- Dosarul nr.
- 2ra-234/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 februarie 2016
- Părțile
- Focşa Anatolie va Inspectoratul de Poliţie Căuşeni
- Pe scurt
- Condiţiile survenirii prejudiciului moral
2ra-234/16 — Repararea prejudiciului moral
Prima instanță: Judecătoria Căușeni Dosarul nr. 2ra-234/16 Judecător: Ion Sandu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova DECIZIE 10 februarie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători Tamara Chişca-Doneva, Nadejda Toma, Vladimir Timofti, Ion Druţă examinând recursul declarat de către Inspectoratul de Poliție Căușeni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Anatolie împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni privind repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015, prin care a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă La 16 februarie 2015, Focşa Anatolie s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni privind repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 17.10.2012, de către agentul constatator din cadrul CPR Căușeni, în privința sa a fost întocmit proces- verbal de constatare a contravenției nr. 1654 şi emisă decizia de aplicare a sancțiunii administrative, prin care a fost sancționat contravențional sub formă de amendă în mărime de 25 u.c. în baza art. 69 alin. (1) şi 15 u.c în baza art. 354 din Codul Contravențional al RM. Decizia agentului constatator a fost contestată în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 26 aprilie 2013, a fost admisă contestația şi s-a dispus încetarea procesului contravențional din lipsa faptului contravenției. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 24 septembrie 2013, a fost respins recursul declarat de către agentul constatator şi menţinută hotărârea primei instanțe.
Consideră reclamantul că, agentul constatator a încălcat prevederile art. 2, 5 (1), 7, 8 (1), 10, 32 din Codul Contravențional, declarându-l vinovat de săvârșirea unei contravenții, pe care nu a comis-o, prin ce i s-a cauzat un prejudiciul moral. În temeiul art. 13 alin (l) al Legii nr. 1545 din 25.02.1998, art. 1405 alin. (1), 1422, 1423 Cod Civil, solicită reclamantul încasarea de la pârâtul Inspectoratul de Poliţie Căușeni a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, acțiunea a fost admisă parțial. S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului de Poliţie Căușeni în beneficiul lui Focşa Anatolie suma de 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de Inspectoratului de Poliţie Căușeni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 27 noiembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Inspectoratul de Poliție Căușeni a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 şi a hotărârii Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii înaintate de Focșa Anatolie. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluționarea pricinii cu referire la dreptul de a solicita compensarea prejudiciului moral cauzat în situația din speță.
La 14 ianuarie 2016, Focşa Anatolie a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 03 februarie 2016, recursul a fost declarat admisibil. Examinând argumentele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul consideră că recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Căușeni urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 și a hotărârii Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, din considerentele ce urmează: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, „Instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parțial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre”.
Astfel, analizând circumstanțele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs conform art. 123 alin. (2) CPC, reține că, la data de 17.10.2012 de către agentul constatator din cadrul CPR Căușeni, în privința lui Focşa Anatolie, a fost întocmit proces-verbal de constatare a contravenției nr. 1654 şi emisă decizia de aplicare a sancțiunii administrative, prin care a fost sancționat contravențional sub formă de amendă în mărime de 25 u.c. în baza art. 69 alin. (1) şi 15 u.c. în baza art. 354 din Codul Contravențional al RM. Decizia agentului constatator a fost contestată în judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Căușeni din 26 aprilie 2013, a fost admisă contestația şi s-a dispus încetarea procesului contravențional din lipsa faptului contravenției.
Prin decizia Curţii de Apel Bender din 24 septembrie 2013, a fost respins recursul declarat de către agentul constatator şi menţinută hotărârea primei instanțe. În temeiul art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declarației scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancțiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunității se repară de către stat integral, indiferent de vinovăția persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.
În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice; d) supunerii ilegale la arest administrativ, reținerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată; e) efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei; f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.
Iar dispoziția art. 6 din aceeaşi Lege nr. 1545 din 25 februarie 1998, prevede dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.
Reieșind din circumstanțele pricinii enunțate în raport cu normele legale sus- indicate, instanţa de recurs conchide că, urmează a fi respinsă acțiunea intentată de către Focşa Anatolie împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni cu privire la repararea prejudiciului moral, având în vedere faptul că prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998, reglementează expres, în mod limitativ cazurile şi condițiile răspunderii patrimoniale a statului pentru erorile comise de organele de urmărire penală, procuratură şi instanțele judecătorești.
Astfel, circumstanțele cazului dedus judecății nu se încadrează în cazurile reparării prejudiciului cauzat persoanei fizice, prevăzute de lege. Drept urmare a celor relatate, instanţa de recurs remarcă că, recurentul Focşa Anatolie nu este îndreptățit să solicite repararea prejudiciului moral în urma anulării procesului-verbal contravențional şi a deciziei de sancționare contravențională în temeiul art. 69 alin. (1) și art. 354 Cod contravențional. Având în vedere susținerea concluziei enunțate, instanţa de recurs notează că, toate probele intimatului-reclamant Focşa Anatolie în confirmarea prejudiciului moral suferit sânt neîntemeiate. Pe cale de consecință, nu pot fi reținute argumentele lui Focşa Anatolie în favoarea dreptului său de a pretinde repararea de către stat a prejudiciului moral cauzat, ca urmare a anulării procesului-verbal contravențional şi a deciziei de sancționare contravențională.
Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că, decizia instanţei de apel și hotărârea primei instanțe au fost emise cu aplicarea eronată a cadrului legal relevant speței examinate, reiterat în cadrul respectivei decizii, iar argumentele invocate de către recurent sânt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a casa integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii înaintate de Focşa Anatolie împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni privind repararea prejudiciului moral.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Inspectoratul de Poliție Căușeni. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2015 și hotărârea Judecătoriei Căușeni din 20 mai 2015, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Focşa Anatolie împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni privind repararea prejudiciului moral, cu emiterea unei hotărâri noi după cum urmează: Se respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Anatolie împotriva Inspectoratului de Poliţie Căușeni privind repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Nadejda Toma Vladimir Timofti Ion Druţă