2ra-2929/14 — Anularea ordinului, restabilirea la lucru, încasarea salariului restant şi repararea prejudiciului moral.

Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău dosarul nr. 2ra-2929/14 Judecător: A. Malîi instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Craiu N. Cernat M. Guzun DECIZIE 05 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, Maria Ghervas examinînd recursurile declarate de Societatea cu răspundere limitată „Malexim” şi Prus Alexandru, în pricina civilă la cererea înaintată de Prus Alexandru împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Malexim”cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea la lucru şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 iulie 2014, prin care s-a respins apelul declarat de Prus Alexandru şi admis apelul depus de către Societatea cu răspundere limitată „Malexim”, hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 04 iulie 2013 a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 24 octombrie 2012 reclamantul Prus Alexandru s-a adresat la Judecătoria Ciocana cu cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Malexim" cu privire la anularea ordinului nr.56 din 01.08.2012 de eliberare din funcţie, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru în mărime de 80 568,72 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 95 000 lei. In motivarea acţiunii reclamantul Prus Alexandru a indicat că, la data de 04 octombrie 2011 în baza ordinului nr. 55 a fost angajat la SRL„Malexim" în funcţia 1 de specialist în secţia cadre iar prin cumul în funcţia de specialist pentru protecţia muncii şi jurist pentru o perioadă nedeterminată.

Un careva contract individul de muncă cu reclamantul nu a fost încheiat. La data de 17 iulie 2012, SRL „Malexim" în persoana directorului a emis ordinul nr. 48, cu privire la introducerea modificărilor in ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2011, prin care ultimul s-a modificat în sensul că Alexandru Prus este angajat temporar. Prin ordinul nr. 56 din 01 august 2012 reclamantul a fost concediat din data ce 09 august 2012 în temeiul art. 83 alin. (3) Codul Muncii. Consideră reclamantul ordinul nr. 56 din 01 august 2012 drept ilegal şi solicită anularea acestuia cu restabilirea în funcţie, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru în mărime de 80 568,72 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 95 000 lei.

Solicită reclamantul Prus Alexandru admiterea cererii de chemare în judecată, anularea ordinului nr.56 din 01.08.2012 cu privire la eliberare din funcţie, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru în mărime de 80 568,72 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 95 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parţială, a fost anulat ordinul nr. 56 din 01 august 2012, a fost restabilit Prus Alexandru în calitate de specialist al secţiei cadre şi în funcţia de jurist. Concomitent s-a dispus încasarea din contul SRL „Malexim” în beneficiul lui Prus Alexandru salariu mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 31257,66 lei şi 2751,42 lei cu titlu de prejudiciu moral.

S-a dispus încasarea din contul SRL „Malexim”, în beneficiul statului suma de 908,47 lei cu titlu de taxă de stat. Hotărîrea în partea restabilirii la lucru şi a încasării salariului mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 2751,42 lei s-a dispus de a fi cu executare imediată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013, cererea de apel depusă de către Prus Alexandru a fost respinsă iar cererea de apel depusă de către SRL „Malexim” a fost admisă. S-a dispus casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 iulie 2013 şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014, recursul declarat de către Prus Alexandru a fost admis, decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 septembrie 2013 a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de remitere a cauzei la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 iulie 2014, apelul declarat de către Prus Alexandru a fost respins iar apelul declarat de către SRL „Malexim” a fost admis. A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04 iulie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a dispus admiterea parţială a cererii lui Prus Alexandru, s-a anulat ordinul nr. 56 din 01.08.2012 în partea eliberării lui Prus Alexandru din funcţia de specialist în secţia cadre şi s-a restabilit acesta în funcţia de specialist în secţia cadre din cadrul SRL „Malexim”. S-a încasat din contul SRL „Malexim” în beneficiul lui Prus Alexandru salariu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 16700 lei şi prejudiciu moral în mărime de 1500 lei.

În rest cerinţele au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Hotărîrea în partea restabilirii la lucru şi a încasării unui salariu mediu lunar, s- a dispus de a fi cu executare imediată. Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la data de 14 august 2014, SRL „Malexim” a declarat cerere de recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei, cu emiterea unei noi hotărîri de remitere a pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului, SRL „Malexim” a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţa de apel nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Ulterior la 26 septembrie 2014, Prus Alexandru a declarat recurs, solicitînd asdmiterea recursului, casarea partială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 29 iulie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 iulie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii după cum a şi fost formulată. La 26 octombrie 2014, Prus Alexandru a depus cerere de recurs suplimentară, solicitînd admiterea integrală a acţiunii înaintate. În motivarea recursului, Prus Alexandru a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi cu încălcarea normelor de drept procedural. Totodată, consideră că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele prezentate de către el astfel încît nu au putut fi constatate şi elucidate toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Conform art.434 al.(1) CPC al RM, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Prin prisma normei de drept enunţate şi din cele invocate în cererea de recurs rezultă că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la data de 29 iulie 2014, iar conform scrisorii de însoţire aceasta a fost expediată părţilor spre cunoştinţă la data de 07 august 2014.(f.d.63). Astfel, prin prisma art. 434 al. (1) CPC, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către SRL “Malexim” la data de 14 august 2014 şi recursul declarat de către Prus Alexandru la data de 26 septembrie 2014, în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în teremenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. La data de 26 august 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa lui Prus Alexandru cererea de recurs depusă de către SRL „Malexim”, cu înştiinţarea concomitentă a acestuia despre necesitatea depunerii referinţei. La data de 13 octombrie 2014, Prus Alexandru a depus referinţa la cererea de recurs declarată de către SRL „Malexim”, solicitînd respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

La cererea de recurs declarată de către Prus Alexandru, SRL „Malexim” nu a depus referinţă în vederea exprimării opiniei vis-a-vis de argumentele înaintate. În conformitate cu art.441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este declarat admisibil un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art.444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de SRL „Malexim” întemeiat şi care urmează a fi admis, iar recursul declarat de Prus Alexandru neîntemeiat şi care urmează a fi respins.

În favoarea concluziei sus-enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Actele cauzei denotă faptul că la data de 03 octombrie 2011, Prus Alexandru a depus o cerere la SRL „Malexim” în vederea angajării lui la serviciu în calitate 4 de specialist în cadrul secţiei cadre iar prin cumul în calitate de jurist şi de specialist pentru protecţia muncii cu salariu lunar în mărime de 3000 lei, începînd cu data de 04 octombrie 2011. Astfel din materialele cauzei se conchide că, administraţia SRL „Malexim” a acceptat angajarea recurentului –reclamant temporar la serviciu în calitate de specialist în secţia cadre şi specialist pentru protecţia muncii pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatei Palaiciuc Ala, începînd cu data de 04 octombrie 2011, şi în calitate de jurist pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatei Colencovscaia Olga, începînd cu 04 octombrie 2011.(f.d.22).

Prin urmare, completul judiciar constată că, prin ordinul nr. 55, Prus Alexandru a fost angajat în cadrul SRL „Malexim” în funcţia de specialist al secţiei cadre începînd cu data de 04.10.2011, cu salariu de funcţie stabilit în mărime de 1500 lei. Tot începînd cu data de 04.10.2011, reclamantul-recurent Prus Alexandru, a fost angajat prin cumul temporar în funcţia de specialist al securităţii şi în funcţia de jurist, pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatelor Palaiciuc Ala şi Colenkovscaia Olga, cu un salariu stabilit pentru ambele funcţii, în mărime de 1500 lei.(f.d.5). Conform ordinului nr. 56 emis la 01 august 2012, Alexandru Prus a fost concediat începînd cu data de 09 august 2012, în temeiul art. 83, al.

(3) Codul Muncii. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii, a anulat ordinul nr. 56 din 01 august 2012, a fost restabilit Prus Alexandru în calitate de specialist al secţiei cadre şi în funcţia de jurist. Concomitent s-a dispus încasarea din contul SRL „Malexim” în beneficiul lui Prus Alexandru salariul mediu lunar pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 31257,66 lei, 2751,42 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cu titlu de taxă de stat în mărime de de 908,47 lei. Instanţa de apel prin decizia din 29 iulie 2014, apelul declarat de către Prus Alexandru a fost respins iar apelul declarat de către SRL „Malexim” a fost admis.

A fost casată hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04 iulie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a dispus admiterea parţială a cererii lui Prus Alexandru, s-a anulat ordinul nr. 56 din 01.08.2012 în partea eliberării lui Prus Alexandru din funcţia de specialist în secţia cadre şi s-a restabilit acesta în funcţia sus-menţionată. 5 S-a încasat din contul SRL „Malexim” în beneficiul lui Prus Alexandru salariu pentru absenţa forţată de la lucru în mărime de 16700 lei şi prejudiciu moral în mărime de 1500 lei. În rest cerinţele au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborată normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a face trimitere la prevederile art.83, al.

(3) al Codului Muncii, ce stipulează că contractul individual de muncă pe durată determinată încheiat pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat sau care se află în concediul respectiv (art.55 lit.a)) încetează în ziua reîntoarcerii acestui salariat la lucru. În conformitate cu art. 55, al.

(1), lit. a) Codul Muncii, contractul individual de muncă poate fi încheiat pe durată determinată, conform art.54 alin.(2), numai în vederea executării unor lucrări cu caracter temporar, în următoarele cazuri: pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat (cu excepţia cazurilor de aflare a acestuia în grevă) sau pentru perioada în care el se află în unul din concediile prevăzute la art.112, 120, 123, 124, 126, 178, 299 şi 300. Reieşind din circumstanţele pricinii sus-enunţate în coraport cu normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră eronată decizia instanţei de apel privind restabilirea lui Prus Alexandru în funcţia de specialist al Secţiei resurse umane din cadrul SRL “Malexim”, din care considerente urmează a fi casată.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, conchide că, materialele cauzei atestă contrariu asupra concluziei expuse de către instanţa de apel privind restabilirea în funţia de specialist în secţia resurse umane, dat fiind faptul că confirmarea dialogului direct dintre Prus Alexandru şi angajatorul SRL „Malexim”, este probat prin cererea de încadrare în cîmpul muncii a angajatului, potrivit căreia în spaţiu de antet sunt expres indicate condiţiile de către angajator, acceptarea şi încadrarea lui Prus Alexandru temporar la serviciu, în calitate de specialist al secţiei cadre, pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatei Palaiciuc Ala, începînd cu data de 04 octombrie 2011. Tot temporar a fost acceptată angajarea lui prin cumul la serviciu în calitate de specialist pentru protecţia muncii, pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatei Palaiciuc Ala, şi în calitate de jurist pe perioada aflării în concediu pentru îngrijirea copilului minor a angajatei Colencovscaia Olga (f.d.22), iar toate acestea au fost acceptate sub semnătură direct de către Prus Alexandru.

6 Faţă de cele ce preced, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de angajare şi condiţiile acceptate atît de către angajator cît şi de către angajat, drept un contract de muncă încheiat între aceştia. Indicarea în ordinul 55 din 04 octombrie 2011, de către angajatul Prus Alexandru despre încadrarea sa în funcţia de specialist în secţia cadrea pe termen nedeterminat, constituie în opinia instanţei de recurs o depăşire a atribuţiilor de serviciu de către ultimul, dat fiin faptul că cererea de angajare aprobată de către angajator în coraport cu ordinul nr. 55, atestă contrariul asupra celor menţionate.

În această ordine de idei, avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii, raportate la normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia că prezentul recurs sau acţiune formulată de către Prus Alexandru împotriva SRL „Malexim” cu privire la anularea ordinului, restabilirea la serviciu, încasarea salariului restant precum şi repararea prejudiciului moral urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată, or potrivit art. 83 al. (3) al Codului Muncii, contractul individual de muncă pe durată determinată încheiat pentru perioada îndeplinirii obligaţiilor de muncă ale salariatului al cărui contract individual de muncă este suspendat sau care se află în concediul respectiv (art.55 lit.a)) încetează în ziua reîntoarcerii acestui salariat la lucru sînt aplicabile direct cazului dat.

Tot din materialele cauzei s-a stabilit că persoanele Palaiciuc Ala şi Colencovscaia Olga, în locul cărora a fost angajat Prus Alexandru pe perioada determinată, prin cererile depuse, au solicitat încetarea concediului pentru îngrijirea copilului minor şi preluarea activităţii de către acestea. În acest sens, angajatorul SRL „Malexim”, la caz, era în drept în conformitate cu legislaţia în vigoare să-l concedieze pe Prus Alexandru care a ocupat aceste funcţii temporar.

Ceea ce tine de argumentul lui Prus Alexandru asupra faptului că nu i-a fost corect stabilit salariu, iar acesta este considerat ca fiind unul mai mic comparativ cu a salariatelor Palaiciuc Ala şi Olga Colicovscaia, inatanţa de recurs îl reţine ca fiind neîntemeiat şi nejustificat, dat fiind faptul că în ordinul nr. 55 din 01.10.2011 cu privire la angajare, i-a fost stabilit expres salariu pentru funcţia de specialist al securităţii muncii în mărime de 750 lei, pentru funcţia de jurist în mărime de 750 lei şi pentru specialist al secţiei cadre în mărime de 1500 lei. Mai mult de cît atît, completul colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, reţine faptul că SRL “Malexim” a adus la cunoştinţă reclamantului-recurent ordinul 56 din 01.08.2012, acesta din urmă a 7 refuzat să-l semnze iar acest fapt este confirmat prin actual anexat la materialele cauzei (f.d.26).

Prun urmare, reieşind din cele stipulate mai sus, şi din faptul că cerinţa de bază a reclamantului- recurent Prus Alexandru a fost respinsă ca fiind una neîntemeiată, instanţa de recurs atestă cert că şi celelate pretenţii subsecvente cu privire la restabilirea la lucru, încasarea salariului restant pentru absenţa forţată de la lucru, încasarea prejudiciului moral urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate. În acest context, instanţa de recurs remarcă despre temeinicia argumentelor invocate în recursul declarat de către SRL „Malexim”. Colegiul concluzionează că argumentele invocate de recurentul SRL “Malexim” în cererea de recurs sunt întemeiate şi care corespund rigorilor legislaţiei în vigoare, mai mult cele invocate mai sus îşi găsesc reflectarea atît în argumentele aduse de ultimul, cît şi în probele anexate la materialele cauzei.

Prin urmare, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, urmează a fi casate integral, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii, înaintate de către recurentul Prus Alexandru şi de admitere a recursului declarat de către SRL „Malexim” . Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Prus Alexandru, şi de a admite recursul declarat de către SRL „Malexim”, a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii formulate de către Prus Alexandrui împotriva SRL „Malexim” cu privire la eliberarea din funcţie, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Prus Alexandru. Se admite recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Malexim”. 8 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 iulie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 04 iulie 2013, adoptate în pricina civilă la cererea înaintată de Prus Alexandru împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Malexim” cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, cu emiterea a unei noi hotărîri, după cum urmează: Se respinge acţiunea formulată de către Prus Alexandru împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Malexim”cu privire la anularea ordinului de eliberare din funcţie, restabilirea la lucru, încasarea salariului pentru lipsa forţată de la lucru şi repararea prejudiciului moral, ca fiind neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Maria Ghervas 9