2ra-1229/13 — Anularea ordinului

prima instanţă: V.Clima dosarul nr. 2ra-1229/13 instanţa de apel: A.Minciuna A.Nogai, V.Pruteanu DECIZIE 05 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Ala Cobăneanu Judecătorii: Bejenaru Iurie, Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu, Valeriu Doagă examinând recursul declarat de Prus Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prus Alexandru împotriva SRL „Malexim” cu privire la anularea ordinului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 c o n s t a t ă La data de 20 iulie 2012 Prus Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Malexim” cu privire la anularea ordinului.

În motivarea acţiunii Prus Alexandru a invocat, că la data de 04 octombrie 2011 în baza ordinului nr. 55 a fost angajat la SRL „Malexim” în funcţia de specialist în secţia cadre pentru o perioadă nedeterminată, cu un salariu lunar de 1500 lei. În baza aceluiaşi ordin, a fost angajat prin cumul pentru o perioadă determinată în funcţia de specialist pentru protecţia muncii şi jurist în locul angajatelor Palaiciuc Ala şi Colencovscaia Olga, cu achitarea unui salariu de 750 lei pentru fiecare funcţie cumulată.

Reclamantul invocă că, la data de 17 iulie 2012, SRL „Malexim” în persoana directorului a emis ordinul nr.48, cu privire la introducerea modificărilor în ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012, prin care ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012 s-a modificat prin menţiunea, că Prus Alexandru este angajat temporar în funcţia de şef al secţiei cadre cu un salariu de 1500 lei lunar pe perioada concediului pentru îngrijirea copilului minor în vârstă de până la 3 ani a Alei Palaiciuc şi temporar începând cu 04 octombrie 2011 prin cumul, în funcţia de specialist pentru protecţia 1 muncii pentru perioada absenţei Alei Palaiciuc, care se află în concediu pentru îngrijirea copilului minor în vârstă de până la 3 ani pe jumătate de salariu de funcţie, adică 750 lei lunar şi temporar începând cu 04 octombrie 2011 prin cumul în funcţia de jurist pentru perioada absenţei Olgăi Colencovscaia, care se află în concediu pentru îngrijirea copiilor minori în vârstă de până la 3 ani pe jumătate de salariu de funcţie, adică 750 lei lunar.

Reclamantul consideră, că ordinul este ilegal, emis cu încălcarea art. 68 alin. (1) Codul muncii, conform căruia contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia, deoarece nu a dat nici un acord suplimentar în scris, acordul nu este semnat de părţi şi respectiv nu este parte integrantă a contractului individual de muncă prin care el deţine funcţia de specialist în secţia cadre. Reclamantul solicită anularea ordinului nr. 48 din 17 iulie 2012 cu privire la introducerea modificărilor în ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012, emis de SRL „Malexim” în privinţa salariatului Prus Alexandru.

Prin hotărârea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 29 august 2012 acţiunea a fost admisă şi s-a anulat ordinul nr. 48 din 17 iulie 2012 cu privire la introducerea modificărilor în ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012, emis de SRL „Malexim” în privinţa salariatului Prus Alexandru. S-a încasat de la SRL „Malexim” în bugetul statului taxa de stat în sumă de 100 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012 s-a admis apelul declarat de SRL „Malexim”, s-a casat integral hotărîrea primei instanţe şi s-a emis o nouă hotărîre prin care s-a respins integral ca neîntemeiată acţiunea înaintată de Prus Alexandru. La 19 februarie 2013 Prus Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a indicat, că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. f) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Cu certitudine s-a stabilit, că recurentul Prus Alexandru s-a adresat cu acţiune către SC „Malexim” SRL şi a solicitat anularea ordinului nr. 48 din 17 iulie 2012 cu privire la introducerea modificărilor în ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012. Prima instanţă a admis acţiunea şi a anulat ordinul nr. 48 din 17 iulie 2012 cu privire la introducerea modificărilor în ordinul nr. 55 din 04 octombrie 2012, emis de SRL „Malexim” în privinţa salariatului Prus Alexandru. Instanţa de apel a admis apelul declarat de SRL „Malexim”, a casat integral hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre prin care a respins acţiunea ca neîntemeiată. 2 Instanţa de recurs consideră, că prima instanţă corect a admis cerinţele recurentului şi a anulat ordinul contestat de recurent.

Conform art. 68 alin. (1) Cod muncii, contractul individual de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Articolul 68 alin. (2) lit. lit. a), f) Codul muncii prevede, că modificare a contractului individual de muncă se consideră orice schimbarea sau completare ce se referă la durata contractului, specialitatea, profesia, calificarea, funcţia. Mai mult ca atît, legiuitorul a prevăzut şi a reglementat expres dreptul angajatorului de modificare unilaterală a altor clauze ale contractului individual de muncă şi anume art. 68 alin. (3) Codul muncii prevede expres: cu titlu de excepţie, modificarea unilaterală de către angajator a altor clauze ale contractului individual de muncă decît cele specificate la alin. (2) este posibilă numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de prezentul cod.

Prin sintagma „decît cele specificate la alin. (2)” legiuitorul a concretizat, că acestea pot fi modificate doar prin acord suplimentar care devine parte integrantă a contractului individual de muncă. La caz, există un contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi semnat de recurent şi de intimat, or, între părţi de fapt au existat relaţii de muncă, salariatul şi-a încasat salariul ce i s-a cuvenit în baza contractului negociat cu angajatorul, iar existenţa relaţiilor contractuale şi a contractului individual de muncă se confirmă prin ordinul de angajare nr. 55 din 04 octombrie 2011, care a putut fi emis doar în urma negocierilor clauzelor contractului individual de muncă.

Mai mult ca atît, art. 58 alin. (3) Codul muncii prevede, că în cazul în care contractul individual de muncă nu a fost perfectat în formă scrisă, acesta este considerat a fi încheiat pe o perioadă nedeterminată şi îşi produce efectele din ziua în care salariatul a fost admis la muncă de către angajator. Prin urmare, se admite şi încheierea unui contract individual de muncă în formă verbală, cu obligarea angajatorului de a-l perfecta ulterior în scris în ordinea art. 58 alin. (3) şi alin.(4) din Codul muncii. Astfel, ordinul nr. 48 din 17 iulie 2012 despre modificarea ordinului nr. 55 din 04 octombrie 2012 a fost adoptat de către angajatorul SRL „Malexim” contrar cerinţelor imperative ale legii, contractul individual de muncă fiind modificat fără vreun acord între părţi, care urma a fi anexat la contract, devinând parte integrantă a acestuia.

Din art. 68 Codul muncii expres se prezumă, că contractul individul de muncă nu poate fi modificat decît printr-un acord suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia, or, prin ordinul contestat de recurent, intimatul, în calitate de angajator a modificat punctul 1 al ordinului de angajare nr. 55 din 04 octombrie 2011 în privinţa duratei contractului individual de muncă, dispunând încheierea acestuia din contract încheiat pe o perioadă nedeterminată în contract încheiat pe o perioadă determinată, dar şi în privinţa funcţiei din „specialist în secţia cadre” în „şef al secţiei cadre” în privinţa salariatului Prus Alexandru.

Corect prima instanţă nu a luat în considerare argumentele intimatului cu referire la perfectarea proiectului ordinului de modificare a ordinului de angajare nr.55 din 04 octombrie 2011 de însăşi recurent, care este contestat, or în finalitatea 3 sa acesta este semnat de către directorul SRL „Malexim”, care are statutul de angajator în relaţia contractuală de muncă, a cărui cerinţe sunt obligatorii pentru executare oricărui salariat. Prin semnarea ordinului respectiv angajatorul şi-a exteriorizat intenţia şi dorinţa de modificare a ordinului de angajare a recurentului. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că hotărîrea primei instanţe este legală, iar decizia instanţei de apel este neîntemeiată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Prus Alexandru. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Prus Alexandru împotriva SRL „Malexim” cu privire la anularea ordinului şi se menţine hotărîrea judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 29 august 2012. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Bejenaru Iurie Sveatoslav Moldovan Tatiana Răducanu Valeriu Doagă 4