3ra-66/16 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă –Gh. Plămădeală dosarul nr. 3ra-66/16 instanţa de apel – V. Pruteanu, A. Gavriliţa, L. Popova ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ahmad Alosman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ahmad Alosman împotriva Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Ahmad Alosman și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 mai 2015 c o n s t a t ă La 12 februarie 2015 Ahmad Alosman a depus cerere de chemare în judecată împotriva Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, prin scrisoarea nr. 06/501-106 din 18 decembrie 2014, expediată de Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, a fost informat despre faptul aprobării de către Preşedintele Republicii Moldova a hotărîrii Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic din 12 decembrie 2014, prin care i-a fost refuzat lui în acordarea cetăţeniei Republicii Moldova. Nefiind de acord cu refuzul în cauză, l-a contestat cu cerere prealabilă, care însă a fost respinsă prin scrisoarea din 28 ianuarie 2015, semnată de Alexandru Ohotnicov, şeful Direcţiei generale drept. Invocă că refuzul a fost argumentat prin faptul că reclamantul nu întruneşte condiţiile naturalizării prevăzute de art. 17 al.

(1) lit. e) şi f) a Legii cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024/2000, or normele în cauză prevăd obligativitatea cunoaşterii şi respectării prevederilor Constituţiei Republicii Moldova, precum şi susţinerea testului pentru evaluarea nivelului de cunoaştere a limbii de stat. Conform art. 17 al.

(2) al Legii cetăţeniei Republicii Moldova, procedura de evaluare a nivelului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei şi a limbii de stat de către solicitantul cetăţeniei Republicii Moldova se stabileşte de Guvern, iar conform pct. 2 al Hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii de stat nr. 1279 din 19 noiembrie 2001, Ministerul Educaţiei va asigura organizarea şi desfăşurarea examenelor de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii de stat de către persoanele care solicită dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova.

Or, acesta la cererea de acordare a cetăţeniei a anexat confirmarea din 24 noiembrie 2010 eliberată de Ministerul Educaţiei, prin care se atestă faptul că reclamantul a susţinut examenul de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi examenul de evaluare a gradului de cunoaştere a limbii de stat, obţinînd la ambele calificative „admis”. În circumstanţele date, Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic şi-a depăşit limitele atribuţiilor, în cazul în care aceasta nu este împuternicită de iure de a evalua solicitanţii pentru gradul de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii de stat.

Cere reclamantul anularea refuzului Preşedintelui Republicii Moldova de acordare lui a cetăţeniei, manifestat prin aprobarea hotărîrii din 12 decembrie 2014 a Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic, precum şi obligarea Preşedintelui Republicii Moldova de a-i acorda lui Ahmad Alosman cetăţenia Republicii Moldova. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 mai 2015, a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de către Ahmad Alosman și menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 25 mai 2015. La 30 noiembrie 2015 Ahmad Alosman a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanţele judecătoreşti la adoptarea soluţiilor nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond. Astfel, nu au dat o apreciere critică acţiunilor Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic, care neavînd vreun temei legal, a apreciat nivelul recurentului de cunoaştere a limbii de stat, ignorînd în acest sens prevederile art. 17 al. (2) a Legii cetăţeniei Republicii Moldova, care stabileşte că procedura de evaluare a nivelului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei şi a limbii de stat de către solicitantul cetăţeniei Republicii Moldova se stabileşte de Guvern.

La fel au fost ignorate şi prevederile pct. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 1279 din 19 noiembrie 2001 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii de stat, care indică că Ministerul Educaţiei va asigura organizarea şi desfăşurarea examenelor de evaluare a gradului de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi a limbii de stat de către persoanele care solicită dobîndirea cetăţeniei Republicii Moldova. Or, acesta la cererea de acordare a cetăţeniei a anexat confirmarea din 24 noiembrie 2010, eliberată de Ministerul Educaţiei, prin care se atestă faptul că recurentul a susţinut examenul de cunoaştere a prevederilor Constituţiei Republicii Moldova şi examenul de evaluare a gradului de cunoaştere a limbii de stat, obţinînd la ambele calificative „admis”.

Au fost ignorate şi argumentele intimatului expuse în referinţă care, în principiu, a admis faptul că Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic nu era autoritatea abilitată pentru evaluarea gradului de cunoaştere a prevederilor legii supreme şi limbii de stat. Contrar acestor constatări însă, a fost propus Preşedintelui Republicii Moldova respingerea cererii lui Ahmad Alosman de acordare a cetăţeniei. La caz, instanţele urmau să ţină cont şi de jurisprudenţa CEDO.

Astfel, transpunînd practica Curţii în cazul Podkolzina vs. Latvia cu cel al recurentului, se constată că Comisia pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic a decis să-l supună pe Ahmad Alosman unui test lingvistic repetat, deşi acesta dispunea de un certificat legal valabil; procedura testării repetate ce a avut loc la şedinţa Comisiei din 12 decembrie 2014 s-a deosebit considerabil de procedura obişnuită a evaluării cunoştinţelor lingvistice prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 1279 din 19 noiembrie 2001; indiferent de scopurile testării repetate, procedura aplicată recurentului oricum a fost incompatibilă cu cerinţele corectitudinii procesuale şi stabilităţii juridice. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Ahmad Alosman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Ahmad Alosman, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Ahmad Alosman ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul lui Ahmad Alosman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Ion Druţă Galina Stratulat