- Dosarul nr.
- 2ra-2987/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 decembrie 2015
- Părțile
- Railean Nina vs Spitalul Clinic mun.Comrat
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2987/15 — Anularae ordinului privind aplicarea sancţiunii disciplinare
Dosarul nr.2ra-2987/15 prima instanţă - S. Gubenco, instanţa de apel –A. Curdov, E. Dimina, A. Bostan, ÎNCHEIERE 23 decembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecători Svetlana Filincova Maria Ghervas Dumitru Mardari examinîd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Răilean Nina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Răilean Nina împotriva Instituţiei Publice Medico-sanitară Spital Raional Clinic Comrat cu privire la anularea ordinul nr.109 din 29 noiembrie 2013 privind aplicarea sancţiunii disciplinare, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 19 mai 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Instituţia Publică Medico-sanitară Spital Raional Clinic Comrat, casată hotărîrea judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015, şi s-a emis o hotărîre nouă de respingere a pretenţiilor înaintate, c o n s t a t ă : La 26 februarie 2014 Răilean Nina s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Instituţiei Publice Medico-sanitară Spital Raional Clinic Comrat prin care a solicitat anularea ordinul nr.109 din 29 noiembrie 2013 privind aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa directorului adjunct Răilean Nina, ca ilegal.
În motivarea acţiunii s-a invocat că, activează în funcţie de director adjunct al Instituţiei Publice Medico-sanitară Spital Raional Clinic Comrat din anul 1998, iar pînă în anul 2014 nici odată nu a fost sancţionată. La 29 noiembrie i s-a aplicat o sancţiune disciplinară din motivul neefectuării organizării şi efectuării controlului intern de audit medical, în conformitate cu metodologia aprobată de către Ministerul Sănătăţii şi lipsa însoţirii documentare necesare a activităţi auditului intern medical. Susţine că, temei de sancţionare a fost actul nr.519 din 29 decembrie 2008 de verificare a implementării ordinului Ministerului Sănătăţii. Însă prin punctul şase al acestui ordin este determinată răspunderea coordonatorului pentru efectuarea auditului intern, inclusiv şi pentru pregătirea planului anual de activitatea a grupei.
Precizează că prin ordin nu este aprobat coordonatorul grupei, şi nici nu este 1 formată grupă, iar efectuarea organizării şi controlului efectuării auditului intern, în lipsa persoanelor care efectua activitatea dată şi în lipsa planului de activitate, nu poate fi posibilă. Totodată sancţiunea disciplinară, nu a fost aplicată timp de o lună, din momentul constatării abaterii aşa cum prevede norma art. 209 alin.1) Codul Muncii, însă după aproximativ două luni. Precizează că a expirat termenul atragerii la răspundere disciplinară. Consideră ordinul emis unul ilegal şi neîntemeiat deoarece motivele indicate sunt neavenite, fiind în funcţie deţinută tot timpul şi-a îndeplinit obligaţiunile conștiincios.
Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 18 noiembrie 2014, acțiunea înaintată de Răilean Nina a fost admisă parţial. S-a anulat ca ilegal ordinul nr.109 din 29 noiembrie 2013 privind aplicarea sancţiunii disciplinare în privinţa directorului adjunct Răilean Nina. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 19 mai 2015, s-a admis apelul declarat de Instituţia Publică Medico-sanitară Spital Raional Clinic Comrat, s-a casat hotărîrea judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015 şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată înaintată de către Răilean Nina, s-a respins ca neîntemeiată. La 21 iulie 2015, Răilean Nina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Comrat din 19 mai 2015 şi menţinerea hotărîrii judecătoriei Comrat din 27 ianuarie 2015. În motivarea recursului s-a menţionat că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi vădit ilegală.
Instanţa de apel a încălcat şi a interpretat eronat legea materială, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Consideră că, ordinul de sancţionare este emis de către o persoană care nu era în drept de al emite. Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă al 17 decembrie 2015 Spital Raional Clinic Comrat a indicat că recursul înaintat este neîntemeiat, iar decizia instanţei de apel este corectă şi legală.
A pledat pentru respingerea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integral.
Potrivit avizului de recepţie a Curţii de Apel Comrat (f.d.128) recurentul Răilean Nina a recepţionat decizia instanţei de apel la 29 mai2015, astfel recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 21 iulie 2015, este depus în 2 termen, potrivit prevederilor art.434 Cod de Procedură Civilă. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de Procedură Civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. 3 Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de Răilean Nina în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Cod de Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Răilean Nina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari 4