- Dosarul nr.
- 2r-220/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 2 martie 2016
- Părțile
- Prus Alexandru vs SRL Malexim
- Pe scurt
- Termenul de declarare a recursului
2r-220/16 — Suspendarea activităţii de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru
Prima instanță: Judecătoria Ciocana mun. Chișinău Dosarul nr. 2r-220/16 Judecător: I. Dutca Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: A. Panov, M. Moraru, A. Nogai DECIZIE 02 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Maria Ghervas, Ion Druță examinînd recursul declarat de Prus Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prus Alexandru împotriva SRL „Malexim” privind anularea ordinului din 26 august 2013 cu privire la suspendarea activităţii de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru, încasarea penalităţii şi repararea prejudiciului moral, împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului şi a fost restituită cererea de apel depusă de Prus Alexandru ca fiind depusă în afara termenului, c o n s t a t ă La 02 septembrie 2013, Prus Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Malexim” cu privire la anularea ordinului de suspendare a activităţii de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru, repararea prejudiciului moral şi încasarea penalităţii.
În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat, că la data de 26 august 2013 pîrîtul a emis ordinul privind suspendarea activităţii de muncă, cu care a luat cunoştinţă la data de 30 august 2013. La data de 28 august 2013 pîrîtul i-a interzis să-şi îndeplinească obligaţiunile de serviciu. Ordinul din 05 iulie 2013 privind obligarea de a trece controlul medical nu i s-a adus la cunoştinţă, la fel ca şi ordinul din aceiaşi dată privind restabilire la locul de muncă. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 19 ianuarie 2015, cererea de chemare în judecată depusă de Prus Alexandru a fost respinsă. La 25 mai 2015, Prus Alexandru a declarat apel, solicitînd repunerea în termenul de declarare a apelului, casarea hotărîrii contestate și pronunțarea unei noi hotărîri.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 septembrie 2015, s-a respins cererea de repunere în termen a cererii de apel și s-a restituit ca fiind depus în afara termenului apelul declarat de Prus Alexandru. Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 06 ianuarie 2016, Prus Alexandru a declarat recurs, solicitînd repunerea în termen a cererii de recurs, casarea încheierii contestate, a hotărîrii și încheierilor primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă în totalitate. În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este ilegală și neîntemeiată, fiind emisă contrar legislației naționale și internaționale, or instanța de apel ilegal a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului și restituind cererea de apel depusă de Prus Alexandru a încălcat drepturile acestuia.
Totodată, invocă recurentul că încheierea contestată i-a fost comunicată la 18 decembrie 2015. La 29 februarie 2016, SRL „Malexim” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd respingerea acestuia. Examinând materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, „Instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea”. În conformitate cu art. 425 CPC, „termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei”.
Din demersul cu privire la amînarea examinării cauzei înaintat de către Prus Alexandru (f.d. 114), rezultă că apelantul Prus Alexandru despre ședința de judecată din 16 septembrie 2015 în cadrul căreia a fost emisă încheierea contestată, a cunoscut la 14 august 2015. În conformitate cu art. 379 alin. (1) CPC, „Neprezentarea în şedinţă de judecată a apelantului sau intimatului, a reprezentanţilor acestora, precum şi a unui alt participant la proces, citaţi legal despre locul, data şi ora şedinţei, nu împiedică judecarea apelului. Instanţa însă este în drept să amîne şedinţa dacă va constata că neprezentarea este motivată”. Colegiul constată că, încheierea contestată a fost pronunțată la 16 septembrie 2015 iar cererea de recurs a fost depusă abia la 06 ianuarie 2016. În asemenea circumstanțe Colegiul ajunge la concluzia că recurentul a omis termenul prevăzut de lege pentru contestarea încheierii judecătorești.
Referitor la cererea privind repunerea în termenul de declarare a recursului, Colegiul menționează următoarele: Potrivit art. 116 alin. (3) CPC, „La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.)”. Colegiul constată că solicitarea privind repunerea în termen a cererii de recurs, comportă un caracter pur declarativ, or recurentul nu a invocat careva argumente ce ar justifica omiterea termenului de procedură și nici nu a prezentat probe corespunzătoare în acest sens. Conform art. 56 alin. (3) CPC, „participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale”.
Colegiul menționează că participanții la procesul de judecată odată ce au inițiat proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ în derularea procesului și să întreprindă acțiunile necesare cu respectarea exigențelor procesual-civile, pentru a-și realiza dreptul de acces la instanță. Astfel, argumentul recurentului precum că încheierea contestată a fost comunicată recurentului la 18 decembrie 2015 este irelevant, or legea prevede expres momentul începerii curgeri termenului de declarare a recursului – momentul pronunțării încheierii contestate. Avînd în vedere cele expuse mai sus, Colegiul ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Prus Alexandru ca fiind depus în afara termenului legal.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie d e c i d e : Se respinge cererea de repunere în termen a recursului înaintată de Prus Alexandru. Se respinge recursul declarat de Prus Alexandru împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 16 septembrie 2015, emise în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prus Alexandru împotriva SRL „Malexim” privind anularea ordinului din 26 august 2013 cu privire la suspendarea activităţii de muncă, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru, încasarea penalităţii şi repararea prejudiciului moral, ca fiind depus în afara termenului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele ședinței judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Ion Druţă