2ra-1246/14 — Constatarea faptului încălcării dreptului şi recuperarea prejudiciului moral

prima instanţă: Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-1246/14 instanţa de apel: N. Vascan, I. Secrieru, Iu. Cotruţă DECIZIE 14 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Chişca-Doneva examinînd recursurile declarate de către Mocanu Serghei şi Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiţiei a Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Mocanu Serghei, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 09 iulie 2013 şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 08 mai 2013, Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei a Republicii Moldova la cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 29 februarie 2012 agentul constatator OOS din cadrul Comisariatului de Poliție al sect. Centru mun. Chișinău a întocmit în privinţa sa un proces-verbal cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravenţional, în aceeași zi fiind emisă o Decizie prin care a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravențional, cu aplicarea unei sancțiuni sun formă de amendă în mărime de 60 unități convenționale. Menționează reclamantul că la 03 martie 2012 a depus o contestație prin care a solicitat CPS Centru mun. Chișinău anularea procesului-verbal și deciziei din 29 februarie 2012 cu privire la contravenție și încetarea procesului contravențional iar prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 06 aprilie 2012, a fost admisă contestația și anulat procesul-verbal și decizia cu privire la contravenție din 29 februarie 2012, cu încetarea procesului contravențional. 1 Susține reclamantul că deşi hotărârea instanţei judecătoreşti a devenit irevocabilă la data de 23 aprilie 2012, agentul constatator a contestat-o doar la data de 18 iunie 2012 şi contrar prevederilor art. 468 alin. (1) Cod contravențional, care expres indică că recursul împotriva hotărârii judecătoreşti contravenţionale se declară în termen de 15 zile, instanţa ierarhic superioară a admis recursul declarat de către SPR a CGP mun. Chișinău şi a anulat hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 06 aprilie 2012, cu remiterea cauzei contravenţionale la rejudecare fără a se cont de faptul că recursul fusese declarat de OOS al CPS Centru şi nu de SPR al CGP Chişinău.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 07 noiembrie 2012, a fost respinsă contestaţia sa, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 noiembrie 2012, a fost admis recursul său, casată hotărîrea primei instanțe cu remiterea cauzei contravenţionale spre rejudecare în instanţa de fond.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 februarie 2013, a fost admisă contestaţia sa, fiind anulat procesul-verbal și decizia OOS al CPS Centru din 29 februarie 2012, și încetat procesul contravențional, iar prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 februarie 2013. Afirmă reclamantul că prin acțiunile OOS al CPS Centru a fost învinuit de comiterea unei contravenţii administrative pe care nu a săvârşit-o şi ilegal a fost recunoscut vinovat în săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravenţional, fiind nevoit să se prezinte mai mult de zece ori în faţa instanţelor judecătoreşti, iar la data de 30 iulie 2012, Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău a admis în mod ilegal recursul SPR a CGP mun.

Chişinău, care a fost depus tardiv. Consideră reclamantul că încălcările evidenţiate îi lezează drepturile şi libertăţile sale prevăzute de art. 6 din CEDO, iar ca rezultat al acestor fapte el a fost frustrat şi i s- au cauzat daune morale considerabile. Solicită constatarea faptului că prin procesul-verbal din 29 februarie 2012 cu privire la comiterea contravenţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravenţional, decizia O.O.S. al CPS Centru din 29 februarie 2012, prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenţiei prevăzute de art. 69 alin. (1) Cod contravenţional, cu aplicarea unei sancţiuni sub formă de amendă în mărime de 60 unităţi convenţionale, hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 07 noiembrie 2012 și decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2012, i s-au încălcat drepturile sale prevăzute de art. 6 CEDO și repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 iulie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Mocanu Serghei, casată hotărîrea primei instanțe şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost admisă parţial, fiind încasat de la Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul lui Mocanu Serghei prejudiciul moral în mărime de 1 500 lei, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate. La 10 februarie 2014, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral încasat, majorînd cuantumul prejudiciului moral încasat de la 1 500 lei pînă la suma de 10 000 lei.

2 În motivarea recursului, Mocanu Serghei a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că instanţele judecătoreşti la judecarea cauzei au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, iar la stabilirea cuantumului prejudiciului moral au lăsat fără apreciere împrejurările care au dus la prejudicierea sa. Menționează că a fost supus unor acțiuni intenționat ilegale din partea agentului constatator și instanțelor de judecată, fiindu-i înjosită onoarea, demnitatea și reputația profesională.

Prin urmare, instanţa de apel a încălcat dreptul său la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, deoarece scopul de bază a unei justiţii, îl constituie satisfacerea echitabilă a drepturilor omului în cadrul unui proces judiciar, astfel repararea unei pagube urmează a fi egală cu suferinţele suportate în urma acţiunilor ilegale ale organului de urmărire penală. La 14 martie 2014, Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, sau modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 în sensul diminuării prejudiciului moral încasat.

În motivarea recursului, Ministerul Justiţiei a Republicii Moldova a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că Mocanu Serghei nu a prezentat probe suficiente în confirmarea suferinţelor fizice suportate, precum şi caracterul şi gradul suferinţelor psihice suportate. Prin urmare, instanţa de apel nejustificat a dispus încasarea de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Mocanu Serghei suma de 1500 lei drept despăgubire pentru prejudiciul moral. La fel, a menţionat că anumite situaţii pot fi remediate fără achitarea compensaţiilor băneşti.

Odată ce prin hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 27 februarie 2013 a fost admisă integral contestaţia depusă de Mocanu Serghei asupra procesului-verbal cu privire la contravenţie şi a deciziei agentului constatator din 29 februarie 2012, dispunîndu-se anularea acestora şi încetarea procesului contravenţional, faptul dat constituie prin sine o remediere echitabilă (cauza Haritonov vs Moldova). Aşadar, instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea materială şi a dispus neîntemeiat încasarea de la Ministerul Justiţiei în beneficiul lui Mocanu Serghei a sumei de 1500 lei cu titlu de prejudiciu moral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum atestă materialele cauzei, copia deciziei instanţei de apel din 20 noiembrie 2013, a fost expediată în adresa recurenților la data de 08 ianuarie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele cauzei (f.d. 99), însă date care ar confirma şi recepţionarea deciziei de către recurenţi la actele cauzei lipsesc. Astfel, instanţa de recurs constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile la data de 10 februarie 2014 și respectiv 14 martie 2014, în termen. 3 În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocanu Serghei este neîntemeiat și urmează a fi respins, iar recursul declarat de către Ministerul Justiției al Republici Moldova întemeiate, care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menţinerea hotărîrii primei instanțe. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoare argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe. Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, având ca obiect repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor lui Mocanu Serghei.

Întru susţinerea poziţiei sale, prima instanţă a concluzionat că circumstanțele invocate de către Mocanu Serghei nu cad sub incidența prevederilor art. 3 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 care ar da dreptul reclamantului la repararea prejudiciului, deoarece prin aplicarea ilegală a amenzii administrative de către agentul constatator prejudiciul material și moral cauzat nu este reparabil.

Judecînd apelul declarat de către Mocanu Serghei, instanța de apel a ajuns la concluzia admiterii apelului, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acţiunii, concluzionînd că atragerea la răspundere contravențională și constatarea inexistenței săvîrșirii contravenției de către Mocanu Serghei prin hotărîre judecătorească, constituie o eroare în sensul art. 2 al Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, iar faptul că dreptul la repararea prejudiciului moral lui Mocanu Serghei nu se încadrează în temeiurile stabilite de Legea menționată, justifică aplicarea directă a prevederilor art. 6 a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și repararea prejudiciului moral cauzat reclamantului în temeiul art. art. 1404 alin. (1) 1422 alin. (1) Cod civil.

Instanţa de recurs constată, însă, că deşi la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţei de apel cu privire la netemeinicia primei instanţe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greşită şi interpretarea eronată de către instanţa de apel a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate. În susţinerea opiniei enunţate se reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că prin Decizia agentului constatator din cadrul Comisariatului de Poliţie sect. Centru, mun.

Chişinău din 29 februarie 2012, emisă în baza procesului- verbal cu privire la contravenție din aceeași dată, în privința lui Mocanu Serghei a fost aplicată sancțiune contravențională sub formă de amendă în mărime de 60 unități convenționale, pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 69 alin. (1) Codul contravenţional, adică pentru înjurie adusă public în adresa lui Dicusar Sergiu la data de 23 februarie 2012 (f.d. 5). La fel, din materialele cauzei rezultă că Mocanu Serghei, ne fiind de acord cu Decizia agentului constatator, la data de 03 martie 2012 a depus o contestaţie prin care a 4 solicitat anularea Deciziei și procesului-verbal cu privire la contravenție din 29 februarie 2012, iar prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 06 aprilie 2012, contestaţia a fost admisă cu încetarea cazului contravențional (f.d. 6-7). Ulterior, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iulie 2012 a fost admis recursului declarat de SPR CGP mun. Chişinău, casată hotărîrea primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată. (f.d. 10) Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 07 noiembrie 2012 contestaţia reclamantului Serghei Mocanu a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 11). La data de 21 noiembrie 2012, Mocanu a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe și prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 recursul declarat de către Mocanu a fost admis, fiind casată hotărîrea primei instanțe iar cauza restituită spre rejudecare în prima instanță înalt complet de judecată (f.d.

12-18). Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 27 februarie 2013, a fost admisă contestaţia depusă de către Serghei Mocanu anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia agentului constatator din 29 februarie 2012 cu încetarea procesului contravenţional (f.d. 19-20). La data de 12 martie 2013, partea vătămată Dicusar Sergiu a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe iar prin decizia Curții de Apel Chişinău din 24 aprilie 2013, recursul a fost respins ca neîntemeiat, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 februarie 2013 prin care procesul contravențional în privința lui Mocanu Serghei a fost încetat (f.d. 21, 28-29).

Conform art. 1405 alin. (1) Cod civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor cu funcţii de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală, condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii, efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice, supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii administrative ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată, efectuării măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei, ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ştampilelor, precum şi în urma blocării conturilor bancare.

Iar, reieşind din prevederile art. 6 al Legii menţionate, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul, devenirii 5 definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare, scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare, adoptării de către instanţa judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice, adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

În context, Colegiul reţine că în sensul dispoziţiilor enunţate este de înţeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare şi de anchetă sunt necesare condiţii speciale şi anume: că fapta ilicită, în calitate de condiţie generală a răspunderii delictuale, va avea particularităţi în materia respectivă, prin urmare nu orice acţiune ilicită a organelor de anchetă şi judecată atrage răspunderea statului. O altă condiţie necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care şi atestă admiterea erorii judiciare şi prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

Aici prezintă relevanţă şi prevederile art. 313 CPP, care reglementează expres dreptul bănuitului, învinuitului, apărătorului, părţii vătămate, altor participanţi la proces sau altor persoane drepturile şi interesele legitime ale cărora au fost încălcate de organul de urmărire penală, sau alte organe care exercită activitate specială de investigaţii, de a contesta acţiunile şi actele ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii. Potrivit alin. (5) din norma citată, judecătorul de instrucţie, considerînd plîngerea întemeiată, adoptă o încheiere prin care obligă procurorul să lichideze încălcările depistate ale drepturilor şi libertăţilor omului sau ale persoanei juridice şi, după caz, declară nulitatea actului sau acţiunii procesuale atacate.

Constatînd că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, judecătorul de instrucţie pronunţă o încheiere despre respingerea plîngerii înaintate. Copia de pe încheiere se expediază persoanei care a depus plîngerea şi procurorului. În consecinţă, se constată că, Mocanu Serghei solicită repararea prejudiciului moral cauzat în urma aplicării sancţiunii contravenţionale sub formă de amendă în mărime de 60 unităţi convenţionale de către agentul constatator din cadrul Comisariatului de Poliţie Centru mun. Chişinău, însă nu a contestat acţiunile şi actele pe care le consideră ilegale în ordinea stabilită de norma citată, or în acest sens instanţei nu au fost prezentate probe concludente şi pertinente.

Astfel, raportând la caz prevederile enunţate, reieşind din constatările relatate şi având în susţinere dispoziţiile art. 3 lit. d) al Legii nr. 1545-XIII, prima instanţă corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii lui Mocanu Serhei, deoarece în cadrul examinării cauzei nu au fost constatată temeinicia motivelor ce-i acordă lui Mocanu Serghei posibilitatea de a-şi valorifica dreptul său la acţiune în temeiul prevăzut de prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998 şi de art. art. 1405, 1422 alin. (1) şi (3), 1423 alin. (1) şi (2) Cod civil, or, prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice şi juridice este reparabil 6 doar în urma supunerii ilegale la arest administrativ, reţinerii ilegale sau aplicării ilegale a amenzii administrative de către instanţa de judecată.

Mai mult decîta atît, la caz lipseşte un act oficial care ar constitui un act de reabilitare a lui Mocanu Serghei în sensul art. 313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în baza căruia ultimul ar dispune de dreptul de a pretinde compensarea prejudiciului moral şi a prejudiciului material în temeiul Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545 din 25 februarie 1998. În conexiunea celor se constată că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal dispus respingerea acţiunii lui Mocanu Sergheu ca fiind neîntemeiată.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocanu Serghei este neîntemeiat şi urmează a fi respins iar recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republiii Moldova este întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Mocanu Serghei. Se admite recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova.

Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău 20 noiembrie 2013 şi se menţine hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 09 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Ministerului Justiţiei a Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Guzun Tamara Chișca-Doneva 7