2ra-645/17 — încasarea datoriei

Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-645/17 Judecător: D. Sușchevici Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, I. Cotruță Î N C H E I E R E 05 aprilie 2017 mun. Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Ala Cobăneanu Judecători Galina Stratulat, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Sîrghi Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 împotriva Tatianei Sîrghi privind încasarea datoriilor pentru neachitarea serviciilor comunale, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016, prin care s-a admis apelul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 aprilie 2014 și s-a pronunțat o hotărâre nouă, c o n s t a t ă La 10 iulie 2013, Cooperativa de Construcție de Locuințe nr. 97 (în continuare CCL nr. 97) s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Sîrghi solicitând încasarea din contul pârâtei a datoriei pentru plata serviciilor locativ- comunale și necomunale în sumă de 8 810,10 lei, încasarea din contul pârâtei a cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că art. 14 Legea condominiului în fondul locativ nr.913-XIV din 30 martie 2000 prevede obligația proprietarilor de locuințe de a achita plata serviciilor comunale, necomunale, pentru întreținerea și exploatarea proprietății comune.

Menționează reclamanta, că pârâta nu achită plata pentru serviciile comunale, necomunale, pentru întreținerea și exploatarea proprietății comune acumulând o datorie în mărime de 8 880,10 lei. Indică reclamanta, că în luna septembrie 2012 pârâta a fost somată despre necesitatea achitării datoriei până la 15 septembrie 2012, însă până în prezent datoria nu a fost stinsă. Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2014, s-a respins, ca fiind neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 împotriva Tatianei Sîrghi privind încasarea din contul datoriilor pentru neachitarea serviciilor comunale în mărime de 8 810,10 lei.

S-a încasat din contul Cooperativei de Construcție a Locuințelor nr. 97 în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei (f.d.38, f.d.40 - f.d.41, Volumul I). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2015, a fost respins apelul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 aprilie 2014. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 10 iunie 2015, s-a admis recursul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. După rejudecarea pricinii, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015, s-a respins apelul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97 și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 aprilie 2014. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 martie 2016, s-a admis recursul declarat de Cooperativa de Construcție a Locuințelor nr. 97, s-a casat decizia Curții de Apel Chișinău din 10 noiembrie 2015 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. După rejudecarea pricinii, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 (f.d.207-f.d.212, Volumul II), s-a admis apelul declarat de CCL nr. 97, s-a casat hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 aprilie 2014, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care: -S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de CCL nr. 97 către Sîrghi Tatiana privind încasarea datoriilor pentru neachitarea serviciilor comunale; -S-a încasat de la Sîrghi Tatiana în beneficiul CCL nr. 97 datoria pentru plata serviciilor locative, comunale și necomunale în sumă de 8 810,10 lei; -S-a încasat de la Sîrghi Tatiana în beneficiul CCL nr. 97 suma de 490,50 lei cu titlu de taxă de stat și 2 000 lei cu titlu de asistență juridică. La 27 octombrie 2016, în termenul prevăzut de lege, Sîrghi Tatiana prin intermediul avocatului Istrati Adrian (mandat nr. 0951160) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 06 octombrie 2016 și menținerea hotărârii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 14 aprilie 2014. A solicitat compensarea cheltuielilor pentru asistenta juridică în mărime de 2 500 lei și a taxei de stat din contul CCL 97 în beneficiul recurentei. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele. Indică, că instanța de apel ilegal a admis acțiunea CCL 97 în pofida faptului că extrasele din fișa de locuință prezentate de CCL 97 contravin prevederilor legale. Menționează că, extrasele din fișa de locuințe nr. 5 prezentate de intimat nu pot constitui probe pertinente care ar confirma existența unei datorii.

La 16 martie 2017 intimatul CCL 97 a prezentat referința pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca nefondat. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Sîrghi Tatiana nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Sîrghi Tatiana ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Sîrghi Tatiana prin intermediul avocatului A. Istrati se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului Ala Cobăneanu judecătorii Galina Stratulat Ion Druță