3ra-56/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: D. Stănilă dosarul nr. 3ra-56/15 instanţa de apel: E. Ababei G. Polivenco, A. Garbuz DECIZIE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul- Nicolae Clima Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma, Valeriu Doagă examinând recursul declarat de reprezentantul Primarului şi Primăriei mun. Bălţi, Iaroslavna Samotughina. în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaş Igor împotriva Primarului mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 19 iulie 2013 Gordaş Igor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului mun.

Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a menţionat că, la data de 26 iunie 2013 s-a adresat cu o petiţie către Primarul mun. Bălţi prin care a solicitat expedierea copiei scrisorii nr. G- 1869/23 din 15.01.2013 care a fost readresată Procuraturii mun. Bălţi iar în cazul existenţei răspunsului din partea Procuraturii mun. Bălţi, atunci să-i fie expediat şi acesta, în caz contrar să-i fie comunicate măsurile ce au fost luate pentru curmarea omisiunii Procuraturii mun. Bălţi de expediere a răspunsului. Menţionează că, la data de 12.07.2013, a primit copia scrisorii solicitate, însă nu a fost anexată nici o informaţie în privinţa răspunsului Procuraturii mun.

Bălţi şi asupra măsurilor întreprinse de Primarul mun. Bălţi pentru curmarea încălcărilor admise de procuratură. Solicită obligarea Primarului mun. Bălţi aducerea la cunoştinţă a faptului oferirii răspunsului la scrisoarea nr. G-1869/23 din 15.01.2013 din partea Procuraturii mun. Bălţi 1 iar în cazul inexistenţei răspunsului, comunicarea măsurilor întreprinse pentru curmarea acţiunilor admise de Procuratura mun. Bălţi, a faptului neexpedierii răspunsului. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 noiembrie 2013 s-a respins acţiunea. Prima instanţa a constatat că, Primarul mun. Bălţi corect a readresat petiţia către instituţia competentă iar răspunsul la petiţia depusă de Gordaş Igor urma să fie solicitat de la Procuratura mun.

Bălţi. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 s-a admis apelul declarat de Gordaş Igor, s-a casat hotărîrea primei instanţe cu adoptarea unei noi hotărîri prin care s-a admis acţiunea şi s-a obligat Primăria mun. Bălţi să furnizeze răspuns deplin la scrisoarea lui Gordaş Igor din 26.06.2013. La data de 11 noiembrie 2014 reprezentantul Primarului şi Primăriei mun. Bălţi, Iaroslavna Samotughina a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 solicitînd, admiterea recursului, casarea deciziei cu emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că, decizia recurată este neîntemeiată iar răspunsul deplin la petiţia lui Gordaş Igor a fost oferit.

Susţine că, potrivit interpretării corecte a prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ rezultă că, instanţa de judecată nu poate discuta conţinutul unui răspuns la cererea adresată unei autorităţi publice deoarece petiţionarul nu poate pretinde ca răspunsul la cererea sa să fie dat propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorinţa personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Bălţi din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. În conformitate cu art. 442, alin.(1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Instanţa de recurs constată următoarele circumstanţe relevante pentru examinarea recursului.

Din materialele pricinii rezultă cu certitudine faptul că, la data de 26.06.2013 intimatul Gordaş Igor s-a adresat cu o petiţie către Primarul mun. Bălţi în care a solicitat copia scrisorii de expediere nr. G-1869/23 din 15.01.2013 adresate Procuraturii mun. Bălţi. În temeiul petiţiei menţionate Gordaş Igor a solicitat expedierea răspunsului parvenit la această scrisoare din partea Procuraturii mun. Bălţi iar în cazul lipsei răspunsului să-i fie comunicate măsurile întreprinse în vederea curmării încălcărilor admise de ultima (f.d. 3). La data de 10.07.2013 Primarul mun. Bălţi a expediat către Gordaş Igor răspunsul nr. G-1113/23 la petiţia ultimului din 26.06.2013, la aceasta fiind anexată şi scrisoarea de 2 însoţire a petiţiei nr. G-1869/23 din 15.01.2013 readresate Procuraturii mun.

Bălţi (f.d. 4). La materialele pricinii este anexată scrisoarea Primarului mun. Bălţi nr. G-1869/23 din 15.01.2013 expediate Procurorului interimar al mun. Bălţi. Din conţinutul scrisorii rezultă că în adresa Procuraturii mun. Bălţi a fost expediată copia adresării lui Gorgaş Igor nr. G-1869/23 din 08.11.2012 cu privire la examinarea şi luarea măsurilor corespunzătoare referitoare la ţinerea în registrul bunurilor imobile a Întreprinderii de Stat “Cadastru” a informaţiei falsificate despre proprietarii unor obiecte (f.d. 4 verso). Colegiul consideră că, instanţa de apel incorect a obligat Primăria mun. Bălţi să furnizeze răspuns deplin la scrisoarea lui Gordaş Igor din 26.06.2013 din următoarele motive.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită.

Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ, (1) obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b). (2) Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea cu privire la petiţionare nr. 190 din 19.07.1994, prin petiţie, în sensul prezentei legi, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. În temeiul art. 9 alin. (1) din Legea cu privire la petiţionare, dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, originalul petiţiei se expediază acestui organ în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul. Potrivit alin. (13) din acelaşi articol, organul sau persoana oficială, concomitent cu remiterea petiţiei pentru examinare altui organ şi/sau altei persoane oficiale care are ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, poate, după caz, să solicite de la organul sau de la persoana oficială indicată răspunsul cu privire la examinarea petiţiei.

Iar potrivit alin. (2) din acelaşi articol, se interzice remiterea petiţiilor organelor sau persoanelor oficiale, acţiunile ori deciziile cărora sînt atacate. În conformitate cu art. 17 din Legea privind accesul la informaţie nr. 982 din 11.05.2000, cererea de furnizare a informaţiei poate fi readresată altui furnizor, cu 3 informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii şi cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; b) informaţia solicitată deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului.

Colegiul reţine faptul că, instanţa de judecată nu poate discuta conţinutul unui răspuns la o cerere adresată unei autorităţi publice, deoarece petiţionarul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei sale formulări sau într-un anumit sens, după dorinţa personală, stabilirea răspunsului fiind atributul exclusiv al autorităţii publice competente. În cazul în care autoritatea publică nu a răspuns la toate solicitările petiţionarului, acesta este în drept să se adreseze instanţei de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea autorităţii publice de a-i răspunde la toate solicitările. În aceeaşi ordine de idei, adresa, prin care autoritatea publică expediază cererea petiţionarului organului competent pentru examinare şi, concomitent, informează petiţionarul despre aceasta, nu constituie act administrativ, deoarece nu produce pentru petiţionar efecte juridice.

Petiţia poate fi readresată organului competent fără acordul petiţionarului, cu excepţia cazurilor stabilite în art.17 lit. a) şi b) din Legea nr.982 din 11.05.2000 privind accesul la informaţie. Colegiul relevă faptul că, instanţa de apel la adoptarea deciziei din 02 septembrie 2014 a constatat că, răspunsul recurentului nu este deplin şi nu conţine răspuns la toate solicitările intimatului Gordaş Igor. Este necesar de a reflecta faptul că, la materialele pricinii lipseşte petiţia nr. G-1869/23 din 08.11.2012 din conţinutul căreia s-ar putea desprinde concret, solicitările lui Gordaş Igor în baza cărora ar putea fi evidenţiat obiectul solicitărilor acestuia coraportate la competenţa şi capacitatea legală a Primarului mun.

Bălţi de a le soluţiona. Instanţa de apel necunoscînd cerinţele intimatului reflectate în petiţia nr. G-1869/23 din 08.11.2012 nu putea să se pronunţe asupra plenitudinii şi temeinicii răspunsului oferit de recurent or, pentru determinarea faptelor date şi pronunţarea unei soluţii legale şi întemeiate, analiza cuprinsului petiţiei era necesară şi obligatorie. Colegiul constată că, din studiul apelului declarat de Gordaş Igor s-a constatat că, petiţia nr. G-1869/23 din 18.11.2012 avea ca obiect pretinsele acţiuni ilegale ale Primarului mun. Bălţi privind înregistrarea proprietăţii municipale, circumstanţe ce impunea instanţa de apel să analizeze cele declarate de Gordaş Igor prin prisma art. 9 alin. (2) din Legea cu privire la petiţionare.

Dar şi în privinţa acestor circumstanţe existenţa petiţiei nr. G-1869/23 din 18.11.2012 la materialele dosarului era imperioasă. În conformitate cu art. 390 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, decizia instanţei de apel trebuie să conţină motivele concluziilor instanţei de apel şi referirea la legea guvernantă Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să 4 evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Colegiul reţine că, decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 nu conţine temeiurile de drept care au stat la baza adoptării soluţiei de admitere a acţiunii, acest fapt contravine normelor de drept procedural stabilite de Codul de procedură civilă şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului care consacră dreptul la o hotărîre motivată şi legală, care ar conţine în conţinutul său, motivele concluziilor instanţei de judecată şi temeiurile de fapt şi de drept care au susţinut soluţia adoptată. Dat fiind faptul că, instanţa de apel a interpretat şi a aplicat eronat normele de drept material şi procedural şi nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii iar lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi rejudecată de aceeaşi instanţă în alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor. În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de reprezentantul Primarului şi Primăriei mun. Bălţi, Iaroslavna Samotughina. Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gordaş Igor împotriva Primarului mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma Valeriu Doagă 5