de cercetare a faptelor, actul comisiei

din 24 decembrie 2019 cu privire la examinarea cererii șefului Inspecției pentru Protecția

2

Mediului Taraclia, Andrei Baltacov și decizia nr. 133 din 29 ianuarie 2020 de soluționare a

cererii prealabile (f.d.81-90, Vol.I).

Prin decizia din 06 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul depus de

Primăria or.Taraclia și Primarul or.Taraclia Veaceslav Lupov. A fost casată integral

hotărârea din 14 septembrie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, pronunțată în cauza

de contencios administrativ la acțiunea depusă de SC „Agrogled” SRL împotriva Primăriei

or. Taraclia, terț Primarul orașului Taraclia Lupov Veaceslav cu privire la anularea actelor

administrative individuale. A fost emisă o nouă decizie, prin care a fost declarată

inadmisibilă acțiunea pe capătul pretenției reclamantei SC „Agrogled” SRL împotriva

Primăriei or. Taraclia privind anularea actului comisiei din 24 decembrie 2019 cu privire la

examinarea cererii șefului Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia, Andrei Baltacov pe

motiv că reclamanta SC „Agrogled” SRL nu poate revendica încălcarea unui drept în

sensul art. 17 Cod administrativ. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea SC

„Agrogled” SRL împotriva Primăriei or. Taraclia privind anularea dispoziției Primarului

or. Taraclia nr. 23 din 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei pe situații litigioase. A

fost anulată încheierea din 21 februarie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, prin care

a fost suspendată executarea dispoziției Primarului or. Taraclia nr. 23 din 20 decembrie

2019 și actul comisiei formate din 24 decembrie 2019 (f.d.218-231, Vol.I).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Cahul a reținut, că instanța de fond

eronat a stabilit necesitatea anulării dispoziției Primarului orașului Taraclia nr. 23 din 20

decembrie 2019 privind formarea comisiei de cercetare a faptelor.

Instanța de apel a menționat, că în speță, temei de emitere a dispoziției contestate a

constituit adresarea lui Andrei Baltacov, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia.

De asemenea, instanța de apel a explicat că Primarul or. Taraclia, Veaceslav Lupov nu

dispunea de informații privind implicarea lui Vasilii Gaidarji la careva evenimente și SRL

„Agrogled” nu a invocat că Vasilii Gaidarji a fost inclus în comisia nominalizată în calitate

de parte a procedurii administrative. Vasilii Gaidarji a fost inclus ca consilier, deci nu există

temei de anulare a dispoziției Primarului or. Taraclia nr. 23 din 20 decembrie 2019.

Instanța de apel a remarcat că, dacă ar fi fost stabilite impedimente că Vasilii Gaidarji

să facă parte din această comisie, acesta putea să depună declarație de abținere, sau să fie

recuzat, ceea ce nu s-a manifestat la caz.

Făcând referire la art.51 și art.52 din Codul administrativ, instanța de apel a relevat că

la caz, Primarul or. Taraclia, Veaceslav Lupov a acționat în baza legii, fiind persoană

împuternicită de a emite dispoziția nr. 23 din 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei

pe situații litigioase, deoarece exista solicitarea unui organ de control și Primarul or.

Taraclia, Veaceslav Lupov urma să de-a răspuns după petrecerea controlului la fața locului,

motiv din care a și fost formată comisia, iar, lui Vasilii Gaidarji nu i-au fost înaintate cereri

de recuzare.

Astfel, instanța de apel a conchis, că dispoziția Primarului or. Taraclia nr. 23 din

20 decembrie 2019 privind formarea comisiei pe situații litigioase a fost emisă de o

persoană împuternicită, nu au fost stabilite incompatibilități ca Vasilii Gaidarji să facă parte

din această comisie și nici nu există situația stipulată la art. 141 Cod administrativ, care

prevede că un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și

acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau

în considerare. Un act administrativ individual este, de asemenea, nul: dacă executarea lui

cere săvîrșirea unei fapte ilegale, care constituie o componență de contravenție sau de faptă

penală; dacă din motive reale nimeni nu-l poate executa; dacă contravine bunelor moravuri;

3

dacă la emiterea lui a contribuit o persoană care nu are dreptul să participe în procedură

administrativă conform art.49 alin.(1); dacă a fost emis în scris, dar nu poate fi identificată

autoritatea publică emitentă; în alte cazuri prevăzute de lege. În cazul nulității parțiale a

unui act administrativ individual, acesta este nul în totalitate dacă autoritatea publică nu ar

fi emis actul administrativ respectiv fără partea lovită de nulitate. Autoritatea publică poate

constata nulitatea oricînd din oficiu. La cerere nulitatea se constată în măsura în care

solicitantul are un interes îndreptățit pentru a o solicita.

Instanța de apel a învederat că dispoziția Primarului or.Taraclia nr.23 din 20 decembrie

2019 privind formarea comisiei pe situații litigioase a fost semnată de către Primar, dar nu

de Vasilii Gaidarji și respectiv Primarul or. Taraclia, Veaceslav Lupov a acționat în baza

legii și în limitele competenței.

Instanța de apel a specificat că, în conformitate cu art. 87 din Codul administrativ,

autoritatea publică se conduce de probele pe care le consideră necesare, conform dreptului

discreționar, pentru investigarea stării de fapt. În special ea poate: prin sesizarea directă a

lucrurilor, să își creeze propria impresie despre un caz sau despre situația de la fața locului

(cercetarea probei la fața locului).

Astfel, instanța de apel a menționat că în circumstanțele expuse supra, se desprinde

necesitatea de a respinge ca fiind neîntemeiată acțiunea SC „Agrogled” SRL împotriva

Primăriei orașului Taraclia privind anularea dispoziției Primarului or. Taraclia nr. 23 din

20 decembrie 2019 privind formarea comisiei pe situații litigioase, deoarece prima instanță

eronat a interpretat prevederile art. 49-50 și art. 141 din Codul administrativ, în raport cu

circumstanțele cauzei.

În afară de aceasta, instanța de apel a notat că în urma emiterii dispoziției Primarului

or. Taraclia nr. 23 din 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei pe situații litigioase,

această comisie a realizat cercetarea la fața locului a situației de fapt și a fost întocmit actul

semnat de toți membrii comisiei, inclusiv de SC „Agrogled” SRL și Vasilii Gaidarji.

Cu referire la actul comisiei din 24 decembrie 2019, instanța de apel a notat, că acesta

în sensul art. 10 Cod administrativ nu reprezintă un act administrativ individual, dar

reprezintă o operațiune administrativă, deoarece conform art. 15 Cod administrativ,

operațiunile administrative sunt manifestările de voință sau activitățile autorităților publice

care nu produc ca atare efecte juridice.

Instanța de apel a remarcat că la caz, în actul comisiei din 24 decembrie 2019 a fost

descrisă situația de la fața locului, în urma realizării controlului, deci se manifestă o

operațiune administrativă, care nu produce ca atare efecte juridice, dar reprezintă o

activitate administrativă, care a fost necesară de realizat.

Invocînd prevederile art.5 din Codul administrativ, instanța de apel a notat că

activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și

normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor

administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se

organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea. Iar, în speță, în urma descrierii

situației de fapt în actul din 24 decembrie 2019, nu a mai fost emis ulterior vreun act

administrativ, prin care s-ar afecta careva drepturi ale SC „Agrogled” SRL. Însă, un astfel

de act nu a fost emis, iar conform art. 15 alin. (2) din Codul administrativ, operațiunile

administrative pot fi contestate doar concomitent cu actul administrativ individual, cu

excepția operațiunilor administrative executorii sau îndreptate împotriva unui terț,

circumstanțe ce confirmă imposibilitatea contestării separate.

4

În afară de aceasta, instanța de apel a subliniat că prin actul comisiei din 24

decembrie 2019, nu a fot încălcat niciun drept al SC „Agrogled” SRL, deoarece a fost

descrisă doar starea de fapt de la fața locului, fiind întocmit în temeiul art. 85 Cod

administrativ, care prevede că în cadrul investigării stării de fapt, participanții la procedura

administrativă sunt obligați să colaboreze cu autoritatea publică și să indice asupra probelor

și faptelor care le sînt cunoscute, să prezinte documentele pe care le dețin. Autoritatea

publică trebuie să stabilească din oficiu aspectele de fapt ale cazului care face obiectul

procedurii, fără a se limita la dovezile și afirmațiile participanților. Pentru aceasta,

autoritatea publică stabilește scopul investigațiilor necesare și felul acestora.

În acest sens, instanța de apel a relatat că prin acest act a fost stabilit din oficiu

aspectul de fapt și în conformitate cu art. 87 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, și-a

creat propria impresie despre situația de la fața locului. Au fost acumulate probe întru

stabilirea situației de fapt de la fața locului întru acordarea răspunsului la solicitarea lui

Andrei Baltacov, șeful Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia. Deci, a fost realizată o

activitate administrativă de acumulare a probelor și conform art. 17 Cod administrativ, drept

vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitate administrativă. Iar, în speță, în urma examinării cauzei a fost stabilit,

că prin actul comisiei din 24 decembrie 2019, SC „Agrogled” SRL nu i se încalcă careva

drepturi stabilite de lege.

Instanța de apel a evidențiat că în sensul art. 189 din Codul administrativ, care prevede

că orice persoană, care revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă

a unei autorități publice poate înainta o acțiune în contencios administrativ, se desprinde că

SC „Agrogled” SRL nici nu avea temei de a se adresa cu acțiune în instanța de contencios

administrativ. Iar, conform art. 207 din Codul administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul administrativ.

Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin

încheiere judecătorească susceptibilă de recurs. Acțiunea în contencios administrativ se

declară inadmisibilă în special când există o hotărâre judecătorească definitivă cu privire la

un litigiu între aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; există o

încheiere judecătorească prin care s-a dispus încetarea procesului în legătură cu faptul că

reclamantul a renunțat la acțiune sau și-a retras acțiunea într-un litigiu între aceleași părți,

cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept sau că între părți s-a încheiat o tranzacție

de împăcare; la aceeași sau la altă instanță de judecată se examinează o acțiune între

aceleași părți, cu același obiect și pe aceleași temeiuri de drept; acțiunea a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art.209; reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin

activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17; nu sînt întrunite condițiile prevăzute

la art.208; acțiunea a fost depusă de o persoană fără împuterniciri în acest sens; cererea de

chemare în judecată nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212

alin.(1) și reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit. a)–e)

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Declararea acțiunii ca inadmisibilă în baza temeiurilor specificate la alin.(2) lit.f)-h) nu

exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune”.

Astfel, instanța de apel a notat că la caz, urmează a fi declarată inadmisibilă acțiunea

în partea pretenției reclamantei SC „Agrogled” SRL împotriva Primăriei orașului Taraclia

privind anularea actului comisiei din 24 decembrie 2019, cu privire la examinarea cererii

șefului Inspecției pentru Protecția Mediului Taraclia pe motiv, că reclamanta SC

5

„Agrogled” SRL nu poate revendica încălcarea unui drept în sensul art. 17 Cod

administrativ.

Instanța de apel a conchis, că actul comisiei din 24 decembrie 2019, în conformitate

cu art. 15 Cod administrativ reprezintă o operațiune administrativă, care nu produce ca atare

efecte juridice.

La data de 31 mai 2021, SC „Agrogled” SRL a depus recurs împotriva deciziei din

06 mai 2021 a Curții de Apel Cahul (f.d. 237-238).

Ulterior, la data de 30 iunie 2021, SC „Agrogled” SRL a depus motivarea recursului

(f.d.3-11, Vol.II).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a indicat motivele de drept și de fapt invocate în cererea de chemare în

judecată și apel.

Suplimentar, a menționat că prin emiterea dispoziției Primarului or. Taraclia nr. 23

din data de 20 decembrie 2019 privind formarea comisiei de cercetare a faptelor, actului

comisiei din 24 decembrie 2019 cu privire la examinarea cererii șefului Inspecției pentru

Protecția Mediului Taraclia, Andrei Baltacov și deciziei nr. 133 din 29 ianuarie 2020 de

soluționare a cererii prealabile, au fost încălcate drepturile SC „Agrogled” SRL.

Astfel, recurenta a considerat că prima instanța întemeiat a anulat actele administrative

nominalizate.

Recurenta SC „Agrogled” SRL a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

contestate, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 06 mai 2021, fiind

notificată recurentei SC „Agrogled” SRL, la data de 14 iunie 2021, fapt ce se confirmă

prin extrasul trimiterii poștale a serviciului on-line Track & Trace a Poștei Moldovei,

anexate la materialele cauzei (f.d.22-23, Vol.II ).

Astfel, recursul depus la data de 30 iunie 2021 de către SC „Agrogled” SRL,

împotriva deciziei din 06 mai 2021 a Curții de Apel Cahul, este în termen.

La data de 30 iunie 2021, în adresa intimatei Primăriei or.Taraclia și terțului

Primarului or. Taraclia Veaceslav Lupov a fost expediată copia recursului depus de SC

„Agrogled” SRL, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.15, Vol.II).

Deși Primăria or. Taraclia și Primarul or. Taraclia, Veaceslav Lupov au recepționat

copia recursului depus de SC „Agrogled” SRL, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

a scrisorilor recomandate anexate la materialele cauzei (f.d.20-21), aceștia nu și-au

valorificat drepturile sale procedurale și nu au depus referințe la recursul SC „Agrogled”

SRL.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea Comercială „Agrogled”

Societate cu Răspundere Limitată, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat

6

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza

acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se

limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează

că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și

din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului

de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și

funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

7

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Societatea Comercială „Agrogled” Societate cu Răspundere Limitată.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea Comercială „Agrogled” Societate cu Răspundere

Limitată, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8