2ra-1328/15 — Cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ra-1328/15 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 03 iunie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală şi Petru Moraru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Focșa Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Focșa Anatolie împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Focșa Anatolie și menținută hotărîrea primei instanțe, c o n s t a t ă: La 08 august 2014, Focșa Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii Focșa Anatolie a invocat că la 13 decembrie 2012 s-a adresat la Judecătoria Căuşeni cu o cerere prin care a solicitat anularea ordonanţei din 16 noiembrie 2011 emisă de către Procuratura raionului Căușeni privind încetarea urmăririi penale. Susține că contrar prevederilor art. 313 alin. (4) Codul de procedură penală, cauza dată a fost examinată de către Judecătoria Căușeni în decurs de un an și trei luni, pe cînd urma a fi examinată de către judecător în termen de 10 zile. Menționează că acţiunile judecătorului Judecătoriei Căușeni pe faptul neexaminării în termen a plîngerii a fost constatată prin hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 572/18 din 17 iunie 2014. Invocă că în cadrul asigurării unui proces echitabil şi corect, un rol extrem de important îl ocupă respectarea dreptului la examinarea cauzelor într-un termen rezonabil conform art. 6 par. 1 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Astfel, consideră că din vina instanţei de judecată, prin neexaminarea plîngerii depuse în termenul stabilit de normele procedurale, i-a fost cauzat un prejudiciu moral continuu. Relevă că în privinţa despăgubirilor pentru repararea prejudiciului moral este dificil de stabilit, iar în absenţa unor probe materiale, judecătorul, fiind singurul care în raport de consecinţele suferite de partea vătămată, trebuie să aprecieze o numită sumă globală, 1 iar cît priveşte întinderea prejudiciului este evident că acesta nu poate fi cuantificată potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel în funcţie de împrejurări concrete ale speţei, statuînd în echitate, instanţa urmează să acorde despăgubiri ce ar constituie o satisfacţie echitabilă.

Solicită Focșa Anatolie constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a plîngerii şi încasarea în beneficiul său din contul statului Republica Moldova a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciului moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 noiembrie 2014 acţiunea depusă de către Focșa Anatolie a fost admisă parţial. S-a constatat încălcarea dreptului lui Anatolie Focşa la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi a fost considerat drept satisfacţie echitabilă pentru repararea prejudiciului moral cauzat admiterea pretenţiei privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei (f.d.28, 33-37). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015 a fost respins apelul declarat de către Focșa Anatolie și menținută hotărîrea primei instanțe, fără modificări (f.d.53-59).

La 12 martie 2015, Focșa Anatolie prin intermediul oficiului poștal a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, solicitînd casarea deciziei instanței de apel și parțială a hotărîrii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cerința privind recuperarea prejudiciului moral în volumul solicitat. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei de drept citate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recursul declarat la 12 martie 2015, este depus în termen. În motivarea recursului Focșa Anatolie a invocat că instanţele ierarhic inferioare eronat au aplicat normele de drept material.

Verificînd legalitatea deciziei contestate, în limitele invocate în cererea de recurs depusă de Focșa Anatolie, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 27 aprilie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Până la examinarea pricinii, Ministerul Justiției nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată de către Focșa Anatolie, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de 2 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că Focșa Anatolie în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar precizează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul relevă, prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Totodată, instanţa de recurs menționează şi faptul că potrivit articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul „efectiv”, atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime” conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios la judecarea pricinii în ordine de apel completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Focșa Anatolie, ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Focșa Anatolie se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Oleg Sternioală Petru Moraru 4