2rac-36/16 — Asigurarea egalităţii

prima instanţă: Ig. Barbacaru dosarul nr. 2rac-36/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol ÎNCHEIERE 04 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de reprezentantul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Asociaţia obştească Centrul de Informaţii „Genderdoc-M” împotriva Întreprinderii cu capital străin „Pro Digital” societate cu răspundere limitată cu privire la recunoaşterea ca fiind responsabilă de instigare la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală şi de injuria la adresa sa, obligarea publicării scuzelor publice şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 04 iulie 2014, Asociația obştească Centrul de Informaţii „Genderdoc-M” a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Pro Digital” SRL cu privire la recunoaşterea ca fiind responsabilă de instigare la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală şi de injuria la adresa sa, obligarea publicării scuzelor publice şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, la data de 13 mai 2014, pîrîta a publicat pe site-ul http://protv.md ştirea cu titlul „Gay-ii din Moldova ţin în secret locul paradei. Ce spun despre victoria Conchitei Wurst la Eurovision”. Susţine că, la finalul acestui articol a oferit vizitatorilor platformă pentru comentarii și exprimare de opinii, sub anonimat sau pseudonim. Afirmă că, anterior, în adresa pîrîtei au fost expediate scrisori, în care a fost accentuată necesitatea de a modera comentariile plasate pe paginile sale de internet, deoarece comentariile şi declaraţiile plasate sub protecţia anonimatului şi a pseudonimului incită la ură socială, umilesc şi defăimează membrii comunității LGTB, nu contribuie la un dialog civilizat, însă pîrîta a refuzat orice dialog şi a continuat să plaseze ştiri despre „gay-ii din Moldova”, incitînd persoanele la comentarii de ură.

Invocă că, declarațiile intolerante ale pîrîtei în textul ştirii, prin care incită vizitatorii la discriminarea persoanelor homosexuale sau presupuse a fi 1 homosexuale, precum şi nemoderarea comentariilor abuzive plasate sub anonimat şi pseudonim cad sub incidența art. 17 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, iar SRL „Pro Digital” poartă răspundere exclusivă pentru instigarea la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele homosexuale.

Solicită recunoaşterea pîrîtei responsabilă de instigare la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală şi de injuria la adresa reclamantei prin nemoderarea comentariilor de pe site-ul său http://protv.md, obligarea pîrîtei de a publica pe prima pagină accesată de vizitatori a site-ului său http://protv.md a scuzelor publice pentru reclamantă şi a dispozitivului hotărîrii judecătoreşti pe marginea acestei acţiuni, unde să le păstreze timp de 3 luni şi încasarea de la pîrîtă a sumei de 225600 de lei, cu titlu de prejudiciu moral şi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîşcani municipiul Chişinău din 23 februarie 2015 s-a admis acţiunea parţial.

S-a recunoscut SRL „Pro Digital” responsabilă de instigare la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală prin nemoderarea comentariilor pe site-ul http://protv.md. S-a obligat SRL „Pro Digital” să aducă prin intermediul site-ului său http://protv.md scuze publice reclamantei pentru instigare la ură, violență şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală prin nemoderarea comentariilor de pe site-ul http://protv.md. S-a încasat din contul SRL „Pro Digital” în beneficiul statului suma de 200 de lei, ce reprezintă taxa de stat, conform pretențiilor admise. S-a încasat din contul SRL „Pro Digital” în beneficiul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M” suma de 3000 de lei, ce reprezintă cheltuieli de asistenţă juridică.

În rest s-a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Prima instanţă şi-a argumentat concluzia prin aplicarea Legii nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, a Legii nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare şi a art. 10, 14 şi 17 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de Asociaţia Obştească Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, s-a admis apelul declarat de SRL „Pro Digital”, s-a casat hotărîrea primei instanţe în partea în care s-a admis acţiunea parţial şi s-a dispus recunoaşterea SRL „Pro Digital” responsabilă de instigare la ură, violenţă şi discriminare faţă de persoanele presupuse sau ştiute ca fiind de orientare homosexuală prin nemoderarea comentariilor pe site-ul http://protv.md şi obligarea SRL „Pro Digital” să aducă prin intermediul site-ului său http://protv.md scuze publice reclamantei, cît şi în partea în care s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată şi s-a emis în această parte o nouă hotărîre, prin care s-au respins capetele de cerere nominalizate ca neîntemeiate.

În rest s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. Instanţa de apel şi-a argumentat concluzia prin faptul că, atît Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii, cît şi Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare nu conţin prevederi, din care ar rezulta răspunderea proprietarului site-ului pentru comentariile terţilor, care conţin instigare la ură, violenţă şi discriminare. 2 La data de 03 decembrie 2015, reprezentantul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi casarea parţială a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea, fapt ce a dus la violarea dreptului recurentei, recunoscut de Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii şi de Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, de a nu fi supusă instigării la discriminare, la violenţă şi ură din motiv al orientării sale sexuale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentei a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de declarare a recursului. De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de reprezentantul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat eronat legea, fapt ce a dus la violarea dreptului recurentei, recunoscut de Legea nr. 121 din 25 mai 2012 cu privire la asigurarea egalităţii şi de Legea nr. 64 din 23 aprilie 2010 cu privire la libertatea de exprimare, de a nu fi supusă instigării la discriminare, la violenţă şi ură din motiv al orientării sale sexuale nu pot fi reţinute, deoarece în speţă au fost aplicate elocvent normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil. Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul 4 Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Asociaţiei obşteşti Centrul de Informaţii „Genderdoc-M”, avocatul Doina Ioana Străisteanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 5