2ra-257/16 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-257/16 Instanţa de fond: Judecătoria sec. Centru, mun. Chișinău – C. Roşca Instanţa de apel: CA Chişinău – M.Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 27 ianuarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului Iulia Sîrcu, Judecători Iurie Bejenaru, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Talpă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Societatea Comercială „Servcomloc” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Tatianei Talpă privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, prin care s-a respins cererea de apel înaintată de către Tatiana Talpă și s-a menținut fără modificări hotărîrea judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 19 martie 2015, CONSTATĂ: La 08 octombrie 2014 SC „Servocmloc” SRL s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Tatianei Talpă privind încasarea datoriei pentru serviciile locativ-comunale şi a cheltuielilor de judecată. (f.d.4) În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că în temeiul contractului de transmitere a dreptului de administrare al blocului locativ f/nr. din 03 martie 2008, încheiat cu Agenţia Municipală de Ipotecă din mun. Chişinău, gestionează şi administrează blocul locativ, situat în mun. Chişinău, str. Varşovia nr. 9. Tatiana Talpă ca proprietar şi locatar al apartamentului nr. 21 din blocul respectiv beneficiază de servicii locativ-comunale, pe care se eschivează a le achita, acumulînd la 01 aprilie 2014 o datorie în mărime de 4 041,56 lei.

Prin încheierea Judecătoriei sec. Botanica, mun. Chişinău din 24 noiembrie 2014 cauza civilă a fost strămutată la Judecătoria sec. Centru, mun. Chişinău. (f.d.79) Judecătoria sec. Centru, mun. Chişinău prin hotărîrea din 19 martie 2015 acţiunea SC „Servcomloc” SRL a fost admisă integral. S-a încasat de la Tatiana Talpă în beneficiul SC „Servcomloc” SRL suma de 4 311,56 lei. (f.d.106) Nefiind de acord cu soluţia primei instanţe, la 21 aprilie 2015 Tatiana Talpă a contestat-o cu apel, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în primă instanţă. (f.d.108) 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015 apelul declarat de către Tatiana Talpă a fost respins şi s-a menţinut fără modificări hotărîrea Judecătoriei sec. Centru, mun.

Chişinău din 19 martie 2015. (f.d.124-127) În motivarea soluţiei sale, instanţa de apel a reţinut că la 03 martie 2008 Agenţia Municipală de Ipotecă din mun. Chişinău a încheiat cu SC „Servcomloc” SRL contractul de transmitere a dreptului de administrare al blocului de locuit, situat în mun. Chişinău, str. Varşovia, nr. 9, prin care ultimul s-a obligat să presteze servicii de administrare al complexului locativ. Tatiana Talpă, fiind proprietarul apartamentului nr. 21 din blocul locativ respectiv, în temeiul contractului de investiţii nr. CV/2/71 din 10 iunie 2008 a beneficiat de sevicii locativ-comunale, ce ţin de deservirea blocului, servicii de transportare a deşeurilor şi alte servicii, acumulînd în perioada aprilie 2010-aprilie 2014 datorii în mărime de 4 041,56 lei, de la achitarea cărora se eschivează şi urmează a fi încasate în mod forţat.

Nefiind de acord cu soluţia instanţei de apel, la 08 decembrie 2015 Tatiana Talpă a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău la faza primirii cererii de apel. (f.d.138-139) În motivarea cererii de recurs recurenta a invocat următoarele argumente de ilegalitate: instanţa de apel nu i-a pus la dispoziţie incheierea emisă la etapa primirii spre examinare a cererii de apel, nu i s-a acordat un termen pentru formularea şi depunerea unui apel motivat, a examinat cauza în lipsa apelantei fără a fi informată legal despre data examinării cauzei. Mai mult ca atăt, la moment, nu are careva datorii pentru serviciile locativ-comunale pentru perioada invocată în cererea de chemare în judecată.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 30 septembrie 2015 şi a fost expediată recurentei la 09 octombrie 2015. Dovada recepţionării textului integral al actului judecătoresc la materialele cauzei lipseşte. În asemenea împrejurări instanţa de recurs consideră că cererea de recurs depusă la 08 decembrie 2015 confirmă exercitarea dreptului de atac în termen. Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Tatiana Talpă nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În speţă, completul de judecată menţionează că recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost studiate şi verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. 2 În consecință nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Conform jurisprudenţei CEDO recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere.

La fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În recursul declarat de către Tatiana Talpă asemenea aspecte nu se regăsesc. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Dispoziţiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinând cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Alin. (4) al aceluiași articol stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Instanţa de recurs reţine ca neîntemeiate argumentele recurentei în favoarea admiterii recursului precum că instanţa de apel nu i-a expediat încheierea de primire a apelului, prin care să fie soluţionată problema taxei de stat, iar litigiul a fost examinat în absenţa acesteia fără a fi înştiinţată legal despre data, ora şi locul examinării litigiului. La caz, apelanta în perioada de aproximativ şase luni de la data depunerii cererii de apel şi pînă la data examinării apelului urma să dea dovadă de diligenţă de a întreprinde toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv prin informarea despre evoluţia acestuia. Mai mult ca atît, avizul de recepţie anexat la f.d.117 confirmă faptul că la 20 august 2015 Tatiana Talpă a fost informată legal prin citaţie despre examinarea cererii de apel, aceasta dispunînd de un termen rezonabil pentru efectuarea tuturor actelor de procedură.

La acest segment Colegiul reţine şi jurisprudenţa Curţii Europene, care reiterează că ţine de obligaţia părţilor de a lua măsurile necesare privind protecţia drepturilor sale de acces la justiţie (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), în speţă de a manifesta diligență în exercitarea cu bună-credință a drepturilor sale procedurale, inclusiv să se intereseze de soarta dosarului, care se examinează la cererea acesteia. 3 Instanța de recurs reține şi prevederile art.56 alin. (3) CPC, potrivit căruia participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă.

Prin urmare, reieşind din prevederile art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit celor expuse, în temeiul art. 270, 432, 433, 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul, declarat de către Tatiana Talpă împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea Comercială „Servcomloc” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Tatianei Talpă privind încasarea datoriei.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Iulia Sîrcu Judecători Iurie Bejenaru Maria Ghervas 4