2rc-171/16 — Declararea nulităţii contractului de gaj

Dosarul nr. 2rc-171/16 Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Vavrin , I. Danilă, T. Dimitriadi Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 10 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă, Judecătorii: Dumitru Mardari, Iuliana Oprea examinând recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Sacolit-Com”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată ”Rinax – TVR” împotriva Societății cu Răspundere Limitată “Sacolit – Com”, intervenioent accesoriu Banca Comercială “Energbanc” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea nulității contractului de gaj, împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2015 prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pitih Pavel în interesele Societății cu Răspundere Limitată “Sacolit – Com”, c o n s t a t ă La data de 11 aprilie 2014 SRL ”Rinax-TVR” a depus cerere de chemare în iudecată împotriva SRL ”Sacolit-Com” şi intervenient accesoriu BC ’’Energbank” SA, solicitând declararea nulă a contractului de gaj fară număr din 28 octombrie 2013 încheiat între SRL”Sacolit-Com” şi BC ’’Energbank” SA, radierea din registrul gajului bunurilor imobile a înscrisului făcut în baza contractului de gaj și încasarea taxei de stat.

Prin încheierea Judecătoriei Taraclia din 30 septembrie 2014 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Constantiniuc Vladislav. La data de 26 noiembrie 2014 BC ’’Energbank” SA a contestat cu recurs încheierea enunţată, prin care a solicitat casarea acesteia şi pronunţarea unei noi hotărâri de respingere a cererii de introducere în proces a executorului judecătoresc Constantiniuc Vladislav. 1 Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 2014 s-a restituit cererea de recurs depusă de BC ’’Energbank” SA din motiv că încheierea instanţei de fond de admitere a cererii privind atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu, nu se supune recursului.

La data de 23 ianuarie 2015 BC ’’Energbank” SA a depus recurs împotriva încheierii enunţate, solicitând casarea încheierii contestate şi remiterea cauzei în instanța de apel pentru reexaminarea recursului. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 a fost respins recursul declarat de BC ’’Energbank” SA depus împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 2014 prin care s-a restituit cererea de recurs, înaintată de BC ’’Energbank” SA. La data de 22 mai 2015 SRL ”Sacolit-Com” prin intermediul avocatului Pitihin Pavel a depus cerere de revizuire a încheierii Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 2014, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii revizuite cu reținerea cauzei de soluționare a recursului în fond și cu admiterea acestuia.

În motivarea cererii a indicat că, contrar prevederilor constituţionale şi legale, Curtea de Apel Cahul a examinat recursul împotriva încheierii primei instanţe, nu în complet de judecată compus din 3 judecători dar de vicepreşedinte în mod unipersonal. Prin încheierea Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2015, s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Pitihin Pavel în interesele SRL ”Sacolit-Com” iar încheierea Curții de Apel Cahul din 15 decembrie 2014 a fost menținută. Ulterior la 24 septembrie 2015, BC ’’Energbank” SA a depus cerere de recurs prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2015 cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul.

La 17 noiembrie 2015, BC ’’Energbank” SA a depus cerere de recurs motivată prin care a reiterat argumentele expuse în referința prezentată la cererea de revizuire. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 noiembrie 2015, recursul declarant de către BC ’’Energbank” SA a fost respins, încheierea Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2015 a fost menținută. Ulterior la 13 ianuarie 2016, SRL ”Sacolit-Com” a depus cerere de recurs împotriva încheierii Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2016, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și remiterea pricinii spre rejudecare în cadrul instanței de apel. În motivarea recursului, aceasta a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural.

Totodată, mai invocă recurentul SRL ”Sacolit-Com” că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare 2 a litigiului. Conform prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia încheierii recurate a fost contestată cu recurs la 13 ianaurie 2015. Avînd în vedere că la materialele cauzei nu sînt anexate acte confirmative ce ar certifica data recepționării încheierii de către recurent, prin prisma art. 425 C.P.C., instanţa de recurs constată că recursul depus la 12 ianuarie 2016 a fost declarat în termen.

La data de 29 ianuarie 2016, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a expediat în adresa SRL ”Rinax-TVR” copia cererii de recurs depuse de către SRL ”Sacolit-Com”, cu comunicarea concomitentă acestuia despre necesitatea depunerii referinţei. La 05 februarie 2016, avocatul Dorin Trestianu a depus referință în interesele SRL ”Rinax-TVR” prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea încheierii Curții de Apel Cahul din 08 septembrie 2015. Potrivit art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu criticile invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră recursul neîntemeiat şi pasibil de a fi respins cu menţinerea încheierii recurate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea. Încheierea recurată este adoptată în conformitate cu normele de drept procedural şi cu aprecierea completă a tuturor probelor şi a circumstanţelor cauzei – motiv pentru care de către Colegiu este considerată legală şi întemeiată.

Din materialele cauzei rezultă că recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei prin care a fost respinsă cererea de revizuire declarată de SRL „Sacolit- Com” prin intermediul avocatului Pitihin Pavel, considerînd că încheierea este neîntemeiată şi ilegală, deoarece instanţa nu a redeschis procesul în scopul lichidării lacunelor de drept şi omisiunilor justiţiei. În acest sens, Colegiul menţionează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care ţin de fondul cauzei şi sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia care va fi adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv.

Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. 3 În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie.

În context, instanţa de recurs conchide că Curtea de Apel Cahul corect a constatat că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa temeiurilor de revizuire. Astfel, în cererea de revizuire, revizuentul invocă drept temei de revizuire faptul că Curtea de Apel Cahul, care a fost sesizată, a respins cererea pe motiv că argumentele invocate de revizuent nu pot servi temei de revizuire, deoarece acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC şi această concluzie este susţinută de Colegiul ca legală. În acest sens, instanţa de recurs suţine concluziile instanţei de revizuire potrivit cărora circumstanţele invocate de revizuent nu se încadrează în limitele normelor de drept menţionate mai sus.

Mai mult, în cererea de revizuire, SRL „Sacolit-Com” nici nu a invocat vre-un temei de revizuire prevăzut la art. 449 CPC, indicînd doar că instanţa urmează să aplice direct prevederile Convenţiei Europene. În acelaşi timp, Colegiul constată că în cererea de recurs, recurentul nu invocă careva temei de casare a încheierii recurate, ci descrie esenţa litigiului de fapt, precum şi îşi exprimă dezacordul cu încheierea Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 2014 şi din 08 septembrie 2015, menţionînd aceleaşi argumente expuse şi în referinţa prezentată la cererea de revizuire a SRL „Sacolit-Com”.

Totodată, mai invocă recurentul SRL „Sacolit-Com” că au fost încălcate normele legale la pronunțarea încheierii recurate, avînd în vedere faptul că judecătorul Curții de Apel Cahul Vavrin Galina a participat și s-a expus în privința problemei de drept prin încheierea din 15.12.2014 iar participarea ei repetată la examinarea cererii care a fost respinsă prin încheierea din 08.09.2015 a dus la încălcarea dispozițiilor art. 49 al. (2) CPC de casare a actului judecătoresc adoptat cu încălcarea normelor de drept procedural. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie, la examinarea cererii de revizuire, instanţa se limitează doar la aprecierea admisibilităţii temeiurilor de revizuire invocate.

Mai mult, invocarea circumstanţelor din cererera de revizuire, fără a indica expres şi motivele de desfiinţare a încheierii contestate, nu pot servi ca temei de recurs. Totodată, instanţa de recurs menţionează că alte motive de casare a încheierii recurate de către SRL „Sacolit-Com” nu au fost invocate. În acest context, Colegiul conchide că argumentele invocate de recurent nu se încadrează în temeiurile de casare a încheierii recurate, motiv pentru care recursul 4 urmează a fi respins ca neîntemeiat cu menţinerea încheierii Curţii de Apel Cahul din 08 septembrie 2015. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Sacolit- Com”.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Cahul din 08 septembrie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Rinax-TVR” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Sacolit-Com”, intervenient accesoriu Banca Comercială „Energbank” Societate pe Acţiuni, privind declararea nulităţii contractului de gaj. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Dumitru Mardari Iuliana Oprea 5