3ra-181/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – I. Bulhac dosarul nr. 3ra-181/16 instanţa de apel – D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stepanov Ion împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova privind recalcularea şi achitarea indemnizaţiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 27 octombrie 2014, c o n s t a t ă La 07 iulie 2014, Stepanov Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana mun. Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM cu privire la obligarea de a recalcula şi achita indemnizaţia lunară viageră în mărime de 80 % reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului în funcţie din cadrul instanţelor judecătoreşti de prima instanţă, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 lit. c) şi 10 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 începînd cu 01 ianuarie 2014. Ulterior reclamantul şi-a mărit pretenţiile solîcitînd admiterea cerinţelor inclusiv pentru anii 2015 şi 2016, adică pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin.

În motivarea acţiunii înaintate Stepanov Ion a indicat că, începînd cu 01 august 1990 şi pînă la 12 iulie 2013, a activat în calitate de judecător. Reclamantul a menţionat că, prin decretul Preşedintelui RM nr. 700-VII din 05 iulie 2013 publicat în Monitorul Oficial al RM la 12 iulie 2013, a fost eliberat din funcţia de judecător al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, începând cu data de 12 iulie 2013, în temeiul art. 25 alin. 1) nr. 544 din 20 iulie 1995, în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

Indică reclamantul că în baza decretului menţionat, prin ordinul Preşedintelui Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie nr. CD-2-29 ACT din 12 iulie 13, a fost eliberat din funcţia de judecător al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie, în temeiul art. 25 alin. 1 lit. k) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XII din 20 iulie 1995, începând cu data de 12 iulie 2013. Menţionează că potrivit legii menţionate, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechimea în muncă, sau la indemnizaţie lunară viageră. Aceasta este o alternativă a pensiei drept merit al judecătorului în legătură cu plecarea onorabilă a acestuia din funcţie, fiind la discreţia ultimului, de a alege între pensia pentru vechimea în muncă şi indemnizaţia viageră.

Mai indică reclamantul că, spre deosebire de pensie, dreptul la care apare, de rînd cu alte condiţii, în cazul unei vechimi de 12 ani si 6 luni în funcţia de judecător, dreptul la indemnizaţie viageră apare după o activitate de 20 ani in funcţia de judecător, facilitînd judecătorul să folosească această funcţie şi după 20 ani. În acest context precizează reclamantul că la 17 iulie 2013, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Ciocana. în raza de activitate a căreia domiciliază, toate documentele necesare, solicitate, pentru calcularea indemnizaţiei lunare viagere, în mărimea prevăzută de alin. 5 art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului. La 25 iulie 2013 prin decizia nr.55 i s-a refuzat stabilirea şi calcularea indemnizaţiei lunare viagere.

Cere Stepanov Ion obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Ciocana de a recalcula şi achita indemnizaţia lunară viageră în mărime de 80 % reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului în funcţie din cadrul instanţelor judecătoreşti de prima instanţă, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 lit. c) şi 10 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 începînd cu 01 ianuarie 2014. Ulterior, reclamantul şi-a mărit pretenţiile solicitînd admiterea cerinţelor inclusiv pentru anii 2015 şi 2016, adică pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 27 octombrie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de către Stepanov Ion a fost admisă: -S-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, sectorul Ciocana, mun. Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM, mun. Chişinău în recalcularea indemnizaţiei lunare viagere judecătorului demisionat Stepanov Ion, începînd cu 01 ianuarie 2014, refuz expus în scrisorile CTAS Ciocana, mun. Chişinău nr. 3150 din 30 iunie 2014 şi CNAS RM nr. S- 697/14 din 13 iunie 2014 din motivul că, contravine prevederilor legale; -S-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău şi Casa Naţională de Asigurări Sociale RM, mun.

Chişinău IDNO 1004600030235, de a recalcula şi achita judecătorului demisionat - Stepanov Ion c/p 0982306276658 începînd cu 01 ianuarie 2014, indemnizația lunară viageră, în mărime de 80 % reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului în funcţie din cadrul instanţelor judecătoreşti de prima instanţă, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. 2 lit. c) şi 10 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, recalcularea indemnizaţiei viagere, inclusiv pentru anii 2015 şi 2016 în acelaşi mod, ţinîndu-se cont de salariul mediu pe economie, prognozat, pentru anul 2015 şi respectiv pentru anul 2016 astfel, pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015, a fost admis apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 27 octombrie 2014, în partea obligării Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău şi Casei Naţionale de Asigurări Sociale a RM de a-i recalcula lui Stepanov Ion indemnizaţia viageră, inclusiv pentru anii 2015 şi 2016, ţinîndu-se cont de salariul mediu pe economie prognozat pentru anul 2015 şi respectiv pentru anul 2016, pînă cînd salariile judecătorilor vor fi pătite în cuantum deplin, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, după cum urmează, s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun.

Chişinău şi Casa Naţională de Asigurări Sociale a RM să-i recalculeze lui Stepanov Ion indemnizaţia viageră, inclusiv pentru anii 2015 şi 2016, ţinîndu-se cont de salariul mediu pe economie realizat în anul precedent celui de gestiune, pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin. În rest, hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 27 octombrie 2014 s-a menţinut. La 24 noiembrie 2015 Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material.

Astfel, invocă ilegalitatea deciziei contestate şi susţine că prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative alineatele (4) şi (5) ale art. 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ce prevedeau normele de stabilire a indemnizaţiei viagere, au fost abrogate. Or, în rezultatul examinării documentelor din dosarul de pensionare s-a constatat, că intimatul-reclamant beneficiază de indemnizaţie viageră din salariul de judecător al Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie Chişinău. Susţine recurentul că Stepanov Ion, în mod neîntemeiat solicită recalcularea indemnizaţiei viagere pentru viitor, deoarece aceste relaţii la care se impune Casa Naţională nu există or, sunt nişte relaţii de viitor, care pot surveni sau nu şi depind de careva factori ce se vor produce în viitor.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat