3ra-1308/16 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1308/16 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță: C. Ursachi 3ra–1308/16
Instanța de apel: N. Traciuc, G. Dașchevici, I. Cotruță
Î N C H E I E R E
28 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, – Svetlana Filincova
Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas
examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Mohamad Alkhan,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către
Mohamad Alkhan împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova,
Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic, intervenient
accesoriu Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova privind
constatarea refuzului de acordare a cetățeniei Republicii Moldova ca nejustificat,
anularea hotărîrii Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic
din 12 decembrie 2014 și obligarea pîrîtului să emită un act prin care să îi acorde
lui Mohamad Alkhan cetățenia Republicii Moldova,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Mohamad Alkhan și menținută hotărîrea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 noiembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La 06 iulie 2015, Mohamad Alkhan a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova, Comisiei pentru
problemele cetățeniei și acordării de azil politic, intervenient accesoriu Serviciul
de Informații și Securitate al Republicii Moldova privind constatarea refuzului
de acordare a cetățeniei Republicii Moldova ca nejustificat, anularea hotărîrii
Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic din 12
decembrie 2014 și obligarea pîrîtului să emită un act prin care să îi acorde lui
Mohamad Alkhan cetățenia Republicii Moldova.
În motivarea acțiunii a indicat că a depus către Președintele Republicii
Moldova o cerere privind dobîndirea cetățeniei Republicii Moldova, unde a
anexat toate actele necesare procedurii de obținere a cetățeniei Republicii
Moldova, astfel, reclamantul consideră că întrunește toate condițiile de a obține
cetățenia Republicii Moldova.
Mai indică că hotărîrea Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării
de azil politic pe lîngă Președintele Republicii Moldova din 12 decembrie 2014
este una ilegală, rezultată din aprecierea arbitrară, subiectivă și incompletă a
legislației, precum și a documentelor prezentate de către ultimul la depunerea
cererii privind acordarea cetățeniei Republicii Moldova, fapt ce îi încalcă dreptul
garantat de art. 17 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova și art. 17
alin. (1) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 02 iunie
2000, de a dobîndi cetățenia Republicii Moldova.
Reclamantul Mohamad Alkhan solicită să se constate refuzul Comisiei
pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic de pe lingă Președintele
Republicii Moldova ca fiind nejustificat și respectiv, ilegal, la fel, să se constate
ilegalitatea hotărîrii Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de azil
politic pe lîngă Președintele Republicii Moldova din 12 decembrie 2014, să se
dispună anularea hotărîrii cu obligarea pîrîtului de a emite un nou act prin care
lui Mohamad Alkhan să i se acorde cetățenia Republicii Moldova.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 03 noiembrie 2015, a fost
respinsă acțiunea înaintată de către Mohamad Alkhan ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 mai 2016, prin care a fost
respins apelul declarat de către Mohamad Alkhan și menținută hotărîrea
Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 03 noiembrie 2015.
La 11 iulie 2016, Mohamad Alkhan a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea deciziei Curții de
Apel Chișinău din 12 mai 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 03 noiembrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie
admisă acțiunea înaintată de către Mohamad Alkhan.
În motivarea cererii de recurs a invocat că hotărîrile instanțelor
judecătorești sunt neîntemeiate, deoarece au fost emise cu neconstatarea și
elucidarea circumstanțelor importante pentru soluționarea justă a pricinii, cît și
cu aprecierea arbitrară a probelor.
La 01 septembrie 2016, reprezentantul Serviciului cetățenie și grațieri a
Direcției generale drept a Aparatului Președintelui Republicii Moldova,
Vladislav Poghircă a depus referință la recursul declarat de către Mohamad
Alkhan, solicitînd respingerea recursului cu menținerea hotărîrilor instanțelor
judecătorești.
La 02 septembrie 2016, reprezentantul Serviciului de Informații și
Securitate al Republicii Moldova a depus referință la recursul declarat de către
Mohamad Alkhan, solicitînd respingerea recursului și menținerea hotărîrilor
instanțelor judecătorești.
Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea
de recurs, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mohamad
Alkhan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC, care să justifice afirmația de ilegalitate a deciziei instanței de apel și a
hotărîrii primei instanțe.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în
care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau
procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în
cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mohamad
Alkhan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)
CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea
deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului
cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie
temei de casare a actelor recurate.
Recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
În acest sens, completul ține să menționeze că conform jurisprudenței
CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie
1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în
cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de către Mohamad Alkhan ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440
alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mohamad Alkhan.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele ședinței,
Svetlana Filincova
Judecători Dumitru Mardari
Maria Ghervas