2ri-6/16 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asipra bunului imobil

prima instanţă: I. Muruianu dosarul nr. 2ri-5/16 DECIZIE 03 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către administratorul autorizat al Întreprinderii cu Capital Străin „Hazar Construct” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Popa Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Cotovici împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Hazar Construct” în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chișinău din 22 iunie 2015, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă : La 17 aprilie 2013, Cotovici Alexandra a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Hazar Construct” în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil.

În motivarea acțiunii a invocat că la data de 31 iulie 2007 între Cotovici Ion și ÎSC „Hazar Construct” a fost încheiat contractul nr. 75 de învestire în construcţia spaţiului locativ – apartamentului cu trei odăi, cu suprafaţa totală conform documentaţiei de proiect de 96,20 m.p., cu balcon cu suprafaţa de 18,10 m.p. şi lojă cu suprafața de 3,5 m.p., situat la etajul 10 al blocului nr. 1 al complexului locativ din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău. Remarcă că la 28 iulie 2008 a fost încheiat contractul de cesiune nr. 149, între ÎCS „Hazar Construct” SRL în calitate de antreprenor pe de o parte și Cotovici Ion în calitate de cedent pe de altă parte şi Cotovici Alexandra în calitate de cesionar, prin care Cotovici Ion a cedat drepturile de creanţă şi alte drepturi Alexandrei Cotovici, obiectul contractului fiind apartament cu trei odăi, cu suprafaţa totală conform documentaţiei de proiect de 96,20 m.p.

şi balcon cu suprafaţa de 18,10 m.p. şi loja de 3,5 m.p. situat la etajul 10 al blocului nr. 1 al complexului locativ din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău. Afirmă că, costul apartamentului a fost stabilit de 49 799 euro, care a fost achitat în cinci etape conform prevederilor contractului, fapt ce se confirmă prin chitanţele de plată din 01 august 2007, 02 august 2007, 06 august 2001, 27 februarie 2009 şi 14 martie 2009 eliberate la achitare. Astfel, indică reclamanta că investitorul şi-a onorat pe deplin obligaţiunile prevăzute în contract, însă cu toate acestea beneficiarul nu-şi execută obligațiunile asumate și refuză transmiterea în proprietate a apartamentul ce-i revine după achitarea costului.

Mai mult decît atît, susține reclamanta că nu cunoaşte despre faptul dacă blocul locativ este dat în exploatare, iar recent a aflat că asupra complexului imobiliar este instituită ipoteca prin contractele de gaj în favoarea BC „Investprivatbank”. Prin urmare, indică că circumstanțele relatate, confirmă o atitudine de neonorare de către ÎCS „Hazard Construct” SRL a obligațiunilor contractuale, or, pîrîtul nu și-a onorat obligațiunile contractuale în contextul consimțămîntului exteriorizat, afectînd-o în drepturile rezultate din execuția raportului obligațional și anume prin efectul actului de a dobîndi drepturi civile cărora contractul le-a dat naștere a căror obligații civile corelative de a investi mijloace financiare au fost executate pe deplin.

În drept își întemeiază cerințele pe prevederile art. 10, 320, 321, 523, 572, 954, 947, 949 Cod civil și art. 85 alin. (1) lit. a) CPC, Solicită, recunoașterea și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil – apartamentul nr. 45 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău și scutirea de la plata taxei de stat. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2013, acțiunea a fost scoasă de pe rol. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2013, a fost admisă cererea Alexandrei Cotovici, reprezentată de avocatul Nina Cernei-Popa, anulată încheierea Curii de Apel Chișinău din 25 noiembrie 2013 cu repunerea cauzei pe rol.

La 18 mai 2015, Cotovici Alexandra a depus cerere de chemare în judecată suplimentară împotriva ÎCS „Hazar Construct” SRL, OCT Chișinău și lichidatorului ÎI „Popa Ion” cu privire la separarea bunului din masa debitoare, recunoașterea sa în calitate de proprietar exclusiv asupra apartamentului 44 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5 mun. Chișinău cu atribuirea imobilului în proprietate și posesie. În motivarea cererii suplimentare s-a referit la motivele de fapt și de drept expuse în acțiunea inițială și invocînd prevederile art. 5 alin. (2), 6 alin. (2), 39, 44, și 48 alin. (1-4) al Legii insolvabilității, a indicat că la intentarea acțiunii inițiale au fost prezentate suficiente probe ce confirmă dreptul său de proprietate asupra apartamentului în litigiu.

Astfel, indică că și-a executat pe deplin obligațiile contractuale ce rezultă din contractul de investire în construcția spațiului locativ, iar prin prisma art. 320 alin. (2) Cod civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. Prin urmare, menționează reclamanta că în rezultatul dobîndirii dreptului de proprietate asupra apartamentului prin hotărîre judecătorească, deţine şi dreptul real de a pretinde la separarea bunului dat din masa debitoare a ÎCS „Hazar Construct” SRL. Sau, bunul imobil – apartamentul, actual nr.44 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun.

Chişinău, pentru care dînsa a achitat integral costul acestuia nu poate face parte din masa debitoare, deoarece nu a fost cesionat către societatea ce se află în proces de insolvabilitate. Mai mult decît atît, deşi, a achitat integral preţul imobilului, la termenul scadent de executare a contractului de investire în construcţia spaţiului locativ şi de finisare a construirii blocului locativ, societatea nu a întocmit actul de predare- primire a acestuia, care constituie o obligaţie exclusivă a ÎCS „Hazar Construct” SRL, ce nu a fost executată, iar între timp în privinţa societăţii a fost intentat procesul de insolvabilitate.

La fel, menţionează că cererea de separare a bunului din masa debitoare constituie o cerinţă subsecventă la acţiunea de bază privind recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra apartamentului, iar nesepararea bunului din masa debitoare, ar putea condiţiona într-un mod inacceptabil încălcarea dreptului ei de proprietate a asupra apartamentului 44 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chişinău, drept ce este garantat atît pe plan naţional, cît şi pe plan internaţional, inclusiv prin prisma art. 1 Protocolul 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (f.d. 157-159). Ulterior, la 19 mai 2015, şi reprezentantul Alexandrei Cotovici, avocatul Babără Angela, a depus cerere cu privire la separarea bunului din masa debitoare invocînd motive similare celor indicate în cererea de chemare în judecată suplimentară (f.d.170-171).

La 22 iunie 2015 administratorul autorizat al ÎCS „Hazar Construct” SRL în proces de insolvabilitate, Popa Ion, a depus acțiune reconvențională împotriva Alexandrei Cotovici, intervenient accesoriu ÎS „Cadastru”, OCT Chișinău cu privire la încasarea sumei (f.d. 188-192). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2015, a fost refuzat în primirea spre examinare a acțiunii reconvenționale înaintate de administratorul autorizat al ÎCS „Hazar Construct” SRL în proces de insolvabilitate, Popa Ion. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2015, cerințele înaintate de Cotovici Alexandra împotriva SRL „Hazar Construct” în proces de insolvabilitate, OCT Chișinău și lichidatorului ÎI „Popa Ion” cu privire la separarea bunului din masa debitoare au fost scoase de pe rol, din motivul nerespectării procedurii de soluționare a pricinii pe cale extrajudiciară.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 22 iunie 2015, cerințele înaintate de Cotovici Alexandra cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului au fost admise, fiind recunoscut dreptul de proprietate al Alexandrei Cotovici asupra apartamentului 45 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău cu înregistrarea dreptului de proprietate la OCT Chișinău. La 06 iulie 2015, administratorul autorizat al ÎCS „Hazar Construct” SRL în proces de insolvabilitate, Popa Ion a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă sau în cazul identificării unor erori care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a invocat că argumentele primei instanțe sunt bazate pe aprecierea arbitrară a probelor anexate la materialele cauzei, instanța acționînd abuziv după bunul său plac fără a ține seama de părerea altora. Menționează că, la examinarea cauzei instanța a lăsat fără apreciere faptul că conform contractului de cesiune nr.149 din 28 iulie 2008 suprafaţa apartamentului este de 96,20 m.p. (inclusiv logie 3,5 m.p.) şi balcon cu suprafaţa de 18,10 m.p. situat la etajul 10 bloc I, iar conform extrasului din dosarul cadastral cu informaţia desfăşurată şi a planului releveului încăperii izolate, întocmite după darea în exploatare a Complexului Locativ situat pe bd. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun.

Chișinău suprafaţa apartamentului nr.44 este de 101 m.p., plus balcon cu suprafaţa de 5,6 m.p.. Sub acest aspect indică că atît în dosarul cadastral cît şi în releveul încăperii izolate suprafaţa balconului se înscrie la coeficientul 0,3 reieşind din suprafaţa totală/reală a acestuia, conform, regulilor SNIP 02.08.01.-89, „Жилые здания” astfel, de fapt balconul apartamentului nr.44 are o suprafaţă reală de 18,67 m.p. (5,6/0,3=18,67 m.p.). Prin urmare, după darea în exploatare a Complexului Locativ din bd. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău, precum şi a măsurărilor efectuate de către compania SRL „Blominfo Banatit” şi înregistrate în dosarul tehnic cadastral la OCT Chişinău, s-a constata că conform măsurărilor după darea în exploatare suprafaţa apartamentului nr. 44 și a balconului a fost majorată, 4,8 m.p și respectiv 0,57m.p.

și anume suprafața apartamentului s-a majorat de la 96,20 m.p. pînă la 101 m.p. iar suprafața balconului s-a majorat de la 18,10 m.p pînă la 18,67m.p.. Indică recurentul că deși în cadrul examinării cauzei a prezentat probe ce confirmă modificarea și majorarea suprafeței apartamentului nr. 44 situat în Complexul Locativ din bd. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun. Chișinău cu 5,37 m.p., care nu a fost achitată de Cotovici Alexandra, ultima achitînd costul imobilului doar pentru suprafața de 96,20m.p. și balconul cu suprafața de 18,20 m.p., prima instanță a lăsat fără apreciere acest fapt, prin ce a încălcat prevederile art.130 alin. (4) CPC, care indică că în urma aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe si respingerea altor probe, precum si argumentarea preferinţei mor probe fată de altele.

Totodată, susține că instanța a aplicat eronat regulile cu privire la repartizarea sarcinii de probaţie între părţi întrucît materialele cauzei conțin probe ce demonstrează incontestabil că suprafața apartamentului în litigiu s-a majorat, iar Cotovici Alexandra nu a achitat prețul pentru suprafața majorată. La fel, instanța nu a reflectat în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altora, or, din conţinutul hotărârii recurate lipseşte motivarea privind respingerea înscrisurilor prezentate de către ÎCS „Hazar Construct” SRL, instanţa reducându-şi poziţia doar la afirmaţia că, ÎCS „Hazar Construct” SRL timp de 2 ani şi 2 luni nu a prezentat dovada certă cu privire la suprafaţa totală definitivă a locuinţei.

În acest context, subliniază recurentul că potrivit pct. 6.2. al contractului de cesiune nr.149 din 28 iulie 2008, suprafaţa totală a apartamentului nr. 45 (actualmente 44) corespunde suprafeţei de proiect, iar în caz dacă apare o deviere a metrajului ce depăşeşte 2 % din suprafaţa totală de proiect a apartamentului nr.44 în urma măsurărilor efectuate de OCT Chişinău, suma contractuală a apartamentului vizat se modifică proporţional devierilor constatate şi va fi luată în consideraţie la momentul achitării definitive Părţilor. Prin urmare afirmă că dat fiind faptul că suprafaţa apartamentului s-a majorat cu 5,37 m.p., ceea ce presupune o majorare ce depăşeşte 2 % din suprafaţa totală a apartamentului conform proiectului (majorarea constituind 4,7%), în condițiile clauzelor contractului nr.149 din 28 iulie 2008, Cotovici Alexandra, urma să achite diferenţa de sumă proporţional cu majorarea suprafeţei ce constituie 2 744,5 euro.

Astfel, invocînd prevederile art. 9 alin. (1), 513 alin. (1), 514, 572 alin. (1) şi (2) Cod civil, și art. 668 alin. (1) Cod civil, menționează că Cotovici Alexandra urma să-și execute integral, obligațiunile prevăzute în contractul de cesiune nr. 149, și asumate la semnarea contractului și să achite suprafața majorată a apartamentului, cu atît mai mult că prin notificarea nr. 221 IP din 08 mai 2013, a fost informată despre majorarea suprafeței și necesitatea achitării diferenței suprafeței majorate în scopul transmiterii dreptului de proprietate.

Totodată, consideră că instanța eronat a reținut la examinarea cauzei hotărîrea Judecătoriei Ciocana din 18 martie 2014 prin care a fost respinsă pretenţia ÎCS „Hazar Construct” SRL cu privire la rezilierea unilaterală a contractului de cesiune nr.149 din 28.07.2008, și nejustificat a invocat temeiurile art.123 alin.(2) din CPC al RM, ori, speţa supusă examinării şi finalizată prin emiterea Hotărârii din 18 martie 2014, nu şi-a regăsit temeinicia în normele cu privire la reziliere. Conform cu art. 8 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 06 iulie 2015, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu motivele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, trimiţând pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. f). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. f) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Din materialele cauzei rezultă că Cotovici Alexandra a depus în Judecătoria Ciocana mun.

Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „Hazar Construct” SRL, prin care a solicitat recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil apartamentul nr. 45 situat în mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 22/5 cu obligarea înregistrării dreptului de proprietate asupra apartamentului pe numele său. Prin încheierea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 13 iunie 2015, pricina civilă a fost strămutată pentru examinare după competenţă instanţei de insolvabilitate a Curţii de Apel Chişinău. Drept urmare, Curtea de Apel Chişinău ca instanţă de insolvabilitate a examinat acţiunea formulată în speţă, adoptând în acest sens hotărârea din 22 iunie 2015 cu privire la admiterea integrală a acţiunii, recunoscînd dreptul de proprietate a Alexandrei Cotovici asupra apartamentului nr. 45 situat în mun.

Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 22/5 cu înregistrarea dreptului acesteia de proprietate la Organul Cadastral Teritorial Chişinău. Instanţa de recurs constată, însă, că Curtea de Apel Chişinău a reţinut spre examinare prezenta pricină cu încălcarea competenţei jurisdicţionale şi contrar prevederilor normelor de drept procedural. În susţinerea opiniei enunţate se vor reţine dispoziţiile art. 5 alin. (2) a Legii insolvabilităţii, care direct indică că, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într- un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

Conform art. 2 din Legea menţionată, masa debitoare reprezintă bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită. Cu referire la normele de drept citată instanţa de recurs reţine că obiectul din litigiu este recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil după Cotovici Alexandra şi obligarea înregistrării dreptului de proprietate a acesteia la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, prin urmare, nu este un drept real asupra bunului din masa debitoare pentru a fi examinată cererea de către instanţa de insolvabilitate, or, dreptul de proprietate urmează a fi constatat prin acţiunea înaintată.

La acest capitol necesită a fi remarcate şi prevederile art. 48 alin. (1) a Legii insolvabilităţii, care statuează că persoana care, în baza unui drept real sau personal, poate demonstra că bunul nu poate fi inclus în masa debitoare nu este creditor chirografar. În acest caz, persoana înaintează administratorului insolvabilităţii/lichidatorului o cerere de separare a bunului din masa debitoare sau de partajare a patrimoniului din proprietatea comună deţinută împreună cu debitorul.

Raportând la caz prevederile enunţate în coroborare cu cele stabilite, instanţa de recurs conchide pricina urma a fi examinată de către instanţa de insolvabilitate în cazul în care acţiunea era înaintată prin prisma prevederilor articolului menţionat sau în temeiul altor articole din Legea insolvabilităţii, care determină strict competenţa instanţelor de insolvabilitate, însă astfel de cerinţe nu au fost înaintate, prin urmare, recunoaşterea dreptului de proprietate cerinţa din speţa dată, urmează a fi examinată în procedura contencioasă de instanţă de drept comun. Competenţa instanţelor de insolvabilitate este strict determinată de lege, iar simplul motiv de aflare a pîrîtului în proces de insolvabilitate nu constituie temei de adresare a tuturor cerinţelor, la caz cea indicată supra, în instanţa de insolvabilitate, aceasta din urmă avînd competenţe strict determinate de lege în privinţa masei debitoare şi alte cazuri.

În conexiunea celor relatate instanţa de recurs relevă că cererea cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil - apartamentul nr. 45 situat în mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 22/5, precum şi obligarea înregistrării dreptului de proprietate la organul cadastral asupra apartamentului pe numele său nu se încadrează în prevederile art. 5 alin. (2) ale Legii insolvabilităţii. În conformitate cu art. 33 alin. (1) şi art. 331 CPC, instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe.

Judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. Conform art. 39 alin. (1) CPC acţiunea împotriva pârâtului poate fi intentată şi în instanţa de la locul de aflare a bunurilor acestuia. Iar potrivit art. 40 alin.(1) CPC, acţiunile cu privire la dreptul asupra terenurilor, subsolurilor, fîşiilor forestiere, plantaţiilor perene, resurselor acvatice izolate, asupra unor case, încăperi, construcţii, altor obiective fixate de pămînt, precum şi acţiunile în ridicare a sechestrului de pe bunuri, se intentează în instanţa de la locul aflării acestor bunuri. Dacă bunurile ce constituie obiectul acţiunii sînt situate în circumscripţia mai multor instanţe, cererea se depune în orice instanţă în a cărei rază teritorială se află o parte din bunuri.

Analizând aceste condiţii în raport cu situaţia din speţă, este de reţinut că obiectul litigiului iniţiat de către Cotovici Alexandra constituie recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil - apartamentul nr. 45 situat în mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 22/5. Respectiv, în acest caz este instituită o competenţă teritorială excepţională, devenind, astfel, aplicabile dispoziţiile art. 40 alin. (1) Cod de procedură civilă, prin prisma cărora, competentă să judece pricina în cauză este Judecătoria Ciocana mun. Chişinău, în circumscripţia căreia se află bunul respective. În această ordine de idei, se constată că examinarea pricinii la caz a avut loc atât cu încălcarea normelor de drept procedural, fapt ce denotă ilegalitatea hotărârii judecătoreşti atacate.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2015 cu trimiterea cauzei spre judecare în prima instanţă, conform competenţei, la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către administratorul autorizat al Întreprinderii cu Capital Străin „Hazar Construct” Societate cu Răspundere Limitată în proces de insolvabilitate, Popa Ion.

Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Cotovici împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „Hazar Construct” în proces de insolvabilitate, intervenient accesoriu OCT Chișinău cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, cu remiterea pricinii spre judecare, conform competenţei, la Judecătoria Ciocana mun. Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva