2rhc-58/15 — Declararea nulitătii contractului de gaj

dosarul nr. 2rhc-58/15 instanţa de apel G.Vavrin instanţa de recurs S.Filincova, M. Ghervas, D. Mardari ÎNCHEIERE 22 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către avocatul Pitihin Pavel în interesele societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de societatea cu răspundere limitată „Rinax-TVR” împotriva societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com” şi a intervenientului accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni cu privire la declararea nulităţii contractului de gaj, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2014, prin care s-a respins recursul declarat de Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni.

constată; La 11 aprilie 2014 societatea cu răspundere limitată „Rinax-TVR” a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com” şi a intervenientului accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni în care a solicitat declararea nulităţii contractului de gaj fără număr din 28 octombrie 2013 încheiat între societatea cu răspundere limitată „Sacolit-Com” şi Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni. Radierea din registrul gajului bunurilor mobile înscrisurile făcute în baza contractului de gaj din 28 octombrie 2013 şi compensarea cheltuielilor de plata taxei de stat. Prin încheierea judecătoriei Taraclia din 30 septembrie 2014 instanţa a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Constantiniuc Vladislav.

La 26 noiembrie 2014 Banca Comercială ”Energbank” societatea pe acţiuni a depus cerere de recurs împotriva încheierii judecătoriei Taraclia din 30 septembrie 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 2014 s–a restituit cererea de recurs depusă de către Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni din motiv că încheierea instanţei de fond de admitere a cererii privind atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu, nu se supune recursului. La 23 ianuarie 2015 Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Cahul din 15 decembrie 1 2014, pledînd pentru admiterea recursului, casarea încheierii nominalizate, şi remiterea cauzei în instanţa de apel, pentru examinarea cererii de recurs.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 s-a respins recursul declarat de Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni. La 27 martie 2015, avocatul Pitihin Pavel în interesele societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com” a depus cerere de revizuire împotriva decizie instanţei de recurs, cerînd redeschiderea procedurilor judiciare în cauză, admiterea cererii, casarea deciziei contestate şi soluţionarea cererii de recurs în fond şi admiterea recursului declarat de către Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni. În motivarea cererii de revizuire, avocatul Pitihin Pavel în interesele societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com” a invocat că decizia instanţei de recurs este ilegală.

Consideră că ilegalitatea acţiunilor instanţei de fond a pornit cu examinarea contrară procedurii civile a cererii privind atragerea executorului judecătoresc în proces, întrucît la materialele cauzei nu există o încheiere prin care s-a respins demersul privind amînarea şedinţei de judecată, reclamantul nu a cunoscut despre demersul în cauză, acesta fiind examinat în lipsă. Admiterea cererii privind atragerea în proces a executorului judecătoresc în calitate de intervenient accesoriu este arbitrară şi abuzivă. Examinarea acestui demers s-a examinat fără de a da posibilitatea unei părţi a procesului să îşi exprime considerentele şi argumentele referitor la această cerere. Indică că instanţa a încălcat prevederile art.203 Cod de Procedură Civilă.

Instanţa de judecată nu putea atrage persoana de a participa în proces în calitate de intervenient accesoriu, prin acest mod s-a încălcat flagrant principiul disponibilităţii părţilor în drepturile procedurale, respectiv atragerea în proces a executorului judecătoresc Constantiniuc Vladislav este efectuată contrar prevederilor legale. Mai indică că prin soluţia instanţei de recurs nu s-a îndreptat erorile şi încălcările grave de procedură admise de instanţele ierarhic inferioare. A omis să se expună asupra argumentului principal şi de bază a recursului şi anume că acesta a fost examinat de către un singur judecător. Consideră revizuentul că, este necesară revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 deoarece sunt prezente circumstanţele esenţiale şi imperative ce vizează încălcarea drepturilor fundamentale ale societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com” garantate de către art.6 din Convenţie.

Prin referinţa depusă la 17 aprilie 2015 Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni a indicat că instanţa de recurs nu a corectat erorile judecătoreşti şi nu a analizat argumentele indicate în cererea de recurs. Pîrîtului Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni i-a fost lezat dreptul la un recurs efectiv prevăzut de art.13 al Convenţiei CEDO. A pledat pentru admiterea cererii de revizuire. In conformitate cu art. 453 alin. 1 lit. a) Cod de procedură civilă după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele 2 considerente.

Drept temei a cererii de revizuire s-a invocat faptul că încheierea instanţei de apel din 23 ianuarie 2015 a fost emisă unilateral. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 Cod de Procedură Civilă. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. Analizînd argumentul invocat de către revizuent în raport cu prevederile art.449 Cod de Procedură civilă, instanţa reţine că, argumentul invocat de revizuent nu poate servi drept temei de revizuire.

Hotărîrea plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 15 aprilie 2013 cu privire la practica aplicării de către instanţele de judecată a legislaţiei procedurale la examinarea pricinilor civile în ordine de revizuire explică că subiecţi ai revizuirii sînt persoanele care nu au fost antrenate în proces, dar cărora, printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, li s-a încălcat drepturile, libertăţile sau interesele legitime. O asemenea situaţie poate duce direct la încălcarea art.6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. Verificînd actele cauzei, Colegiul a constatat că, societatea cu răspundere limitată „Sacolit-Com” este parte la procesul în speţă, însă asupra încheierii instanţei de apel nu a declarat recurs, deci nici nu este în drept să declare revizuire asupra deciziei Curţii Supreme de Justiţie.

Conform art. 451 alin. (1) Cod de Procedură Civilă, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 Cod de Procedură Civilă, cu anexarea probelor ce le confirmă. Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că societatea cu răspundere limitată „Sacolit-Com” în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 Cod de Procedură Civilă, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce ţin de interpretarea normelor de drept material, argumente care nu constituie temei de revizuire.

De altfel, circumstanţele expuse în cererea de revizuire repun în discuţie fapte şi împrejurări care au fost analizate minuţios de către instanţa de fond cu studierea şi aprecierea probelor din dosar conform cerinţelor art. 203 Cod de Procedură Civilă, pe cînd procedura de revizuire prevăzută de art.art.449 – 453 Cod de Procedură Civilă este una care serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 Cod de Procedură Civilă.

Recurentul în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul 3 din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei). Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e; Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către avocatul Pitihin Pavel în interesele societăţii cu răspundere limitată „Sacolit-Com”, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4