- Dosarul nr.
- 3ra-433/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 martie 2016
- Părțile
- Gordaş Igor vs Consiliul mun. Bălţi
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-433/16 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: A. Donos dosarul nr.3ra-433/16 instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Toderaş, A. Albu ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Tamara Chişca-Doneva, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Igor Gordaş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Gordaş împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 octombrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Bălţi, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 12 mai 2015 şi emisă o nouă hotărîre cu privire la respingerea integrală a acţiunii, c o n s t a t ă: La 14 octombrie 2014, Igor Gordaş a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 14 iulie 2014 s-a adresat cu o cerere către Consiliul mun. Bălţi referitor la anularea pct. 2,3,4,6 a deciziei nr. 5/14 din 24 iunie 2010. Cererea fiind înregistrată cu nr. G-1201/23. La începutul lunii august 2014 i-a fost comunicat că cererea urmează a fi examinată la următoarea sesiune a Consiliului mun. Bălţi. La data de 02 octombrie 2014 a avut loc sesiunea Consiliului mun. Bălţi, însă cererea sa nu a fost inclusă în ordinea de zi, deşi au fost examinate 82 întrebări timp de 2 ore. Nici unul din punctele 2,3,4,6 din decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 5/14 din 24 iunie 2010 nu au fost puse spre executare. Prin urmare, solicită Igor Gordaş anularea pct. 2,3,4,6 din decizia Consiliului mun.
Bălţi nr. 5/14 din 24 iunie 2010. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 12 mai 2015 a fost repusă în termenul de adresare în judecată acţiunea formulată de Igor Gordaş. A fost admisă acţiunea lui Igor Gordaş şi au fost anulate punctele 2,3,4,6 din decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 5/14 din 24 iunie 2010. Prima instanţă a repus în termen cererea de chemare în judecată considerînd întemeiate motivele de repunere în termen invocate de reclamant şi a admis acţiunea în temeiul art. 10 alin. (3) din Legea cu privire la petiţionare cu anularea pct. 2,3,4,6 din decizia Consiliului mun. Bălţi nr. 5/14 din 24 iunie 2010. 1 La 18 mai 2015, Consiliul mun. Bălţi a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea apelului, casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 octombrie 2015 a fost admis apelul declarat de către Consiliul mun. Bălţi, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. Prin decizia suplimentară a Curţii de Apel Bălţi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe în partea repunerii în termenul de adresare în judecată a cererii de chemare în judecată. În susţinerea opiniei date instanţa de apel a considerat drept legală opinia primei instanţe în ceea ce priveşte repunerea în termen a acţiunii şi a stabilit ca fiind întemeiat motivul reclamantului că a omis termenul de prescripţie deoarece a aşteptat examinarea cererii la următoarea sesiune a Consiliului mun.
Bălţi, după cum i-a fost comunicat prin răspunsul din 29 iulie 2014. Însă, în ceea ce priveşte admiterea acţiunii instanţa de apel a considerat drept neîntemeiată hotărîrea primei instanţe în această parte, deoarece Igor Gordaş nu a prezentat careva probe privind vătămarea lui într-un drept al său recunoscut de lege. Acesta motivează necesitatea anulării punctelor sus-indicate din decizie prin faptul că nu au fost executate, însă acest motiv nu serveşte drept temei de anulare a deciziei Consiliului mun. Bălţi. De drept, instanţa de apel şi-a întemeiat concluzia pe art. 26 din Legea contenciosului administrativ. La 19 ianuarie 2016, Igor Gordaş a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.
Recurentul, Igor Gordaş, în motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece la emiterea acesteia instanţa nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele dovedite de prima instanţă, concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate greşit normele de drept material şi procesuale. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că recurentul a recepţionat decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 octombrie 2015 la 04 ianuarie 2016 şi respectiv în termenul prevăzut de lege, la 19 ianuarie 2016 a depus cererea de recurs.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în 2 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Igor Gordaş nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine şi jurisprudenţa CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanţă cît şi instanţa de apel, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat în modul corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Igor Gordaş ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Igor Gordaş se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 3