3ra-252/19 — anularea actului administrativ

3ra-252/19 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-252/19

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud: E.Bancov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud: E. Dvurecenschii, N. Veleva, V.Movilă)

Î N C H E I E R E

6 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Municipală

,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial

Cahul al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal Cahul, intervenienți

accesorii Întreprinderea Municipală ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” și

Maria Fana cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost admis apelul declarat de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat, a fost

casată hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, prin care a fost admisă parțial cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat,

c o n s t a t ă:

La 14 iunie 2017, Oficiul Teritorial Cahul al Cancelariei de Stat (în

continuare OT Cahul al Cancelariei de Stat) a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Consiliului mun. Cahul, intervenienți accesorii ÎM ,,Gospodăria

Comunal-Locativă Cahul” și Maria Fana cu privire la anularea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că locuitorii blocului locativ din or.

Cahul, str. Selivestrov 14, reprezentați de Președintele ACC nr. 14/36, Maria Fana,

au depus o cerere, sub aspectul verificării legalității Anexei la decizia Consiliului

orășenesc Cahul nr. 1/29 (15/29)-XXV din 23 februarie 2017 ,,Cu privire la

ajustarea tarifelor pentru prestarea serviciilor comunale pentru deservirea caselor

de locuit de ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”.

Conform pct. 1 din decizie menționată, au fost stabilite tarife lunare pentru

deservirea caselor de locuit de ÎM „Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”

începând cu 1 martie 2017, conform anexei care prevede: deservirea fondului

locativ de către electricieni, meșteri, dispeceri; întreținerea autotransportului

(carburanți, piese de schimb, materiale, instrumente); deservirea și reparația

1

curentă a sistemelor interne de apeduct și canalizare, inclusiv costul

instrumentelor, materialelor, salariul; reparația curentă a scărilor, ușilor și

geamurilor din subsoluri și deservirea de către măturători.

OT Cahul al Cancelariei de Stat a menționat că a reexaminat legalitatea

deciziei respective, în rezultatul căruia a constatat că Anexa la decizia Consiliului

orășenesc Cahul nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23 februarie 2017, urmează a fi

abrogată.

Reclamantul a considerat că Consiliul mun. Cahul la adoptarea Anexei la

decizia nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23 februarie 2017 nu a luat în considerare

dispozițiile art.50 alin.(1) și (3) din Legea cu privire la locuințe nr.75 din 30 aprilie

2015, care stipulează că plata pentru deservirea tehnică și pentru reparația

echipamentelor tehnice din interiorul blocului locativ din fondul public de locuințe

(locuințele aflate în proprietate publică) se include în tarif și se efectuează conform

prevederilor contractului de locațiune. În cazul locuințelor proprietate privată, plata

prevăzută la alin.(1) se efectuează conform contractului de administrare încheiat

între administrator și proprietarii locuințelor sau între administrator și prestatorii de

servicii.

Reglementări similare se regăsesc și în art.3 din Hotărârea Guvernului nr.191

din 19 februarie 2002 cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la modul

de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, care prevede că

serviciile locative, comunale și necomunale se prestează proprietarilor de

apartamente și locatarilor din fondul locativ în baza contractelor încheiate cu

gestionarul fondului locativ sau cu furnizorul/operatorul, în strictă corespundere cu

legislația în vigoare.

Conform pct.3 din Hotărârea Guvernului nr.1224 din 21.12.1998 privind

aprobarea Regulilor provizorii de exploatare a locuințelor, întreținere a blocurilor

locative și teritoriilor aferente în Republica Moldova, deservirea tehnică a blocului

locativ - include toate lucrările de întreținere și reparație a elementelor

constructive, sistemelor interne de aprovizionare cu căldură, apă, energie electrică

și de canalizare, a obiectelor de amenajare, de plantare a spațiilor verzi, de curățare

a locurilor de uz comun ale blocurilor locative și terenurilor aferente.

Astfel, Consiliul mun. Cahul nu a luat în considerare prevederile art.3 alin.(4)

din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr.1402 din 24 octombrie

2002, care prevede că la organizarea și dezvoltarea serviciilor publice de

gospodărie comunală, interesul general al cetățenilor este prioritar.

În Anexa deciziei, descifrarea cheltuielilor incluse în tariful pentru deservirea

și întreținerea spațiului locativ și a sistemelor interne de apeduct și canalizare,

Consiliul mun. Cahul a stabilit denumirea serviciilor acordate – cheltuielile

suportate pentru serviciile acordate, fără a indica concret serviciul acordat de către

electrician, meșter, dispecerul întreprinderii.

Punctul 3 din tabel, nu poate fi raportat ca serviciu acordat, deoarece

contravine prevederilor Anexei nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.191 din 19

februarie 2002.

2

Iar, prin punctul 5 din tabel, Consiliul local a inclus cheltuielile pentru

reparația curentă a scărilor, ușilor, geamurilor din subsol, afectând dreptul

consumatorilor/proprietarilor apartamentelor din blocurile locative fără subsol.

Cu referire la pct.4 din tabel, deservirea și reparația curentă a sistemelor

interne de apeduct și canalizare, reclamantul a considerat că potrivit pct.5 lit. g) și

Anexei nr.1 din Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, lucrările de

deservire tehnică și reparație a blocurilor locative și căminelor se divizează în

lucrări de întreținere și reparație a echipamentelor tehnice ale acestuia și sunt

plătite de către consumatori pe tarife distincte. Prestatorul de servicii va include

lunar în bonurile de plată ale consumatorilor de servicii separat deservirea tehnică

și reparația echipamentelor tehnice interioare, conform tarifelor aprobate. Situație

similare se reține și în pct.6, deservirea de către măturători.

Conform pct.5 lit. i) din Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002 și

Anexei nr.1 din aceiași hotărâre, lucrările de întreținere sanitară a blocurilor și

terenurilor aferente includ: salubrizarea subsolurilor caselor, scării, spălarea și

dezinfectarea tubulaturilor, a recipientelor pentru gunoi, a camerelor de deșeuri și a

altor locuri de uz comun.

Însă, în Anexa deciziei nu a fost specificat serviciul prestat de către măturător,

fapt ce contravine prevederilor legale. Or, acest serviciu urmează a fi inclus lunar

în bonurile de plată ale consumatorilor de servicii separate.

Totodată, Consiliul mun. Cahul nu s-a expus asupra aplicabilității deciziei

nr.6/4 (42/4)-XXIII din 6 mai 2010 „Cu privire la aprobarea tarifelor pentru

prestarea serviciilor comunale caselor de locuit de ÎM ,,Gospodăria Comunal-

Locativă Cahul”, prin care au fost stabilite tarife pentru deservirea caselor de

locuit.

Astfel, în conformitate cu art. 67 și 68 al Legii nr. 436-XVI din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală, prin notificarea nr. 1304/OT -151 din 19

2

mai 2017, OT Cahul al Cancelariei de Stat a solicitat Consiliului mun. Cahul

modificarea, prin completare a Anexei la decizia nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23

februarie 2017, însă notificarea nu a fost examinată în termenul stabilit.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în baza art.67, 68

alin.(4) și 69 alin.(2) ale Legii privind administrația publică locală nr.436 din 28

decembrie 2006, art.25 alin.(b) al Legii contenciosului administrativ nr.793 din 10

februarie 2000, art.166 și 167 ale Codului de procedură civilă.

OT Cahul al Cancelariei de Stat a notat că Anexa la decizia Consiliului

orășenesc Cahul nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23 februarie 2017, parțial a fost

adoptată cu încălcarea prevederilor legale.

Reclamantul a solicitat anularea Anexei la decizia Consiliului orășenesc

Cahul nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23 februarie 2017 ,,Cu privire la ajustarea

tarifelor pentru prestarea serviciilor comunale pentru deservirea caselor de locuit

de ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”.

Prin hotărârea din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a

fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de OT Cahul al Cancelariei de

Stat împotriva Consiliului municipal Cahul, intervenienți accesorii Întreprinderea

Municipală ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” și Maria Fana cu privire la

anularea actului administrativ. (f.d. 71-74, vol.I)

3

La 13 martie 2018, OT Cahul al Cancelariei de Stat a declarat apel împotriva

hotărârii din 20 februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central.

Prin decizia din 11 octombrie 2018 a Curții de Apel Cahul, a fost admis

apelul declarat de OT Cahul al Cancelariei de Stat, a fost casată hotărârea din 20

februarie 2018 a Judecătoriei Cahul, sediul Central și a fost pronunțată o nouă

hotărâre.

A fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de OT Cahul al

Cancelariei de Stat.

A fost anulată parțial Anexa la decizia Consiliului orășenesc Cahul nr. 1/29

(15/29) – XXV din 23 februarie 2017 ,,Cu privire la ajustarea tarifelor pentru

prestarea serviciilor comunale pentru deservirea caselor de locuit de ÎM

,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, în partea prevederilor cu privire la

stabilirea tarifului pentru deservirea și întreținerea spațiului locativ și sistemelor de

apeduct și canalizare la punctele 1, 2, 3, 4, 5 și 6, și a tarifului total de 1,20

lei/lunar pentru 1m2.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de OT

Cahul al Cancelariei de Stat cu privire la anularea Anexei la decizia Consiliului

orășenesc Cahul nr. 1/29 (15/29) – XXV din 23 februarie 2017 ,,Cu privire la

ajustarea tarifelor pentru prestarea serviciilor comunale pentru deservirea caselor

de locuit de ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”, în partea stabilirii plății

pentru chirie. (f.d. 131, vol.I)

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut prevederile art. 1 alin. (1), 225

alin. (1) lit. b) și 26 alin. (1) lit. a) ale Legii contenciosului administrativ, art. 14

alin. (1), (2) lit. q) 67 alin. (1) și 68 alin. (1), (4) ale Legii privind administrația

publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006.

Cu referire la nomele citate și în raport cu materialele cauzei, instanța de apel

a reținut incorectă soluția primei instanțe, menționând că Consiliul orășenesc Cahul

are competența de a elabora și aproba tarifele pentru serviciile de interes public

local prestate de ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul”.

Sub acest aspect, Curtea de Apel Cahul a menționat că prin decizia nr.1/29

(15/29)-XXV din 23 februarie 2017 nu este aprobat tariful lunar pentru deservirea

caselor de locuit, ci se face trimitere la Anexa în care sunt indicate tarifele

cuantificate, în timp ce Anexa respectivă, care urmează a fi concepută ca parte

integrantă a deciziei, nu este întocmită după regulile similare adoptării deciziei

consiliului local, adică, contravine prevederilor art.20 alin.(1) din Legea privind

administrația publică locală nr.436 din 28 decembrie 2006, care stipulează că

deciziile consiliului local se semnează, în cel mult 5 zile de la data desfășurării

ședinței lui, de președintele acesteia și se contrasemnează de secretarul consiliului.

Astfel, Anexa urma să fie contrasemnată de președintele ședinței Consiliului

orășenesc Cahul din 23 martie 2017 și de secretarul Consiliului orășenesc Cahul.

Or, Anexa fiind semnată doar de către secretarul Consiliului orășenesc Cahul

și nefiind semnată de președintele ședinței Consiliului orășenesc Cahul din 23

martie 2017, a fost adoptată cu încălcarea procedurii, aceasta fiind unul din

temeiurile nulității acestui act.

Curtea de Apel Cahul a stabilit cert și unele circumstanțe care constituie temei

de ilegalitate a actului adoptat, sub aspectul tarificării unor activități și cheltuieli

4

ale prestatorului ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” care separat nu pot fi

concepute a fi un serviciu comunal, precum și stabilirea tarifului pentru un serviciu

neprevăzut de Hotărârii Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, fapt care înlătură

orice previzibilitate și garanție pentru consumatorii serviciului, fiind lipsit de

claritate cadrul drepturilor și obligațiunilor atât a prestatorului, cât și a

consumatorului.

Ca urmare, pentru ajustarea tarifelor de prestare a serviciilor comunale pentru

deservirea caselor de locuit, Consiliul orășenesc Cahul urma să includă cheltuielile

suportate în legătură cu deservirea și întreținerea spațiului locativ, și a sistemelor

interne de apeduct și canalizare, în calculul tarifelor pentru serviciile acordate.

Instanța de apel a remarcat că prestarea serviciilor publice constă în lucrări de

întreținere și reparație a fondului locativ, sistemelor interne de apă și canalizare, de

întreținere sanitară a blocurilor locative și terenurilor aferente, precum și alte

lucrări efectuate de specialiștii gestionarului, la caz, ÎM ,,Gospodăria Comunal-

Locativă Cahul”.

În Anexa la decizia Consiliului orășenesc Cahul nr.1/29(15/29)-XXV din 23

februarie 2017 nu s-au indicat serviciile prestate în baza cărora a fost stabilit tariful

lunar pentru deservirea și întreținerea spațiului locativ, or, un asemenea serviciu

include câteva componente și consumatorul trebuie să cunoască cu certitudine care

anume activități îi sunt prestate în interiorul unui sau altui tarif.

Iar, serviciile indicate în Anexa nr.1 creează o situație de incertitudine pentru

consumatorii serviciilor locative comunale, creându-se un mediu speculativ și

abuziv în raport cu reglementările normative. Modul în care serviciul de deservire

și întreținere a spațiului locativ și a sistemelor interne de apeduct și canalizare,

indicat în Anexa la decizia Consiliului orășenesc Cahul nr.1/29(15/29)-XXV, nu

este definit asupra componenței structurale a acestuia, iar in coincidența denumirii

acestui serviciu cu noțiunile operate în Hotărârile Guvernului nr.191 din 19

februarie 2002 și nr.1224 din 21 decembrie 1998 nu-i poate identifica conținutul

nici prin prisma acestor acte, se încalcă art.6 lit. d) din Legea privind protecția

consumatorilor, care stipulează că orice consumator are dreptul la informații

complete, corecte și precise privind produsele, serviciile achiziționate.

Ținând cont de faptul, că prin Anexa la decizia Consiliului orășenesc Cahul

nr.1/29 (15/29)-XXV din 23.02.2017, au fost ajustate tarifele pentru prestarea

serviciilor comunale de deservire a caselor de locuit, la cheltuielile suportate în

urma prestării serviciilor și nu în raport cu serviciile prestate, întru readucerea

acestui act administrativ în albia legalității, Colegiul instanței de apel a găsit

necesar de a anula parțial această Anexă, și anume pct.1, 2, 3, 4, 5 și 6, și a tarifului

total de 1,20 lei pentru 1 m2.

Pe cale de consecință, OT Cahul al Cancelariei de Stat a invocat ilegalitatea

Anexei la decizia Consiliului Orășenesc Cahul nr.1/29(15/29)-XXV din 23

februarie 2017, solicitând anularea acesteia, însă nu a pretins ilegalitatea tarifului

lunar a plății pentru chirie și nu a invocat motive pentru care ar putea fi anulat

tariful aprobat pentru chirie, iar ca urmare instanța de apel nefiind investită cu

atribuții de anulare a actului administrativ din oficiu, a considerat necesar de a

respinge cererea de chemare în judecată în această parte.

5

La 10 ianuarie 2019, prin intermediul oficiului poștal, ÎM ,,Gospodăria

Comunal-Locativă Cahul” a declarat recurs împotriva deciziei din 11 octombrie

2018 a Curții de Apel Cahul.

Recurenta a menționat că la adoptarea deciziei, instanța de apel a încălcat și

interpretat în mod eronat normele de drept material și procedural, și anume, art. 50

alin. (1) al legii cu privire la actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017.

A relatat recurenta că odată ce decizia nr. 1/29 (15/29) – XXV conține toate

elementele numerotate la art. 41 alin. (1) din Legea cu privire la actele normative,

în special formula de atestare a autenticității actului (semnătura Președintelui

ședinței Consiliului orășenesc Cahul din 23 martie 2017 și a secretarului

Consiliului orășenesc Cahul), astfel decizia și Anexa au fost întocmite corect din

punct de vedere procedural, și respectiv, produc efecte juridice.

ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă Cahul” a specificat că prestează toate

serviciile indicate în Anexa nr. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie

2002 și toți consumatorii se pot informa direct din Anexa nr. 1 despre volumul

serviciilor comunal prestate, contra tarifului stabilit. Mai mult, orice consumator

poate solicita informația referitor la volumul serviciilor de gospodărie comunală

prestate.

Întreprinderea a observat că Consiliul mun. Cahul la adoptarea deciziei nr.

1/29 (15/29) – XXV, a clasificat toate serviciile de gospodărie comunală indicate

în Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 191 în 6 grupe, ceea ce este mai eficient

pentru informarea beneficiarilor de astfel de servicii.

Prin urmare, întreprinderea municipală a menționat că a respectat dreptul

consumatorilor la informații complete, corecte și precise privind produsele,

serviciile achiziționate, drept care este garantat de art. 6 lit. d) al Legii privind

protecția consumatorilor.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Cahul a pronunțat decizia contestată la 11 octombrie 2018.

Recurenta a recepționat decizia instanței de apel la 27 noiembrie 2018. (f.d.

143, vol.I)

Astfel, recursul declarat la 10 ianuarie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursul declarat de ÎM ,,Gospodăria Comunal-

Locativă Cahul” în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

6

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de ÎM ,,Gospodăria Comunal-

Locativă Cahul”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă

a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

7

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de ÎM ,,Gospodăria Comunal-Locativă

Cahul”.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Întreprinderea Municipală ,,Gospodăria Comunal-

Locativă Cahul”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Victor Burduh

Tamara Chișca-Doneva

8