2ra-551/16 — Anularea ordinului

Dosarul nr. 2ra-551/16 Prima instanță: judecătoria Comrat (jud. S. Gubenco) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. A. Curdov, G. Colev, Șt. Starciuc) ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Maria Ghervas Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Railean Nina împotriva deciziei din 27 octombrie 2015 a Curții de Apel Comrat, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Railean Nina împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Comrat ”Issac Gurfinchel” cu privire la anularea ordinului și încasarea prejudiciului moral, c o n s t a t ă: La data de 10 iunie 2014, Railean Nina s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Raional Comrat ”Issac Gurfinchel” cu privire la anularea pct. l din ordinul nr.77 din 24.04.2014 privind aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa vice-directorului IMSPSR Comrat - Răilean Nina ca ilegal şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 30000 lei.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că începînd cu anul 1998 pînă în luna mai a anului 2014 a activat în funcţia de şef adjunct al a spitalului Raional Comrat. Pe parcursul a 15 ani obligaţiile sale de serviciu au fost executate integral şi nici o dată nu a fost atrasă la răspundere disciplinară. În luna iunie a anului 2013 a expirat durata mandatului în funcţia de director a Spitalului Raional Comrat, a doamnei E. Novac. Ministerul Sănătăţii a anunţat concurs pentru funcţia de director, la care a participat și reclamanta şi la data de 01.11.2013 a câştigat concursul, însă, nu a fost numită în funcţie.

Susține că la 24.04.2014 a făcut cunoştinţă cu al patrulea ordin privind aplicarea sancţiunii disciplinare, în baza căruia ea a fost atrasă la răspundere pentru precum că nu a verificat executarea Legii nr. 45 din 01.03.2007 și Ordinului Ministerului Sănătății nr. 155 din 24.02.2014 și anume necomunicarea organelor de drept a faptului că în Spitalul Raional Comrat a parvenit un copil cu arsuri de gradul I,II,III şi precum că nu a informat directorul despre aflarea copilului în spital. Cu prezentul ordin nu a fost de acord și a solicitat expedierea în adresa sa originalul sau copia autentificată a ordinului nr.77, însă solicitarea a rămas fără un careva răspuns. Solicită anularea ordinului nr.77 în partea atragerii la răspunderea disciplinară a sa din următoarele considerente: la 22.03.2014 în Spitalul Raional Comrat a parvenit cet.

Chiciuc Marina cu gradul înalt de arsuri a corpului. De tratarea pacientului se ocupau 1 specialiştii corespunzători ai Spitalului Raional Comrat, în obligaţiile directorului adjunct aceste funcţii nu intră. Ulterior, a apărut necesitatea de a apela la serviciul ”AVIASAN” pentru a transporta pacienta la Chişinău. Deoarece, chemarea serviciului ”AVIASAN” intră în obligaţiile ei de serviciu, reclamanta a examinat bolnavul şi după consultarea cu medicii de profil, au hotărît despre necesitatea transportării pacientei în instituţia medicală de importanţă republicană. Pe lângă toate aceastea ea nu este în drept să investigheze în care circumstanţe copilul a primit arsuri, ce relaţii sunt in familia unde locuiește şi poate fi constatată violența în familie.

Cu ordinul Ministerului Sănătăţii nr.155 nu a făcut cunoștință și nu l-a putut găsit pe site-ul oficial al Ministerului Sănătății. Însă, în ordinul nr.77 doamna E. Novac aduce următorul extras din acest ordin ”Imediat după acordarea ajutorului medical, angajatul este obligat să informeze imediat organele de drept şi organul de tutelă şi curatelă a unităţii administrativ-teritoriale despre cazurile depistate a abuzului, violenţei sau comportării cu neglijenţă faţă de copil”. Menționează reclamanta că directorul adjunct se referă la personalul administrativ, dar nu la angajaţii medicali. Prin urmare, în obligaţiunile lui nu intră anunţarea imediată a organelor de drept despre cazurile de violenă în familie.

În conformitate cu pct.34 din Regulamentul IMSP Spitalului Republican Comrat directorul reprezintă interesele spitalului cu alte persoane şi poartă răspundere administrativă şi penală pentru încălcarea documentelor legislative şi normative în procesul activităţii operative a IMSP SR. Astfel, numai directorul poate să se adreseze şi să semneze documentele din numele Spitalului Raional Comrat în orice organe şi organizaţii, inclusiv şi în organe de drept. Afirmaţiile lui E. Novac precum că reclamanta nu i-а comunicat despre aflarea copilului în secţia de reanimare pentru copii, nu corespunde realităţii. Ea i-а comunicat nu numai despre faptul că este astfel de copil, dar şi despre faptul că a apelat serviciul ”AVIASAN”.

Consideră reclamanta că necomunicarea directorului despre existenţa în Spitalul Republican Comrat a copilului în fişa căruia sunt date despre presupusa violenţă în familie, nu poate fi obiect al atragerii la răspundere, deoarece aceasta nu este o obligaţie de serviciu. Relatează reclamanta că nici într-un careva document, adus sub semnătura la cunoştinţa ei, nu este reflectată obligaţia directorului adjunct de a comunica sub semnătură directorului despre existenţa în Spitalul Raional Comrat, a bolnavilor cu suspiciune de violenţă în familie, circumstanţa care nu se poate considera abatere disciplinară. Prin acest ordin d-na E. Novac i-а cauzat reclamantei suferinţe psihice, care de asemenea au avut o influență negativă asupra stării sănătăţii ei.

Ea a fost nevoită să se consulte cu neurolog şi să urmeze un tratament corespunzător. Prin hotărârea din 01 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, acţiunea înaintată de către Railean Nina a fost admisă parţial: s-a anulat ca ilegal pct. l din ordinul nr.77 din 24.04.2014 ”Cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa vice-directorului IMSPSR Comrat Răilean Nina”, în partea atragerii la răspundere disciplinară a Ninei Railean; s-a încasat de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Comrat ”Issac Gurfinchel” în beneficiul Ninei Railean prejudiciul moral în sumă de 3000 lei, în rest cerința a fost respinsă; s-a încasat de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Comrat ”Issac Gurfinchel” taxa de stat în sumă de 200 lei.

2 Prin decizia din 27 octombrie 2015 a Curţii de Apel Comrat, a fost admis parțial apelul depus de Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul Raional Comrat ”Issac Gurfinchel”, a fost casată hotărârea din 01 aprilie 2015 a Judecătoriei Comrat, în partea încasării prejudiciului moral în sumă de 3000 lei și în această parte a fost adoptată o hotărîre nouă prin care s-a respins cerința ca neîntemeiată. La data de 29 decembrie 2015, Railean Nina, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 octombrie 2015 a Curţii de Apel Comrat, solicitînd casarea acesteia cu menținerea hotărîrii instanței de fond. În motivarea recursului a indicat că instanța de judecată nu a aplicat legea care urma să fie aplicată, a aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

Conform art. 434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chișinău a fost adoptată la 27 octombrie 2015. Conform materialelor pricinii copia deciziei a fost expediată recurentului la data de 15.12.2015. Recursul declarat la data de 29 decembrie 2015 este în termen. Examinînd temeiurile recursului declarat de Railean Nina, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Railean Nina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

3 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de Railean Nina ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Railean Nina împotriva deciziei din 27 octombrie 2015 a Curţii de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecători Maria Ghervas Oleg Sternioală 4