3ra-1140/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-1140/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
dosarul nr. 3ra-1140/16
prima instanță – O. Parfeni
instanța de apel – N. Cernat, L. Bulhac, A. Pahopol
ÎNCHEIERE
07 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Ayman RJ Amer,
în pricina civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ayman RJ
Amer împotriva Președintelui Republicii Moldova privind contestarea actului
administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 prin care s-a
menținut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015,
c o n s t a t ă:
La 10 martie 2015 Ayman RJ Amer a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Președintelui Republicii Moldova prin care a solicitat anularea refuzului
Președintelui Republicii Moldova de acordare a cetățeniei Republicii Moldova,
manifestat prin aprobarea hotărîrii din 23 septembrie 2014 a Comisiei pentru
problemele cetățeniei și acordării de azil politic, obligarea Președintelui Republicii
Moldova să acorde reclamantului cetățenia Republicii Moldova.
În motivarea cererii de chemare în judecată a menționat că, prin scrisoarea
nr. 06/5-01-114 din 18 decembrie 2014, expediată de Aparatul Președintelui
Republicii Moldova, a fost informat despre faptul că, Președintele Republicii
Moldova a aprobat hotărîrea Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de
azil politic, din 23 septembrie 2014, prin care i-a fost refuzată acordarea cetățeniei
Republicii Moldova.
Refuzul acordării cetățeniei a fost argumentat prin pretinsul fapt că defășoară
activitatea care pereclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea și
moralitatea populației, motiv prevăzut la lit. d) alin. (1) art. 20 al Legii cetățeniei,
nr. 1024 din 02 iunie 2014.
Nefiind deacord cu refuzul, l-a contestat cu o cerere prealabilă.
Prin scrisoarea nr. 06/5-01-20 din 05 februarie 2015 expediată în adresa
Președintelui Republicii Moldova a fost informat că cererea sa prealabilă a fost
examinată și respinsă. Din scrisoare nu este clar cine a examinat-o și cine a
respins-o.
De asemenea, a relevat că, nici în ședința din 23 septembrie 2014 a Comisiei
pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic, nici în scrisoarea nr. 06/5-
01-114 din 18 decembrie 2014, nici în scrisoarea nr. 06/5-01-20 din 05 februarie
2015 nu i-a fost explicată care acțiuni ale reclamantului periclitează securitatea
statului, ordinea publică, sănătatea și moralitatea populației.
Suplimentar a afirmat că, nu întreprinde nimic din ceea ce ar putea fi
catalogat ca fiind activitatea care periclitează securitatea statului și a populației (f.
d. 1,2).
Prin cererea din 27 aprilie 2015 s-a solicitat atragerea în proces în calitate de
intervenient accesoriu Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
(f.d. 25).
Prin încheierea din 27 aprilie 2015 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a
atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Serviciul de Informații și
Securitate al Republicii Moldova (f.d. 27, 27).
Prin hotărîrea din 09 noiembrie 2015 Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău a
respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Amer Ayman
RJ către Președintele Republicii Moldova, intervenieint accesoriu Serviciul
Informații și Securitate al Republicii Moldova cu privire la anularea refuzului
Președintelui Republicii Moldova manifestat prin aprobarea hotărîrii din 23
septembrie 2009 a Comisiei pentru problemele cetățeniei și acordării de azil politic
și obligarea acordării cetățeniei (f.d. 77).
Nefiind de acord cu hotătîrea primei instanțe, la 18 noiembrie 2015 a depus
cerere de apel prin care a solicitat casarea integrală a hotărîrii cu emiterea unei noi
hotărîri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral (f.d. 79).
Prin decizia din 05 aprilie 2016, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea
de apel ca neîntemeiată și a menținut fără modificări hotărîrea Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău din 09 noiembrie 2015 (f.d. 110).
La 27 mai 2016 Ayman RJ Amer a depus cerere de recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 prin care a solicitat casarea integrală a
decizie Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei
Buiucani, mun. Chișinău din 09 noeimbrie 2015 cu emiterea unei noi hotărîri prin
care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.
În motivarea cererii de recurs a menționat că, Curtea de Apel Chișinău a
refuzat să se expună asupra fondului cauzei, motivînd în decizie că, instanța de
contencios administrativ nu este competentă să se expună asupra refuzului
acordării cetățeniei. Această afirmație contravine prevederilor art. 42 din Legea
cetățeniei, care prevede expres că, refuzul de a primi cerere în problemele
cetățeniei Republicii Moldova, încălcarea termenelor, a modului de examinare a
cererii și de executarea a hotărîrilor în problemele cetățeniei, precum și refuzul
acordării cetățeniei și alte acțiuni ale persoanelor oficiale pot fi atacate, în modul
stabilit de lege, în instanța judecătorească.
Cu privire la argumentul Curții de Apel precum că acordarea cetățeniei este
un drept al Președintelui Republicii Moldova și nu o obligație, a menționat că,
această afirmație nu are suport legal întrucît nici Constituția Republicii, nici Legea
cetățeniei nu reglementează această instituție ca un drept. Soluționarea problemelor
cetățeniei este una din obligațiile funcționale ale Președenției.
Cît privește temeiul refuzlui acordării cetățeniei invocat de Serviciul
Securitate și Informație a Republicii Moldova a menționat că, prin hotărîrea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 iunie 2015 a fost desfăcută căsătoria
dintre recurent și Larisa Amer, iar în ședința de judecată din 05 noiembrie 2015 a
fost stabilit că Veronica Vodî, presupusa a doua soție a recurentului locuiește în
Marea Britanie, fiind căsătorită cu un alt bărbat.
De asemenea, a menționat că, la materialele cauzei este anexată informația
nr. 01/10-2015 din 05 octombrie 2015, semnată de Președintele Ligii Islamice din
Republica Moldova, prin care este confirmat faptul că în Registrul căsătoriilor
religioase oficiazate de Liga islamică nu este înregistrată nici o căsătorie de a
recurentului.
Totodată, a relevat că, a venit în Republica Moldova în 1991 și-a efectuat
studiile la Universitatea de Medicină și Farmacie ”N. Testimițeanu”.
La moment activează în calitate de doctor ORL la Spitalul raional Telenești
și la Centrul Medicilor de Familie, este membru al Comisiei medico-militare
Telenești, dispune de brevete de invenții și diplome în domeniu.
În final, a rețint că, nici reprezentantul pîrîtului nici reprezentantul
intervenientului accesoriu nu au prezentat instanței de judecată sentințe de
condamnare a reclamantului pentru pretinsele fapte de desfășurare a activității care
pereclitează securitatea statului, ordinea publică, sănătatea și moralitatea populației
(f.d. 116-119).
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la 05 aprilie
2016.
Potrivit scrisorii nr. 17838-4 copia deciziei a fost expediată părților la 06
aprilie 2016, însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării acesteia de
către părți. Cererea de recurs a fost depusă la 27 mai 2016, respectiv, recursul se
consideră depus în termenul prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se
expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și
(4) Codul de procedură civilă.
Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenței temeiurilor de
declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele
stabilite de norma precitată, instanțele de judecată aplicând corect normele de drept
material și de drept procedural.
Subsecvent, în conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă,
cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației, în
viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art. 432 alin. (2), (3) și (4)
Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează
în prevederile art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă și nu constituie
temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se numai legalitatea
deciziei dar nu și temeinicia în fapt.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reiterează și jurisprudența CEDO, conform cărei
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod
direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speță sunt similare celor
invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanțele ierarhic inferioare de
judecată s-au pronunțat în modul corespunzător.
În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în
care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din
3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu
conține nici o referire cu privire la fondul recursului.
Totodată, Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul
de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei
probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în
urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432
alin. (4) Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia
probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel
a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a
probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu
rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către
instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept material, colegiul
menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea
eronată a normelor de drept material și din care circumstanțe aceasta rezultă.
Colegiul reține că aceste argumentul al recurentului poartă un caracter declarativ,
nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce
urmează a fi supus controlului judiciar.
Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Ayman RJ Amer
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Codul de
procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) Codul de
procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Ayman RJ Amer se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, Svetlana Filincova
judecători Maria Ghervas
Dumitru Mardari