3ra-231/21 — Anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-231/21 Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul Central (E.Bancov) Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (V.Movilă, E.Dvurecevschii, N.Veleva) D E C I Z I E 28 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Dumitru Mardari Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Stoianovca raionul Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir, persoană terță Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – „Parcul de producție Taraclia” cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, c o n s t a t ă: La data de 27 mai 2020, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Stoianovca raionul Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir, persoană terță Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producție „Taraclia” cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 13 martie 2020 Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a recepționat actele administrative adoptate de către Consiliul sătesc Stoianovca raionul Cantemir, publicate în Registrul de Stat al actelor locale.

În temeiul art. 63, 64 și 68 din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, precum și în temeiul prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845/2009, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a efectuat controlul obligatoriu de legalitate al actelor administrative adoptate și a constatat că, decizia nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere – „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca, a fost adoptată de către Consiliul sătesc Stoianovca cu abateri de la prevederile legislației în vigoare.

1 Prin actul administrativ nr. 25/06 din 7 martie 2020, Consiliul sătesc Stoianovca, în baza art. 8, art. 14 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală și art. 10 din Legea nr. 828/1991 Codul funciar, cât și în baza cererii investitorului din Bulgaria, Compania Drevoda International și a demersului administratorului Zonei Economice Libere – „Parcul de Producere Taraclia”, a permis folosirea bunurilor proprietate a autorității publice locale Stoianovca și anume: terenurile cu numărul cadastral 2154202683 (S-1,000 ha), numărul cadastral 2154202336 (S-1,0040 ha), numărul cadastral 2154305.164 (S-2,60840 ha) și numărul cadastral 2154202.010 (S-5,03000) pentru necesitatea extinderii subzonei economice Stoianovca.

A relatat că, decizia vizată contravine prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, care prevede expres că, „proiectele de acte normative elaborate de către autoritățile administrației publice și administrațiile zonelor libere, care urmează să reglementeze activitatea zonelor libere sunt supuse unei expertize obligatorii la Ministerul Economiei și Infrastructurii, fapt ignorat de emitent”.

Invocând prevederile art. 3 alin. (21) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, a relatat că actul administrativ este ilegal și necesită a fi anulat, fapt pentru care la data de 10 aprilie 2020 Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, prin notificarea nr. 1306/OT2-110, a sesizat Consiliul sătesc Stoianovca în vederea ilegalității deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020. A menționat că, din cauza instituirii situației excepționale în Republica Moldova în legătură cu pandemia epidemică COVID-19 la nivel mondial, notificarea a fost examinată cu termen expirat în cadrul ședinței Consiliului sătesc Stoianovca din 21 mai 2020. La data de 23 mai 2020 reclamantul a primit răspunsul la notificare, prin care a stabilit că Consiliul sătesc Stoianovca nu s-a conformat cerințelor înaintate și nu a abrogat decizia nr. 25/06 din 7 martie 2020, din motiv că astfel de decizie cu numărul 02/06-XXVII nu a fost adoptată în ședința Consiliului sătesc Stoianovca.

De fapt, a fost comisă o eroare tehnică de tipar: cifra „25/06” a fost tipărită greșit cu cifra „02/06”, dar denumirea și obiectul actului administrativ notificat nu poate fi negat de către consiliul sătesc și primarul satului Stoianovca. A solicitat Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat admiterea acțiunii cu recunoașterea nulității absolute a deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020 a Consiliului sătesc Stoianovca raionul Cantemir. Prin hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 18 iulie 2020, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere de apel nemotivată, iar la 13 august 2020 cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central.

Prin decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, s-a casat integral hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central și a fost pronunțată o nouă decizie prin care acțiunea a fost declarată inadmisibilă. La 28 decembrie 2020 Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul. În motivarea cererii de recurs a indicat că, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material și greșit a concluzionat că Oficiul Teritorial Cahul al 2 Cancelariei de Stat nu este în drept de a înainta acțiune în instanța de judecată pe motiv că nu este partea vătămată în proces și nu a revendicat încălcarea cărorva drepturi.

A menționat că, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat este abilitat cu dreptul de control al legalității actelor emise de administrația publică locală și este subiect de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ în aspectul legalității actelor administrative emise/adoptate de administrația publică locală. A solicitat Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu transmiterea cauzei la rejudecare. La 20 ianuarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimaților copia recursului depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu au parvenit referințe prin care intimații să-și expună poziția față de temeiurile recursului. Examinând cererea de recurs, Completul specializat pentru examinarea cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Conform articolului 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Actele cauzei denotă că, Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la data de 29 octombrie 2020. Însă, date despre notificarea dispozitivului deciziei la materialele cauzei lipsesc. Decizia motivată a fost notificată participaților la proces la data de 3 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal (f.d. 112). Astfel, recurentul s-a conformat prevederilor legale și recursul depus la data de 28 decembrie 2020, este în termen (f.d. 116). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în complet de 5 judecători (f.d.

178). Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că Curtea de Apel Cahul a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente cazului, fapt care a dus la emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate, din următoarele motive. Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

3 În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Potrivit articolului 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile. În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, în procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept.

În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. Din materialele și lucrările cauzei Colegiul atestă că, la 7 martie 2020, Consiliul satului Stoianovca a emis decizia nr. 25/06 cu privire la cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere – „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca.

Prin notificarea nr. 1306/OT2-110 din 10 aprilie 2020, în temeiul art. 63 și 64 din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și prevederilor Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a sesizat Consiliul sătesc Stoianovca r-nul Cahul în vederea ilegalității deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020, cu informarea Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat despre rezultatele examinării în termen de 30 de zile.

Prin decizia Consiliului sătesc Stoianovca nr. 30/07 din 21 mai 2020 „Cu privire la Notificarea 1306/OT2-110 din 10 aprilie 2020” au fost respinse obiecțiile menționate în notificare pe motiv că o astfel de decizie cu numărul 02/06-XXVII nu a fost adoptată în ședința Consiliului sătesc Stoianovca din 7 martie 2020. În rezultatul recepționării deciziei Consiliului sătesc Stoianovca, Oficiul teritorial Cahul al Cancelariei de Stat a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Consiliului sătesc Stoianovca r-nul Cahul, prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020. Fiind învestită cu judecarea cauzei în prima instanță, Judecătoria Cahul sediul Central, prin hotărârea din 14 iulie 2020 a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Cahul, prin decizia din 29 octombrie 2020 a casat integral hotărârea din 14 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul sediul Central și a emis o nouă decizie prin care a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ intentată de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Stoianovca. În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că, sub aspect de admisibilitate pentru a fi promovată în contenciosul administrativ, acțiunea reclamantului trebuie să se circumscrie mai multor condiții esențiale și imperative, iar în situația din speță admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ este condiționată de existența unui drept sau a unei libertăți stabilite prin lege, încălcarea cărora rezultă dintr-o activitate administrativă, și ca beneficiarul acestui drept (libertate) să fie reclamantul.

4 Reieșind din pretențiile înaintate de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, instanța de apel a conchis că, pentru admisibilitatea acțiunii în contenciosul administrativ este necesar să fie revindecat de către reclamant un drept propriu și să existe o activitate administrativă desfășurată de către o autoritate publică. Or, pentru a contesta activitatea autorității publice, persoana trebuie să justifice un drept al său încălcat prin actele contestate, așa cum autoritățile acționează în regim de putere publică și asigură activitatea statului în domeniul pentru care au fost instituite.

Din conținutul acțiunii și actelor anexate nu rezultă că, prin emiterea deciziei nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca, nu a fost încălcat un drept al Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în sensul art. 17 Cod administrativ. În opinia instanței de apel, pentru examinarea acțiunii în contestare în contencios administrativ și adoptarea unei hotărârii în sensul art. 224 alin. (1), lit. a) Cod administrativ, sunt necesare în mod obligatoriu două condiții cumulative, și anume, ilegalitatea actului administrativ individual și vătămarea reclamantului în drepturile sale.

Cea de-a doua condiție ține de admisibilitatea acțiunii și urmează să fie întrunită primordial, or prima condiție (testul de legalitate) urmează a fi soluționat după întrunirea condițiilor de admisibilitate. La speță nu și-a găsit confirmare condiția vătămării Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat în drepturile sale. Curtea de Apel Cahul a concluzionat că, începând cu data de 1 aprilie 2019, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, în calitatea sa de autoritate publică, a pierdut calitatea de subiect cu drept de sesizare în contenciosul administrativ în situațiile în care activitatea administrativă a fost realizată de o altă autoritate publică, or Codul administrativ conține norme de aplicare imediată.

Autoritatea publică, ca excepție, poate avea calitatea de reclamant, doar în cazul contestării unui contract administrativ la care este parte. Efectuând controlul judiciar al deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul, instanța de recurs constată că instanța ierarhic inferioară a interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente cazului, iar drept consecință neîntemeiat a conchis că Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat nu a revendicat dreptul încălcat sau afectat prin activitatea administrativă. Or, conform art. 61 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, activitatea autorităților administrației publice locale de nivelurile întâi și al doilea, precum și a celor din cadrul unității teritoriale autonome cu statut juridic special este supusă controlului administrativ în temeiul Constituției, al prezentei legi și al altor acte legislative.

Prin prisma art. 64 alin. (1) lit. a) din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, deciziile consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea sunt supuse obligatoriu controlului. Potrivit art. 63 alin. (1) din Legea privind administrația publică locală nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006, de organizarea controlului administrativ al activității autorităților administrației publice locale este responsabilă Cancelaria de Stat, acesta fiind exercitat nemijlocit de Cancelaria de Stat sau de oficiile sale teritoriale, conduse de reprezentanții Guvernului în teritoriu.

În corespundere cu art. 68 din Legea privind administrația publică locală nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006, în redacția în vigoare la data efectuării controlului administrativ, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației 5 publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorității locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială. În cazul exercitării controlului obligatoriu al legalității, sesizarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat trebuie făcută într-un termen de 30 de zile de la data primirii copiei de pe act. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin. (3), autoritatea locală emitentă și-a menținut poziția sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorității locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză. La capitolul dat, Colegiul consideră pertinente și prevederile art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, care prescriu că anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu contravine principiilor prezentului cod.

Astfel, pct. 7 lit. p) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009, stipulează că în scopul realizării de către Guvern a prerogativelor sale constituționale privind realizarea politicii interne și externe a statului și exercitarea conducerii generale a administrației publice, Cancelaria de Stat are inter alia atribuția de a asigura exercitarea de către Guvern a prerogativelor legale în relațiile acestuia cu autoritățile administrației publice locale, inclusiv organizarea controlului administrativ al activității autorităților respective, exercitat direct sau prin intermediul oficiilor sale teritoriale.

Conform pct. 8 lit. g) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în teritoriul în care își desfășoară activitatea, Oficiul este abilitat cu următoarele atribuții de control obligatoriu, sub aspectul legalității al deciziilor consiliilor locale de nivelul întâi și ale celor de nivelul al doilea, inclusiv al actelor normative emise de Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia. În corespundere cu pct. 9 subpct.

2) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, în scopul exercitării atribuțiilor ce-i revin, Oficiul este abilitat, în ceea ce privește controlul legalității actelor emise de autoritățile administrației publice locale: a) să notifice, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administrației publice locale este ilegal, invocând motive legal întemeiate, autorității locale această ilegalitate și solicitând modificarea sau abrogarea lui totală sau parțială; b) să sesizeze, dacă autoritatea emitentă a actului considerat ilegal nu l-a modificat sau nu l-a abrogat în termen de 30 de zile sau nu a reexaminat actul contestat, instanța de contencios administrativ – în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau retrage acest act, iar în cazul în care 6 autoritatea locală emitentă nu a luat nici o atitudine – în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau abrogare a actului în cauză.

Reieșind din normele de drept menționate, Colegiul constată că instanța de apel neîntemeiat a conchis despre inadmisibilitatea acțiunii înaintată de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat în partea anulării deciziei Consiliului sătesc Stoianovca nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la „cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca”, din motiv că nu a fost demonstrată existența faptului încălcării sau contestării unui drept sau interes legitim al Oficiului Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat prin emiterea actului administrativ contestat. Or, în virtutea atribuțiilor prevăzute de lege, oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat sunt subiecți de sesizare a instanței de judecată în procedura contenciosului administrativ în privința aspectului legalității deciziilor autorităților administrației publice locale.

Atribuțiile de control obligatoriu, sub aspectul legalității a deciziilor consiliilor locale de nivelurile întâi și al doilea, rezultă din Legea privind administrația publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, fără a fi necesară demonstrarea existenței unui interes sau drept vătămat al Oficiului.

Colegiul învederează că Legea privind administrația publică locală nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 sunt norme legislative speciale, ce reglementează activitatea administrativă a unui domeniu specific de activitate, iar drept consecință sunt norme derogatorii de la prevederile Codului administrativ Astfel, deși prin adoptarea Codului administrativ, legiuitorul a modificat condițiile și procedura de adresare în instanța de judecată cu acțiune în contencios administrativ, acestea nu au aplicabilitatea în cazul acțiunilor depuse de către oficiile teritoriale ale Cancelariei de Stat în temeiul art. 68 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 și pct. 9 subpct.

2) lit. b) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009. Prin prisma art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în condițiile cazului dat, normele legislative prevăzute de Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, Hotărârea Guvernului nr. 657 din 06 noiembrie 2009 și Hotărârea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009 au forță de norme legislative speciale derogatorii de la regula generală, prevăzută în Codul administrativ.

În această ordine de idei, Colegiul notează că instanța de apel trebuia să verifice legalitatea actului administrativ contestat de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat și să emită o hotărâre judecătorească, prin care să efectueze controlul judecătoresc al deciziei Consiliului sătesc Stoianovca nr. 25/06 din 7 martie 2020 cu privire la „cererea despre acordul amplasării subzonei Stoianovca în cadrul Zonei Economice Libere - „Parcul de Producere Taraclia” pe terenurile suplimentare a primăriei Stoianovca”. Ipotezele relevate supra profilează incertitudinea concluziei date de instanța de apel, or, aceasta a judecat formal cauza, fapt ce constituie o violare a articolului 6 §1 CEDO și a dreptului părților la un proces echitabil.

La fel, Colegiul notează că, nejudecarea în fond a cauzei de către instanța de apel, pune instanța de recurs în dificultate de a exercita controlul judiciar și de a verifica temeinicia și legalitatea în fond a soluției emise de instanța inferioară. 7 De asemenea, în jurisprudența CtEDO, cauza Hiro Balani c. Spaniei, s-a menționat că în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO. Având în vedere caracterul încălcărilor instanței de apel, unica posibilitate de corectare a acestora este casarea deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și restituirea cauzei spre rejudecare.

Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a constatat inadmisibilitatea acțiunii depuse de Oficiul teritorial Cahul al Cancelariei de Stat și nu a judecat în fond cauza, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului depus de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, casării integrale a deciziei din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și restituirii cauzei instanței de apel, pentru o nouă judecare în ordine de apel, în alt complet de judecată.

Conform art. art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat. Se casează integral decizia din 29 octombrie 2020 a Curții de Apel Cahul și se restituie cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Stoianovca raionul Cantemir și Primăriei satului Stoianovca raionul Cantemir, persoană terță Administrația Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producție „Taraclia” cu privire la anularea actului administrativ, spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, Judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Dumitru Mardari Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu 8