2ra-7/16 — Declararea nulităţii actului juridic

prima instanţă: S. Papuha nr. 2ra-7/16 instanţa de apel: M. Anton, V. Negru, I. Cotruţă DECIZIE 10 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Valentina Clevadî Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând recursurile declarate de Vitalie Cebanu, Societatea Comercială „Aniconix – Grup” Societate cu Răspundere Limitată şi Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acţiuni în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu împotriva Biroului Notarului Public Mihaela Moraru şi Vitalie Cebanu cu privire la nulitatea actului juridic împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 prin care au fost respinse cererile de apel declarate de Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acţiuni, Vitalie Cebanu şi Societatea Comercială „Aniconix – Grup” Societate cu Răspundere Limitată şi menţinută hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 11 august 2014, prin care a fost admisă acţiunea constată: La 30 septembrie 2013, Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu au depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Notarului Public Mihaela Moraru şi Vitalie Cebanu cu privire la nulitatea actului juridic. În motivarea acţiunii au invocat că la 05 decembrie 2006, la 15 noiembrie 2007 şi la 30 martie 2009 Notarul Public Mihaela Moraru, a întocmit şi a autentificat trei procuri înregistrate cu nr. 10854, nr. 11410 şi respectiv cu nr. 11461 prin care l-au împuternicit pe Vitalie Cebanu, care în acele perioade deţinea funcţia de administrator al SRL „Trest”, să reprezinte interesele lor la adunarea generală a asociaţilor SRL „Trest”, cu drept de vot privind înstrăinarea, gajarea, cumpărarea, transmiterea/primirea în arendă a bunurilor mobile şi imobile, cât şi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu dreptul de a semna actele necesare gestionării SRL „Trest”.

Indică că la finele anului 2006 SRL „Trest” avea 4 fondatori şi anume Vitalie Cebanu cu cota parte de 33,87%, Ion Rusu cu cota parte de 44%, Alexandru Mantaluţa cu cota parte de 22 % şi Veaceslav Popescu cu cota parte de 0,13 %. Afirmă că procurile eliberate din 15 noiembrie 2007 şi din 30 martie 2009 sunt lovite de nulitate, or, obiectul actelor juridice evidenţiate contravine prevederilor legale. Solicită admiterea acţiunii, declararea nulă a procurii nr. 10854 din 05 decembrie 2006, procurii nr. 11410 din 15 noiembrie 2007 şi procurii nr. 11461 din 30 martie 2009, autentificate de Notarul Public Mihaela Moraru. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 22 octombrie 2013 a fost admisă cererea lui Vitalie Cebanu şi atraşi în proces în calitate de intervenienţi accesorii SC „Aniconix – Grup” SRL şi SA „Banca de Economii”.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11 august 2014 a fost admisă acţiunea, declarate nule procurile nr. 10854 din 05 decembrie 2006, nr. 11410 din 15 noiembrie 2007 şi nr. 11461 din 30 martie 2009 eliberate de către Notarul Public Mihaela Moraru. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 au fost respinse cererile de apel declarate de SA „Banca de Economii”, Vitalie Cebanu şi SC „Aniconix – Grup” SRL şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 26 iunie 2015, SC „Aniconix – Grup” SRL în procedura falimentului, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu să fie respinsă integral.

În motivarea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, considerând ca fiind neîntemeiată şi ilegală, emisă eronat fără reţinerea de către instanţa de apel a probelor şi argumentelor concludente. Consideră că în cazul în care Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa nu sunt de acord cu acţiunile lui Vitalie Cebanu, ei sunt în drept să conteste aceste acţiuni în condiţiile legislaţiei în vigoare, dar nicidecum să conteste procurile eliberate pe numele acestuia. Indică că instanţa de apel cât şi prima instanţă, eronat au interpretat legea, deoarece, Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată, cât şi Hotărârea Guvernului cu privire la societăţile economice, nu prevăd o interdicţie privind împuternicirea persoanei fizice, care ocupă funcţia de administrator, de a reprezenta interesele asociaţilor, administratorului i se interzice prin lege să reprezinte interesele asociaţilor doar la adunarea generală a asociaţilor.

Afirmă că Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa prin procură şi-au dat acordul în mod unilateral pentru a fi reprezentaţi la adunarea generală a asociaţilor de către Vitalie Cebanu, astfel au admis şi faptul că, la adunarea generală a asociaţilor urmau a fi luate decizii cu privire efectuarea acţiunilor pentru care a fost împuternicit Vitalie Cebanu. Susţine că Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa la eliberarea procurilor au manifestat voinţă îndreptată spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile şi careva circumstanţe ce ar servi temei de a declara actul juridic nul nu există. La 07 iulie 2015, BC „Banca de Economii” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată considerând că este pronunţată şi adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procesual ceea ce constituie temei de casare a deciziei recurate în baza prevederilor art. 432 alin. (2) şi (3) CPC al RM. Menţionează că motivul principal de admitere a acţiunii şi de declarare a nulităţii procurilor a servit faptul că Vitalie Cebanu fiind administratorul SRL „Trest” nu a avut dreptul să reprezinte interesele asociaţilor Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, iar acţionând în numele lor la adunările generale respective a încălcat prevederile legale. Invocă că obiectul procurilor date l-a constituit atestarea împuternicirilor de reprezentare a lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu de către Vitalie Cebanu, însă nu reprezentarea intereselor propriu-zisă.

Cu alte cuvinte, Vitalie Cebanu, ca persoana ale cărei împuterniciri au fost atestate prin procurile litigioase, nu s-a obligat să le reprezinte interesele lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, nefiind chiar parte la actele juridice unilaterale emise de intimaţi. Indică că procurile litigioase nu au drept scop obligarea persoanei la efectuarea actelor ilegale, în cazul dat a lui Vitalie Cebanu la reprezentarea intereselor contrar normelor imperative, dar acordă împuterniciri pentru reprezentare, care puteau fi realizate în mod legal, dacă starea de incompatibilitate ar fi fost înlăturată. La 07 iulie 2015, Vitalie Cebanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi a hotărârii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi decizii de respingere a acţiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată considerând că este pronunţată şi adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procesual ceea ce constituie temei de casarea a deciziei recurate în baza prevederilor art. 432 alin. (2) şi (3) CPC al RM. Indică că instanţa de apel cât şi prima instanţă, eronat au interpretat legea, deoarece, Legea cu privire la societăţile cu răspundere limitată, cât şi Hotărârea Guvernului cu privire la societăţile economice, nu prevăd o interdicţie privind împuternicirea persoanei fizice, care ocupă funcţia de administrator, de a reprezenta interesele asociaţilor, administratorului i se interzice prin lege să reprezinte interesele asociaţilor doar la adunarea generală a asociaţilor.

Mai relatează că Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa prin procură şi-au dat acordul în mod unilateral pentru a fi reprezentaţi la adunarea generală a asociaţilor de către Vitalie Cebanu, astfel au admis şi faptul că, la adunarea generală a asociaţilor urmau a fi luate decizii cu privire efectuarea acţiunilor pentru care a fost împuternicit Vitalie Cebanu. Susţine că procurile contestate de Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa, sunt acte unilaterale, eliberate pe numele său ca persoană fizică, şi la moment este contestat actul unilateral, dar nicidecum nu sunt contestate acţiunile întreprinse de către el în baza acestor acte. Consideră că instanţele ierarhic inferioare urmau să facă deosebire dintre dreptul asociatului de a acorda împuterniciri unei persoane fizice să-i reprezinte interesele sale la Adunarea Generală a Asociaţilor, şi dreptul de a exercita mandatul reprezentantului la Adunarea Generală a Asociaţilor.

Menţionează că împuternicirile au fost acordate de la persoană fizică la persoană fizică, fără indicarea funcţiei persoanei fizice împuternicite, adică, nu a fost împuternicit administratorul societății, ci dimpotrivă, persoana fizică. Susţine că în cazul în care în procură ar fi fost indicat că împuternicirile se acordă administratorului SRL „Trest”, doar în acel caz conţinutul procurii era să fie în contrazicere cu legislaţia în vigoare. La fel, mai relatează că ținând cont de faptul că conţinutul acestor procuri a fost deja examinat într-un alt proces, prin care a fost respinsă cererea reconvenţională înaintată de SRL „Trest”, Ion Rusu şi Alexandru Mantaluţa nu mai au dreptul de a înainta acţiune cu privire la nulitatea absolută, deoarece, procurile vizate au stat la baza emiterii deciziei Curţii Supreme de Justiţie.

La 20 august 2015, Notarul Public Mihaela Moraru a depus referinţă la cererea de recurs prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii reclamanţilor. La 16 octombrie 2015, Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu au depus referinţă la cererea de recurs prin care au solicitat respingerea recursului cu menţinerea deciziei instanţei de apel din 07 mai 2015 şi declararea recursurilor înaintate de către SRL „Aniconix-Grup” şi Vitalie Cebanu ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 19 mai 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată la materialele dosarului (f. d. 31), însă careva date despre recepţionarea acesteia, la materialele dosarului, lipsesc. Astfel, se constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile la 26 iunie 2015 şi respectiv, la 07 iulie 2015, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015, în termenul legal. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile, a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a emite o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din materialele dosarului rezultă că la 25 decembrie 2006, Notarul Public Mihaela Moraru, a întocmit şi autentificat procura înregistrată cu nr. 10854, prin care Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu l-au împuternicit pe cet.

Vitali Cebanu, să reprezinte interesele ultimilor la Adunarea Generală a Aosciaţilor SRL „Trest”, cu drept de vot referitor la problemele legate de înstrăinarea, gajarea, cumpărarea, transmiterea/primirea în arendă a bunurilor mobile şi imobile, cât şi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu dreptul de a semna actele necesare gestionării SRL „Trest” (f. d. 9, vol. I). Ulterior, la 15 noiembrie 2007, Notarul Public Mihaela Moraru, a întocmit şi autentificat procura înregistrată cu nr. 11410, prin care Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu l-au împuternicit pe cet.

Vitali Cebanu, să reprezinte interesele ultimilor la Adunarea Generală a Aosciaţilor SRL „Trest”, cu drept de vot referitor la problemele legate de înstrăinarea, gajarea, cumpărarea, transmiterea/primirea în arendă a bunurilor mobile şi imobile, cât şi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu dreptul de a semna actele necesare gestionării SRL „Trest”, a proceselor-verbale, a deciziilor şi altor acte aferente activităţii societăţii date (f. d. 10, vol. I). La fel, se constată şi faptul că la 30 martie 2009, Notarul Public Mihaela Moraru, a întocmit şi autentificat procura înregistrată cu nr. 11461, prin care Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu l-au împuternicit pe cet.

Vitali Cebanu, să reprezinte interesele ultimilor la Adunarea Generală a Aosciaţilor SRL „Trest”, cu drept de vot referitor la problemele legate de înstrăinarea, gajarea, cumpărarea, transmiterea/primirea în arendă a bunurilor mobile şi imobile, cât şi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale cu dreptul de a semna actele necesare gestionării SRL „Trest”, a proceselor-verbale, a deciziilor şi altor acte aferente activităţii societăţii date (f. d. 11, vol. I). Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Vitalie Cebanu şi Biroului Notarului Public Mihaela Moraru, au solicitat declararea nulă a procurilor nr. 10854 din 05 decembrie 2006, nr. 11410 din 15 noiembrie 2007 şi nr. 11461 din 30 martie 2009, autentificate de Notarul Public Mihaela Moraru, invocând nulitatea absolută a acestora.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, admiţând-o integral, soluţie menţinută şi de instanţa de apel. În susţinerea acestei concluzii instanţele de judecată ierarhic inferioare au reţinut că procurile din 05 decembrie 2006, 15 noiembrie 2007 şi din 30 martie 2009 prin care Vitali Cebanu a fost împuternicit de a reprezenta interesele lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, sunt lovite de nulitate, deoarece contravin expres prevederilor legale impuse în mod imperativ de către legiuitor. Instanţa de recurs constată, însă, că concluziile instanţelor de judecată şi soluţia dată în sensul admiterii acţiunii sunt adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Astfel, conform art. 9 alin. (1) Cod civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă este un standard de conduită al unei părţi, caracterizată prin corectitudine, onestitate, deschiderea şi luarea în cont a intereselor celeilalte părţi la acel raport juridic. În special, se va menţiona că este contrar bunei-credinţe ca o parte să acţioneze în contradicţie cu declaraţiile pe care le-a făcut anterior sau cu comportamentul pe care l-a avut anterior în cazul în care cealaltă parte s-a bazat în mod rezonabil pe acele declaraţii sau acel comportament în dauna sa.

Raportând la caz aceste raționamente, instanţa de recurs constată că procurile nr. 10854 din 05 decembrie 2006, nr. 11410 din 15 noiembrie 2007 şi nr. 11461 din 30 martie 2009, autentificate de Notarul Public Mihaela Moraru, declararea nulităţii cărora se solicită în speţă, reprezintă manifestări de voinţă unilaterale ale lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, scopul cărora a fost de a-l împuternici pe Vitalie Cebanu, să reprezinte interesele lor şi să încheie actele juridice stipulate în conţinutul acestor procuri. Iar prin acceptarea acestor împuterniciri, Vitalie Cebanu, în mod rezonabil, a mizat pe buna-credinţă a semnăturilor acestor procuri şi în baza lor a încheiat actele juridice voite de către intimaţi.

Contestarea procurilor eliberate de către Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu, peste o perioadă de aproximativ 5-6 ani din momentul eliberării lor, când acestea au creat deja efecte juridice în raport cu terţii, denotă un comportament contrar bunei-credinţe de către Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu. Din aceste considerente, instanţa de recurs conchide că ultimii nu mai pot invoca propria turpitudine pentru a justifica ilegalitatea actelor juridice încheiate de ei însuşi (nemo auditur propriam turpitudinem allegans). Mai cu seamă instanţa de recurs relevă că, conform dispoziţiilor art. 217 Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual.

În interpretarea corectă a acestor prevederi legale, este de înţeles că nulitatea absolută poate fi invocată doar de o persoană interesată, adică de o persoană care invocă un interes direct, legitim şi ocrotit din punct de vedere juridic, în strânsă legătură cu cauza nulităţii. Având în vedere că buna-credinţă constituie un principiu expres prevăzut de lege, orice act contrar bunei-credinţe, în mod implicit este contrar legii. Pe cale de consecinţă, se va reţine că interesul invocat de Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu nu se încadrează în conceptul de interes legitim şi din acest considerent decade intimaţii de a invoca nulitatea procurilor litigioase, ce indică şi la netemeinicia cererii de chemare în judecată.

Sub aspectul celor relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au calificat corect, din punct de vedere juridic, litigiul cu care au fost investite de a-l soluţiona, fapt ce a dus la adoptarea unei soluţii greşite. Astfel fiind, se impune admiterea recursurilor, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care a respinge cererea de chemare în judecată lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu împotriva lui Vitalie Cebanu şi Biroului Notarului Public Mihaela Moraru cu privire la nulitatea actului juridic.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate de Vitalie Cebanu, Societatea Comercială „Aniconix – Grup” Societate cu Răspundere Limitată şi Banca Comercială „Banca de Economii” Societate pe Acţiuni. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2015 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 11 august 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu împotriva Biroului Notarului Public Mihaela Moraru şi Vitalie Cebanu cu privire la nulitatea actului juridic şi se pronunţă o nouă hotărâre, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mantaluţa şi Ion Rusu împotriva Biroului Notarului Public Mihaela Moraru şi Vitalie Cebanu cu privire la nulitatea actului juridic.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Valentina Clevadî Dumitru Mardari Ala Cobăneanu