3ra-231/21 — Anularea actelor administrative

3ra-231/21 — Anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-231/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Central (E.Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V.Movilă, E.Dvurecevschii, N.Veleva)

D E C I Z I E

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Stoianovca raionul Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir,

persoană terță Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – „Parcul de producție

Taraclia” cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La data de 27 mai 2020, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Stoianovca raionul

Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir, persoană terță

Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producție „Taraclia” cu

privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 13 martie 2020 Oficiul Teritorial

Cahul al Cancelariei de Stat a recepționat actele administrative adoptate de către

Consiliul sătesc Stoianovca raionul Cantemir, publicate în Registrul de Stat al actelor

locale.

În temeiul art. 63, 64 și 68 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică

locală, precum și în temeiul prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și

funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845/2009, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a efectuat

controlul obligatoriu de legalitate al actelor administrative adoptate și a constatat că,

decizia nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la cererea despre acordul amplasării

subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere – „Parcul de Producere

Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca, a fost adoptată de către

Consiliul sătesc Stoianovca cu abateri de la prevederile legislației în vigoare.

1

Prin actul administrativ nr. 25/06 din 7 martie 2020, Consiliul sătesc Stoianovca,

în baza art. 8, art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436/2006 privind administrația

publică locală și art. 10 din Legea nr. 828/1991 Codul funciar, cât și în baza cererii

investitorului din Bulgaria, Compania Drevoda International și a demersului

administratorului Zonei Economice Libere – „Parcul de Producere Taraclia”, a permis

folosirea bunurilor proprietate a autorității publice locale Stoianovca și anume:

terenurile cu numărul cadastral 2154202683 (S-1,000 ha), numărul cadastral

2154202336 (S-1,0040 ha), numărul cadastral 2154305.164 (S-2,60840 ha) și

numărul cadastral 2154202.010 (S-5,03000) pentru necesitatea extinderii subzonei

economice Stoianovca.

A relatat că, decizia vizată contravine prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr.

440/2001 cu privire la zonele economice libere, care prevede expres că, „proiectele

de acte normative elaborate de către autoritățile administrației publice și

administrațiile zonelor libere, care urmează să reglementeze activitatea zonelor libere

sunt supuse unei expertize obligatorii la Ministerul Economiei și Infrastructurii, fapt

ignorat de emitent”.

Invocând prevederile art. 3 alin. (21) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele

economice libere, a relatat că actul administrativ este ilegal și necesită a fi anulat, fapt

pentru care la data de 10 aprilie 2020 Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat,

prin notificarea nr. 1306/OT2-110, a sesizat Consiliul sătesc Stoianovca în vederea

ilegalității deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020.

A menționat că, din cauza instituirii situației excepționale în Republica Moldova

în legătură cu pandemia epidemică COVID-19 la nivel mondial, notificarea a fost

examinată cu termen expirat în cadrul ședinței Consiliului sătesc Stoianovca din 21

mai 2020.

La data de 23 mai 2020 reclamantul a primit răspunsul la notificare, prin care a

stabilit că Consiliul sătesc Stoianovca nu s-a conformat cerințelor înaintate și nu a

abrogat decizia nr. 25/06 din 7 martie 2020, din motiv că astfel de decizie cu numărul

02/06-XXVII nu a fost adoptată în ședința Consiliului sătesc Stoianovca. De fapt, a

fost comisă o eroare tehnică de tipar: cifra „25/06” a fost tipărită greșit cu cifra

„02/06”, dar denumirea și obiectul actului administrativ notificat nu poate fi negat de

către consiliul sătesc și primarul satului Stoianovca.

A solicitat Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat admiterea acțiunii cu

recunoașterea nulității absolute a deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020 a Consiliului

sătesc Stoianovca raionul Cantemir.

Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 18 iulie 2020, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus

cerere de apel nemotivată, iar la 13 august 2020 cererea de apel motivată împotriva

hotărârii din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul

declarat de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, s-a casat integral hotărârea

din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central și a fost pronunțată o nouă

decizie prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă.

La 28 decembrie 2020 Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus

cerere de recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material și greșit a concluzionat că Oficiul Teritorial Cahul al

2

Cancelariei de Stat nu este în drept de a înainta acțiune în instanța de judecată pe

motiv că nu este partea vătămată în proces și nu a revendicat încălcarea cărorva

drepturi.

A menționat că, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat este abilitat cu

dreptul de control al legalității actelor emise de administrația publică locală și este

subiect de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ

în aspectul legalității actelor administrative emise/adoptate de administrația publică

locală.

A solicitat Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat admiterea recursului,

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare.

La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia

recursului depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței. Până la data stabilită pentru examinarea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit referințe prin care

intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

Examinând cererea de recurs, Completul specializat pentru examinarea cauzelor

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Actele cauzei denotă că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la

data de 29 octombrie 2020. Însă, date despre notificarea dispozitivului deciziei la

materialele cauzei lipsesc. Decizia motivată a fost notificată participaților la proces la

data de 3 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 112). Astfel,

recurentul s-a conformat prevederilor legale și recursul depus la data de 28 decembrie

2020, este în termen (f.d. 116).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru

judecare în complet de 5 judecători (f.d. 178).

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Cahul a interpretat în mod eronat

normele de drept material și procedural pertinente cazului, fapt care a dus la emiterea

unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele motive.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

3

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă

din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, în procedura în

prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor

împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de

drept. În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, la 7 martie 2020, Consiliul

satului Stoianovca a emis decizia nr. 25/06 cu privire la cererea despre acordul

amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere – „Parcul de

Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca.

Prin notificarea nr. 1306/OT2-110 din 10 aprilie 2020, în temeiul art. 63 și 64

din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și

prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor

teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18

decembrie 2009, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a sesizat Consiliul

sătesc Stoianovca r-nul Cahul în vederea ilegalității deciziei nr. 25/06 din 7 martie

2020, cu informarea Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat despre

rezultatele examinării în termen de 30 de zile.

Prin decizia Consiliului sătesc Stoianovca nr. 30/07 din 21 mai 2020 „Cu privire

la Notificarea 1306/OT2-110 din 10 aprilie 2020” au fost respinse obiecțiile

menționate în notificare pe motiv că o astfel de decizie cu numărul 02/06-XXVII nu

a fost adoptată în ședința Consiliului sătesc Stoianovca din 7 martie 2020.

În rezultatul recepționării deciziei Consiliului sătesc Stoianovca, Oficiul

teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Stoianovca r-nul

Cahul, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a deciziei nr. 25/06 din 7

martie 2020.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Cahul sediul

Central, prin hotărârea din 14 iulie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea

depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Cahul, prin decizia din 29

octombrie 2020 a casat integral hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul

Central și a emis o nouă decizie prin care a declarat inadmisibilă acțiunea în

contencios administrativ intentată de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului sătesc Stoianovca.

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, sub aspect de admisibilitate

pentru a fi promovată în contenciosul administrativ, acțiunea reclamantului trebuie să

se circumscrie mai multor condiții esențiale și imperative, iar în situația din speță

admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată de existența unui

drept sau a unei libertăți stabilite prin lege, încălcarea cărora rezultă dintr-o activitate

administrativă, și ca beneficiarul acestui drept (libertate) să fie reclamantul.

4

Reieșind din pretențiile înaintate de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de

Stat, instanța de apel a conchis că, pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul

administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu și să

existe o activitate administrativă desfășurată de către o autoritate publică. Or, pentru

a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său

încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere

publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care au fost instituite.

Din conținutul acțiunii și actelor anexate nu rezultă că, prin emiterea deciziei nr.

25/06 din 7 martie 2020 cu privire la cererea despre acordul amplasării subzonei

Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe

terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca, nu a fost încălcat un drept al Oficiului

Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în sensul art. 17 Cod administrativ.

În opinia instanței de apel, pentru examinarea acțiunii în contestare în contencios

administrativ și adoptarea unei hotărârii în sensul art. 224 alin. (1), lit. a) Cod

administrativ, sunt necesare în mod obligatoriu două condiții cumulative, și anume,

ilegalitatea actului administrativ individual și vătămarea reclamantului în drepturile

sale. Cea de-a doua condiție ține de admisibilitatea acțiunii și urmează să fie întrunită

primordial, or prima condiție (testul de legalitate) urmează a fi soluționat după

întrunirea condițiilor de admisibilitate. La speță nu și-a găsit confirmare condiția

vătămării Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat în drepturile sale.

Curtea de Apel Cahul a concluzionat că, începând cu data de 1 aprilie 2019,

Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în calitatea sa de autoritate publică, a

pierdut calitatea de subiect cu drept de sesizare în contenciosul administrativ în

situațiile în care activitatea administrativă a fost realizată de o altă autoritate publică,

or Codul administrativ conține norme de aplicare imediată. Autoritatea publică, ca

excepție, poate avea calitatea de reclamant, doar în cazul contestării unui contract

administrativ la care este parte.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel

Cahul, instanța de recurs constată că instanța ierarhic inferioară a interpretat în mod

eronat normele de drept material și procedural pertinente cazului, iar drept consecință

neîntemeiat a conchis că Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat nu a revendicat

dreptul încălcat sau afectat prin activitatea administrativă.

Or, conform art. 61 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr.

436-XVI din 28 decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale

de nivelurile întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome

cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției,

al prezentei legi și al altor acte legislative.

Prin prisma art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și

al doilea sunt supuse obligatoriu controlului.

Potrivit art. 63 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-

XVI din 28 decembrie 2006, de organizarea controlului administrativ al activității

autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta

fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse

de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În corespundere cu art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-

XVI din 28 decembrie 2006, în redacția în vigoare la data efectuării controlului

administrativ, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației

5

publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității

locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui

totală sau parțială.

În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului

teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data

primirii copiei de pe act.

În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă

trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a

menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei

de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la

data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în

cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării

cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

La capitolul dat, Colegiul consideră pertinente și prevederile art. 2 alin. (2) din

Codul administrativ, care prescriu că anumite aspecte ce țin de activitatea

administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme

legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această

reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, pct. 7 lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009,

stipulează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale

privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii

generale a administrației publice, Cancelaria de Stat are inter alia atribuția de a asigura

exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relațiile acestuia cu autoritățile

administrației publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al

activității autorităților respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale

teritoriale.

Conform pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845

din 18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este

abilitat cu următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al

deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, inclusiv al

actelor normative emise de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome

Găgăuzia.

În corespundere cu pct. 9 subpct. 2) din Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin,

Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de

autoritățile administrației publice locale:

a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea

administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității

locale această ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială;

b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a

modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul

contestat, instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data

primirii notificării refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care

6

autoritatea locală emitentă nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la

data notificării cererii de modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din normele de drept menționate, Colegiul constată că instanța de apel

neîntemeiat a conchis despre inadmisibilitatea acțiunii înaintată de Oficiul Teritorial

Cahul al Cancelariei de Stat în partea anulării deciziei Consiliului sătesc Stoianovca

nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la „cererea despre acordul amplasării subzonei

Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe

terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca”, din motiv că nu a fost demonstrată

existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim al Oficiului

Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat prin emiterea actului administrativ contestat.

Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de

Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului

administrativ în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației

publice locale. Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității a deciziilor

consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea, rezultă din Legea privind administrația

publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din

06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, fără a fi

necesară demonstrarea existenței unui interes sau drept vătămat al Oficiului.

Colegiul învederează că Legea privind administrația publică locală nr. 436- XVI

din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și

Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 sunt norme legislative speciale,

ce reglementează activitatea administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar

drept consecință sunt norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ

Astfel, deși prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat

condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios

administrativ, acestea nu au aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către oficiile

teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2006 și pct. 9 subpct. 2) lit. b) din Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009.

Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile cazului dat,

normele legislative prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006,

Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845

din 18 decembrie 2009 au forță de norme legislative speciale derogatorii de la regula

generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel trebuia să verifice

legalitatea actului administrativ contestat de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de

Stat și să emită o hotărâre judecătorească, prin care să efectueze controlul

judecătoresc al deciziei Consiliului sătesc Stoianovca nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu

privire la „cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei

Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a

primăriei Stoianovca”.

Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de

apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1

CEDO și a dreptului părților la un proces echitabil.

La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de

apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a

verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară.

7

De asemenea, în jurisprudența CtEDO, cauza Hiro Balani c. Spaniei, s-a

menționat că în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special

și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de

corectare a acestora este casarea deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel

Cahul și restituirea cauzei spre rejudecare.

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea

acțiunii depuse de Oficiul teritorial Cahul al Cancelariei de Stat și nu a judecat în fond

cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus de către Oficiul

Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, casării integrale a deciziei din 29 octombrie

2020 a Curții de Apel Cahul și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă

judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform art. art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și se

restituie cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc

Stoianovca raionul Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir,

persoană terță Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producție

„Taraclia” cu privire la anularea actului administrativ, spre rejudecare la Curtea de

Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Dumitru Mardari

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

8