Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-3451/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
10 decembrie 2014
Părțile
ÎCS Hazar Construct SRL vs Cotovici Alexandra
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-3451/14 — Constatarea rezilierii contractului

Prima instanţă: jud. I. Bulhac dosarul nr. 2ra-3451/2014 Instanţa de apel: jud. I. Pleşca, X. Ulianovschi, M. Anton ÎNCHEIERE 10 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Galina Stratulat examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a ÎCS „Hazar Construct” SRL împotriva Alexandrei Cotovici cu privire la constatarea rezilierii contractului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de ÎCS „Hazar Construct” SRL şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 04 aprilie 2014 a c o n s t a t a t: La 15 august 2013 ÎCS „Hazar Construct” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alexandrei Cotovici cu privire la constatarea rezilierii contractului nr. 149 din 28 iulie 2008 de cesiune cu privire la construcţia Complexului Locativ din str. Mircea cel Bătrîn 22/5 din 27 mai 2013. În motivarea acţiunii a invocat că, la 28 iulie 2008 Cotovici Ion, în calitate de cedent, şi Cotovici Alexandra, în calitate de cesionar, au încheiat cu ÎCS „Hazar Construct” SRL, în calitate de antreprenor, contractul de cesiune nr. 149 cu privire la construcţia complexului locativ situat în mun. Chişinău, str. Mircea cel Bătrîn 22/5. Potrivit contractului reclamantul şi-a asumat obligaţiunea să organizeze construcţia şi darea în exploatare a complexului locativ, ca obiect imobiliar - apartamentul nr. 44 amplasat la etajul nr. 10, al blocului nr. 1 din str. Mircea cel Bătrîn 22/5, mun.

Chişinău, compus din 3 odăi cu suprafaţa totală conform documentaţiei de proiect de 96,20 m.p., inclusiv suprafaţa lojei de 3,5 m.p. şi suprafaţa balconului de 18,10 m.p., iar pîrîtul să achite suma contractului în mărime de 49 799 euro. Mai indica reclamantul că în conformitate cu pct. 6.2 al contractului nr. 149 din 28 iulie 2008, în caz dacă apare o deviere a metrajului ce depăşeşte 2% din suprafaţa totală de proiect a apartamentului 44 (45) în urma măsurilor efectuate de OCT Chişinău, suma contractuală a apartamentului vizat se va modifica proporţional devierilor constatate şi va fi luată în consideraţie la momentul achitării definitive a părţilor. Invoca reclamantul că în urma efectuării de către OCT Chişinău a măsurărilor şi calculelor a fost constatat că suprafaţa apartamentului vizat este modificată: suprafaţa locuibilă este de 96,20 m.p, inclusiv suprafaţa lojei de 3,5 m.p.

şi a balconului de 18,10m.p„ suprafaţa locuibilă fiind de 101,1 m.p. şi a balconului de 18,67 m.p.. Devierea metrajului suprafeţei apartamentului 44 constituie 5,47 m.p., adică mai mult de 2% (circa 4,56%), astfel încât reclamantul consideră că este aplicabilă prevederea contractuală susmenţionată şi în consecinţă urmează a fi efectuată recalcularea sumei contractului nr. 149 din 28 iulie 2008 proporţional devierilor constatate. A menţionat reclamantul că potrivit planului apartamentului nr. 45, eliberat de OCT Chişinău la 24 martie 2010, a fost confirmată devierea în direcţia majorării suprafeţei totale a apartamentului sus indicat, iar în urma recalculării suma contractuală s-a mărit cu 2 484 euro.

În contextul clauzelor din contract reclamantul a notificat pîrîtul prin reclamaţia nr. 221IP din 08 mai 2013 despre faptul că acesta urmează să achite diferenţa conform contractului nr. 149 din 28 iulie 2008, obţinută în urma modificărilor efectuate de către OCT Chişinău şi în privinţa rezilierii contractului unilateral, pîrîtul fiind preavizată de intenţia rezilierii contractului nr. 149 din 28 iulie 2011 prin notificarea nr. 221 IP din 08 mai 2013 recepţionată la data de 17 mai 2013, reclamantul considerând că rezilierea a avut loc, astfel la data de 27 mai 2013, adică după expirarea a 10 zile din momentul recepţionării notificării. Susţine reclamantul că până la momentul depunerii cererii pîrîtul nu şi-a onorat obligaţiunile contractuale şi nu a achitat integral valoarea obiectului contractului vizat.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 aprilie 2014, acţiunea a fost respinsă. La 20 martie 2014 ÎCS „Hazar Construct” SRL, în proces de insolvabilitate, a contestat cu apel hotărârea primei instanţe, solicitând casarea acesteia cu pronunţarea unei noi hotărâri, prin care a admite acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de ÎCS „Hazar Construct” SRL şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 04 aprilie 2014. La 04 septembrie 2014 lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion” a declarat recurs împotriva decizie Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţa de apel a emis decizia cu încălcarea normelor de drept material şi procedural care au dus la soluţionarea greşită a pricinii, deoarece instanţa a încălcat obligaţia de motivare, a apreciat în mod arbitrar probele, iar erorile de fapt şi de drept comise de instanţă au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale recurentei la un proces echitabil. A mai invocat că, contrar prevederilor 373 CPC, instanţa de apel s-a expus şi asupra unor cerinţe pe care nici o parte implicată în speţa dată nu li-a solicitat. Studiind temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion” în esenţa lor sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion” ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către lichidatorul ÎCS „Hazar Construct” SRL, ÎI „Popa Ion” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.