2ra-26/16 — Declaraea nulităţii contractului de donaţie, recuperarea prejudiciului materil şi moral

prima instanţă:C. Cheptea dosarul nr. 2ra-26/16 instanţa de apel: E. Grumeza, Sv.Șleahtițchi, I. Talpa ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Tamarei Gheorghiță împotriva Zinaidei Dorojneac, intervenienți principali Biroul Notarial Galina Horoșaia, Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei cu privire la declararea nulităţii contractului de donație și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de către Gheorghiță Tamara și menținută hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2014 și încheierile Judecătoriei Sîngerei din 09 decembrie 2013 și 23 martie 2015, c o n s t a t ă : La 23 iunie 2009 Dorojneac Zinaida a depus cerere de chemare în judecată împotriva Zinaidei Gheorghiță cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin uzucapiune.

În motivarea acțiunii a invocat că s-a născut la 12 noiembrie 1966 în familia lui Gheorghiță Alexandru și Gheorghiță Tamara. La de 16 ianuarie 1993 a înregistrat căsătoria cu Dorojneac Vitalie, iar din căsătorie are doi copii – fiica Elena născută la 10 august 1993 și fiica Ana-Maria născută la 18 februarie 1996. Menționează că este de origine şi are viză de reședință în imobilul din str. P. Boțu, nr. 18, din or. Sîngerei, constitut dintr-o gospodărie și o curte comună, dat fiind faptul că părinții au activat în colhozul „Miciurin”, iar din momentul căsătoriei exploatează ½ din acest imobil, posedîndu-l în tot acest timp cu bună credință, împreună cu întreaga sa familia formată din 4 persoane.

Solicită recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra ½ cotă- parte din imobilul nr.18 din str. P. Boțu, or. Sîngerei. La 19 octombrie 2009, Gheorghiță Tamara a depus cerere reconvențională împotriva Zinaidei Dorojneac, intervenienți principali Biroul Notarial Galina Horoșaia şi Oficiul Cadastral Teritorial Sîngerei cu privire la declararea nulităţii a contractului de donație și radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile. În motivarea acțiunii a invocat că în luna iulie 2009, în timpul executării deciziei Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008, cu privire la evacuarea familiei Dorojneac din imobilul nr. 18 din str. P. Boțu, or. Sîngerei, a aflat despre existența contractului de donație nr. 1710 din 11 aprilie 1995, prin care dînsa i-ar fi donat Zinaidei Dorojneac ½ parte din casa de locuit nr. 18 din str. P. Boțu, or.

Sîngerei. Menționează reclamanta că nu a donat fiicei sale ½ parte din imobilul amplasat în or. Sîngerei, str. P. Boţu nr. 18 ce-i aparţine, nu a fost prezentă în faţa notarului şi fiind analfabetă nu a semnat contractul respectiv, iar careva document de transmitere a bunului său donatarului nu există. Susține că perfectarea actelor pe imobilul în litigiu a avut loc în 1995 şi la 31 octombrie 2005, și posibil fiica sa s-a folosit de această situaţie, inclusiv de paşaportul său, întrucît conform certificatului OCT Sîngerei din 13 aprilie 2007, cu privire la înregistrarea bunului imobil, dînsa este unica proprietară a casei cu suprafața de 106,4 m.p. din or.

Sîngerei, str. P. Boțu 18, pe care a construit-o împreună cu soțul Gheorghiță Alexandru decedat la 15 ianuarie 2006. Mia indică că după mai mult de 14 ani, în lipsa cererii Zinaidei Dorojneac şi fără acordul său, la 06 iulie 2009, OCT Sîngerei a înregistrat contractul de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 2005 încheiat între Gheorghiţă Tamara şi Dorojneac Zinaida în privința ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18 din str. Pavel Boţu, or. Sîngerei, aplicînd și ștampila de înregistrare nr. 14953 din 31 octombrie 2005, prin ce i-a încălcat dreptul său de proprietate.

Astfel, consideră reclamanta că la înregistrarea contractului de donaţie, OCT Sîngerei a ignorat atît prevederile art. art. 26, 18, 29, 31 din Legea cadastrului bunurilor imobile cît și reglementările art. 2402, 257, 258 Cod civil, în redacția Legii din anul1964, întrucît contactului de donație nr. 1710 din 11 aprilie 1995 este un contract nevalabil și nu are putere juridică, iar înregistrarea acestuia urma să fie dispusă doar prin hotărîre judecătorească conform prevederilor art. 214, 215 Ciod civil. În drept reclamanta își întemeiază cerințele în baza art. 214, 215, 315, 316, 374, 12 și art. 6 Cod civil. Solicită declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 710 din 11 aprilie 1995, întocmit de notarul de stat Horoşaia Galina şi întocmit între Gheorghiţă Tamara și Dorojneac Zinaida în privința ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18 din str. Pavel Boţu, or.

Sîngerei radierea înregistrărilor OCT Sîngerei din Registrul bunurilor imobile 7401511041 cu nr. 14953 din 31 octombrie 2005 şi nr. 7401/09/7929 din 06 iulie 2009 (nr. Cadastral 7401511041.01) a înscrisurilor datelor contractului de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 1995. Prin încheierea Judecătoriei Săngerei din 29 octombrie 2009, a fost admis renunţul Zinaidei Dorojneac la acţiunea și încetat procesul la cererea Zinaidei Dorojneac împotriva Tamarei Gheorghiță cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă-parte din imobil prin uzucapiune. Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 18 ianuarie 2010 acţiunea Tamarei Gheorghiţă împotriva Dorojneac Zinaida, intervenienţii principal Biroul Notarial Galina Horoşaia și OCT Sîngerei cu privire la declararea nulităţii contractului de donaţie şi radierea înscrisurilor operate în Registrul bunurilor imobile Sîngerei a fost separată pentru a fi examinată într-un proces aparte.

La 27 ianuarie 2010, Gheorghiţă Tamara a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Notarial Galina Horoșaia, OCT Sîngerei filiala ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu Dorojneac Zinaida cu privire declararea nulităţii contractului de donaţie, radierea înregistrărilor OCT Sîngerei din Registrul bunurilor imobile și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat motive similare celor invocate în acțiunea reconvențională, suplimentar invocînd că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 18 noiembrie 2008, a fost respinsă acțiunea Zinaidei Dorojneac împotriva sa cu privire la partajarea averii și admisă cererea reconvențională depusă de dînsa și dispusă evacuarea familiei Dorojneac din casa nr. 18, situată pe str. P. Boţu, or.

Sîngerei, cu obligarea soților Dorojneac să nu-i creeze dînsei obstacole în folosirea imobilului. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție 25 martie 2009, recursul declarat de Dorojneac Zinaida împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2008 a fost considerat inadmisibil, iar prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 14 octombrie 2009, cererea de revizuire depusă de Dorojneac Zinaida a fost respinsă. Astfel, susține Gheorghiță Tamara că Notarul de stat Galina Horoșaia prin acțiunile ilegale de întocmire la data de 11 aprilie 1999 a contractului de donație nr. 1710, i-a provocat suferințe profunde și i-a cauzat un prejudiciu moral considerabil. Solicită declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 710 din 11 aprilie 1995, întocmit de Notarul de stat Horoşaia Galina, între Gheorghiţă Tamara și Dorojneac Zinaida în privința ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18 din str. Pavel Boţu, or.

Sîngerei, radierea înregistrărilor OCT Sîngerei din Registrul bunurilor imobile 7401511041 cu nr. 14953 din 31 octombrie 2005 şi nr. 7401/09/7929 din 06 iulie 2009 (nr. Cadastral 7401511041.01) a contractului de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 1995 între Gheorghiță Tamara și Dorojneac Zinaida asupra ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18 din str. P. Boțu, or. Sîngerei, și repararea prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

La 14 mai 2010, 01 iunie 2010 şi 19 octombrie 2010, Gheorghiţă Tamara a depus cereri de modificare, concretizare şi completare a cerinţelor înaintate împotriva Biroului Notarial Galina Horoșaia, ÎS „Cadastru”, OCT Sîngerei filiala ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu Dorojneac Zinaida, prin care din motivele invocate în cererea reconvențională și cererea de chemare în judecată depusă anterior solicită declararea nulă a contractului de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 1995, întocmit de Notarul de stat Galina Horoşaia între Gheorghiţă Tamara şi Dorojneac Zinaida în privința ½ cotă- parte din casa de locuit nr. 18, din str. Pavel Boţu, or.

Sîngerei, radierea înregistrărilor OCT Sîngerei din Registrul Bunurilor Imobile 7401511041 nr. 14953 din 31 octombrie 2005 şi nr. 7401/09/7929 din 06 iulie 2009 (nr. Cadastral 7401511041.01) a contractului de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 1995, radierea vizei de reședință a Zinaidei Dorojneac și a copiilor minori Dorojneac Elena și Dorojneac Ana-Maria din casa de locuit din str. P. Boțu 18, or. Sîngerei, încasarea din contul ÎS „Cadastru” și OCT Sîngerei filiala ÎS „Cadastru” a prejudiciului material în mărime de 91748 lei, și încasarea din contul Notarul Galina Horoşaia şi OCT Sîngerei filiala ÎS „Cadastru” a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 02 iunie 2011 cerințele înaintate de Gheorghiță Tamara împotriva ÎS „Cadastru”, OCT Sîngerei filiala ÎS „Cadastru”, intervenient accesoriu Dorojneac Zinaida cu privire la radierea înscrisurilor operate în registrul bunurilor imobile şi repararea prejudiciului material şi moral au fost separate într-un proces aparte. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 10 iunie 2011 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 martie 2012, a fost admis apelul declarat de către Tamara Gheorghiţă, casată integral hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă din motiv că în esența sa a fost formulată împotriva unui pîrît necorespunzător.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 28 noiembrie 2012, a fost admis recursul declarat de Gheorghița Tamara, casată decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe şi restituită pricina la rejudecare în prima instanță. La 13 februarie 2012, Tamara Gheorghiţă, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, a depus cerere de modificare a părţilor în proces în care a invocat că înaintează cerințele împotriva pîrîtului Notarul Galina Horoșaia și copîrîtului Dorojneac Zinaida. Solicită Gheorghiță Tamara, declararea nulităţii contractului de donație nr.1710 din 11 aprilie 1995 întocmit de Notarul Galina Horoșaia între Gheorghița Tamara și Dorojneac Zinaida în privința la ½ cotă-arte din casa de locuit nr. 18 din str. P. Boțu, or.

Sîngerei și încasarea în mod solidar a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată în mărime de 4 000 ei (f.d. 17 Vol. III). Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 16 septembrie 2013, a fost înlocuit pîrîtul notarul public Galina Horoșaia cu succesorul în drepturi Ministerul Justiție al Republicii Moldova (f.d. 85-65 Vol. III). La 19 septembrie 2013, Gheorghiță Tamara a depus cerere de concretizare a cerințelor înaintate împotriva pîrîtului Ministerul Justiției al RM - succesorul în drepturi al notarului public Galina Horoșaia, și copîrîtului Dorojneac Zinaida, prin care întemeindu-și cerințele în baza art. art. 214, 215, 216 al.

217, 219 alin. (1) Cod civil, 6 alin. (1), 14 alin. (1), 1398 alin. (1), 1403 alin. (1) și art 1422 Cod civil, a solicitat declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 1710 din 11 aprilie 1995, întocmit de notarul de stat Galina Horoşaia, între Gheorghiţa Tamara şi Dorojneac Zinaida în privința ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18, situată pe str. P. Boţu, or. Sîngerei, încasarea din contul Ministerului Justiţiei al RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, din bugetul de stat a prejudiciului material în mărime de 156 835 lei ce constituie valoarea a ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 18, situată pe str. Pavel Boţu, or. Sîngerei, a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei și cheltuielilor de judecată în mărime de 4 000 lei, conform bonurilor de plată nr. 051881 din 01 octombrie 2009, nr. 112357 din 11 iunie 2010 şi nr. 112386 din 12 februarie 2013 (f.d.

90-94 Vol.III) și încasarea din contul Zinaidei Dorojneac a prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei. Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 02 octombrie 2013 a fost admis renunţul Tamarei Gheorghiţa la cerinţele înaintate împotriva OCT Sîngerei cu privire la radierea înscrisurilor din Registrul bunurilor imobile, radierea vizei de reședință și repararea prejudiciului material și moral și încetat procesul pe acest capăt de cerere (f.d. 104-105 Vol. III). Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 09 decembrie 2013, a fost admis demersul avocatului Mardari Valeriu cu privire la atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu a OCT Sîngerei (f.d. 126-127 Vol. III) Prin hotărîrea Judecătoriei Sîngerei din 23 decembrie 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Judecătoriei Sîngerei din 23 martie 2015 au fost admise parțial observațiile avocatului reclamantei Gheorghița Tamara, Malanciuc Nicolae asupra procesului-verbal din 01 noiembrie 2013 – 23 decembrie 2014, și anume în partea ce se referă la neinformarea participanților la proces despre finisarea și semnarea procesului-verbal al ședinței de judecată în termenul prevăzut de legea procesuală.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2015, a fost respins apelul declarat de Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, și menținută hotărîrea primei instanțe și încheierea primei instanțe din 09 decembrie 2014 și încheierea primei instanțe 23 martie 2015. La 15 octombrie 2015, Gheorghița Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, încheieri instanței de apel din 24 iulie 2015, hotărîrii primei instanțe și încheierilor primei instanțe din 09 decembrie 2013 și 23 martie 2015, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerințele înaintate să fie admise integral.

Totodată, Gheorghița Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei. În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, arbitrară și contradictorie, emisă cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, procesul în cauză fiind falsificat atît de către prima instanță cît și de instanța de apel.

Astfel, menționează că în cadrul examinării cauzei, instanța de apel eronat și cu rea-cunoștință de cauză a reținut că semnătura de pe contactul de donație aparține Tamarei Gheorghiță, deoarece semnătura din contratul în litigiu aparține Zinaidei Dorojneac, iar acest fapt se confirmă prin concluziile raportului de expertiză grafoscopice nr. 1568 din 08 iulie 2011. Afirmă că instanța de apel nejustificat a aplicat prevederile art. 199 Cod civil (în redacția Legii din anul 2003) şi art. 41 alin. (1) din Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08 noiembrie 2002, deoarece potrivit art. 6 alin. (1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv, or, întocmirea contractului de donaţie nr.1710 a avut loc la 11 aprilie 1995, cînd acţiona Legea notarului de stat din 05 iulie 1974. Prin urmare, indică că la examinarea cauzei instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, aplicînd o lege care nu trebuia să fie aplicată, circumstanțe ce constituie temei de declarare al recursului.

Totodată, vis-a-vis de încălcările esenţiale şi aplicarea eronată a normelor de drept procedural, indică recurentul că instanța de apel a încălcat prevederile art. 118 al.(1,3), 121, 122, 123 alin. (6) CPC și art. 373 alin. (2) CPC, și a lăsat fără apreciere solicitarea de a cerceta, de a citi și a da o nouă apreciere probelor materiale invocate în apel, or, în procesul-verbal a ședinței de apel din 24 iulie 2015, lipsesc probele materiale invocate în apel, care în mod obligatoriu urmau să fie incluse, iar în decizie lipsesc concluziile instanței asupra declarațiilor apelantei și asupra susținerilor orale ale reprezentantului apelantei.

Iar, cu referire la prevederile art. 274 alin. (2) CPC, menționează că în observaţiile din 05 martie 2015 asupra procesului-verbal al şedinţei de judecată a primei instanțe a indicat că procesul-verbal este întocmit cu grave abateri de la art. 273-275 CPC, în conţinutul procesului-verbal lipsind referinţele la art. 224 CPC, ceia ce rezultă că, probele materiale nu au fost cercetate de instanţa judecătorească, nu au fost prezentate spre examinare participanţilor la proces şi reprezentanţilor lor, creînd mari suspiciuni şi incertitudini faţă de instanţă privitor la admisibilitatea şi aprecierea justă a probelor. Respectiv, toate documentele menţionate în conţinutul proceselor-verbale din 20 iunie 2014 şi 24 iunie 2014 nu au fost supuse cercetării după cum obligă art. 224 CPC, iar instanța nici nu a dorit să se expună expres în hotărîre asupra acelor probe materiale ale reclamantului, care demonstrează cu certitudine ilegalitatea contractului de donaţie contestat.

Susține că deși, prima instanță ilegal a admis doar în parte observații depuse asupra procesului-verbal din 01 noiembrie 2013 – 23 decembrie 2014, instanța de apel a ignorat prevederile art. 224 Cod civil și a lăsat fără apreciere faptul că în conţinutul procesului-verbal al şedinţelor de judecată a primei instanțe lipsesc declaraţiile şi explicaţiile participanţilor la proces precum și menţiunea că li s-ar fi dat citire, lipsește conţinutul susţinerilor orale ale reprezentantului reclamantei, iar la menţiunea cercetarea înscrisurilor nu sunt indicate conținutul înscrisurilor prezentate de către părți, astfel, metodic fiind falsificat procesul.

Mai mult decît atît, din conținutul procesului-verbal al ședinței instanței de apel din 24 iulie 2015, rezultă că judecătorul raportor contrar prevederilor art. 373 alin. (2) CPC, nu a verificat, și nu a apreciat probele prezentate în prima instanță în confirmarea cerințelor înaintate dobîndite conform art. 117 – 119 CPC, nu a dat citire conținutului acestora, și nici nu a indicat în procesul-verbal probele ce urmau să fie indicate expres.

Concomitent, invocînd prevederile art. 372 alin. (1) CPC, care reglementează prezentarea unor probe noi și pretenții în instanța de apel susține că prin încheierea din 24 iulie 2015 instanța de apel nejustificat a respins demersul cu privire la admiterea probelor suplimentare în cadrul examinării apelului în calitate de înscrisuri a deciziei Curții de Apel Bălți din 03 februarie 2015, prin care a fost anulată decizia Registratorului OCT de înregistrare a contractului de donație contestat și a ordonanței privind pornirea urmăririi penale din 29 mai 2-15 în privința Zinaidei Dorojneac pentru neexecutarea hotărîrii judecătorești, pe motiv că înscrisurile respective nu au tangență cu litigiul în cauză și urmau a fi prezentate în prima instanță.

În acest context menționează că încheierea instanței de apel este ilegală, deoarece hotărîrea primei instanțe a fost pronunțată la 23 decembrie 2014, iar înscrisurile prezentate sunt datate cu 03 februarie 2015 și respectiv, cu 29 mai 2015. La fel, indică recurenta că instanța de apel contrar prevederilor 372, 275 alin. (51) CPC, nu i-a expediat copia încheierii din 24 iulie 2015 și a înștiințat-o în scris despre întocmirea și semnarea procesului-verbal, neasigurîndu-i astfel posibilitatea de a lua cunoștință și de a primi copia de pe acesta, din care motiv a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta observațiile asupra acestuia în scris. Mai susține recurenta că pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată.

Astfel, intimatul Ministerul Justiţiei al RM nu s-a prezentat în şedinţa de judecată a instanței de apel și în dosar lipseşte scrisoarea de expediere a copiei apelului şi citarea legală cu preaviz. Mai mult, în materialele cauzei lipseşte şi procura cu împuternicirile Ministerului Justiţiei, referinţa, pe care neapărat acesta ar fi prezentat-o în cazul în care ar fi fost citat.

Indică că, încălcări similare au avut loc şi în instanţa de fond, deoarece în procesul-verbal al şedinței de judecată 07 februarie 2014 se menţionează că, Ministerul Justiţiei nu s-a prezentat, fiind citat, însă lipsește dovada de primire a înștiințării, în procesele-verbale a ședințelor de judecată din 04 aprilie 2014, 21 mai 2014, 20 iunie 2014, 17 octombrie 2014 şi 24 noiembrie 2014 se menţionează că reprezentantul Ministerului Justiţiei nu s-a prezentat, însă a solicitat examinarea cauzei în lipsă sa pe cînd la materialele cauzei lipsește o cerere în acest sens, iar împuternicirile din procura Ministerului Justiţiei din 14 ianuarie 2013, au expirat încă la 14 ianuarie 2014. Mai indică recurenta că aprecierea instanţei de apel cu referire la Raportului de expertiză nr. 1568 din 08 iulie 2011 cu invocarea art. 121 CPC în coroborare cu normele legale reiterate la art. 148-152 CPC, este una aberantă, deoarece din punct de vedere procedural, a fost respectată procedura de numire a expertizei judiciar- grafoscopică, în cadrul căreia s-a stabilit că „semnăturile din contractul nr.1710 din 11 aprilie 1995, întocmit de către notarul G. Horoşaia şi din Registrul de evidenţă a actelor notariale, sunt executate în numele lui Gheorghiţă Tamara de către Dorojneac Zinaida”, fapt ce nu a fost contestat de către notar, iar potrivit prevederilor art. 123 alin. (6) CPC,

faptele invocate de una din părţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat. Iar, concluziile instanţei de apel asupra legalității încheierii judecătoriei Sîngerei din 09 decembrie 2013, prin care OCT Sîngerei a fost atras în calitate de intervenient accesoriu sunt neîntemeiate deoarece încheierea respectivă a fost adoptată în lipsa cererii scrise a OCT, cu încălcarea art. 67 alin. (2) CPC, care expres dispune că, pentru a interveni în proces, intervenientul depune o cerere în care demonstrează interesul intervenţiei și menționează cărei părţi se va alătura.

La fel, cu referire la solicitarea privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a prezentei cauze, în sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, consideră recurenta că este una legală, necesară şi rezonabilă, ținînd cont de durata lungă de timp, de amînări neîntemeiate admise de prima instanță, de numărul demersurilor nefondate ale intimatei dar admise de instanța de judecată în special cu atragerea neîntemeiată a OCT Sângerei în calitate de intervenient accesoriu, cu atît mai mult că acest drept este prevăzut și de art. 192 CPC și la caz nu se solicită careva despăgubiri în acest sens.

În context consideră recurenta că în speță a avut loc o discriminare manifestată prin neasigurarea dreptului la proprietatea privată, garantat de art. 46 (1) din Constituţie, dreptul la judecarea în mod echitabil şi într-un termen rezonabil a cauzei sale cu caracter civil, de către o instanţă independentă şi imparţială, prevăzut de art. 6 alin. (1) CEDO, care au dus la încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantei. Or, aceste circumstanţe importante sunt esenţiale pentru rezolvarea justă a litigiului, în sensul respectării de către instanţele judecătoreşti naţionale a prevederilor art.6 alin (1) CEDO (Dreptul la un proces echitabil).

Este de părerea că atît judecătorii ce au examinat cauza în instanța de apel cît și judecătorul ce a examinat cauza în prima instanță au încălcat esenţial şi cu bună- ştiinţă un şir de legi imperative materiale şi procesuale, acţiuni, care cad sub incidenţa art. 4 (1) lit. i) al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr.178 din 25 iulie 2014, care se pretind ca fapte ce ar putea constitui abateri disciplinare, legate de încălcarea normelor imperative ale legislaţiei în procesul de înfăptuire a justiţiei, iar acoperirea acestor judecători de către instanţa de recurs ar putea genera o altă procedură disciplinară. La 13 noiembrie 2015, OCT Sîngerei a depus referință asupra recursului declarat de Gheorghița Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae, invocînd caracterul neîntemeiat al acestuia și legalitatea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Gheorghiță Tamara, reprezentată de avocatul Malanciuc Nicolae se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druță Maria Ghervas