2ra-2235/16 — recunoașterea valabilitătii contractului de vinzare cumpărare

2ra-2235/16 — recunoașterea valabilitătii contractului de vinzare cumpărare (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

dosarul nr. 2ra-2235/16

prima instanță: L. Gafton

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, M. Anton,

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî, Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic, Oleg Sternioală

examinând cererea de recurs declarată de către Eugeniu Drumea,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Eugeniu

Drumea împotriva lui Valeriu Verdeș, intervenienți accesoriu Evdochia Verdeș,

Primăria or. Sîngera mun. Chișinău cu privire la recunoașterea valabilității

contractului de vînzare-cumpărare, înregistrarea dreptului de proprietate și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, prin care a fost

admis apelul declarat de Valeriu Verdeș, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri privind

respingerea acțiunii,

c o n s t a t ă

La 28 noiembrie 2013, Eugeniu Drumea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Verdeș, intervenienți accesoriu Evdochia Verdeș, Primăria or.

Sîngera mun. Chișinău cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-

cumpărare, înregistrarea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în decembrie 2002 a procurat de

la Verdeș Valeriu terenul cu nr. cadastral 0111253.224 cu destinație pentru

construcții, cu suprafața de 0,104 ha, situat pe str. M. Eminescu 24 s. Dobrogea mun.

Chișinău, pentru care a achitat 400 dolari SUA, prețul lotului fiind convenit de ambii

soți Verdeș.

Dat fiind faptul că, nu dispunea de buletin de identitate valabil, contractul de

vînzare-cumpărare a fost încheiat verbal, urmînd ca perfectarea notarială în scris să

se efectueze după ce va obține buletinul de identitate.

Susține reclamantul că, dovadă a tranzacției încheiate servește recipisa întocmită

1

și semnată de Verdeș Eudochia, din care rezultă că aceasta a primit de la reclamant

suma de 400 dolari SUA pentru vinderea lotului de pămînt lui Eugeniu Drumea .

Ulterior, la solicitările sale către pîrît de a perfecta contractul de vînzare-

cumpărare în modul stabilit de lege, acesta s-a eschivat sub diferite motive, însă l-a

asigurat că va perfecta documentele ulterior, încurajîndu-l să înceapă construcția casei

de locuit, ceea ce și s-a întîmplat, iar din anul 2003 reclamantul s-a angajat cu forțe

proprii în edificarea unei case de locuit, în care locuiește pînă la depunerea cererii de

chemare în judecată.

Solicită Eugeniu Drumea recunoașterea valabității contractului de vînzare-

cumpărare a terenului cu destinație pentru construcții, cu suprafața de 0,104 ha, nr.

cadastral 0111253.224 din str. M. Eminescu 24 satul Dobrogea mun. Chișinău,

radierea din Registru Bunurilor Imobile a dreptului de proprietate a lui Valeriu Verdeș

asupra terenului cu suprafața de 0,104 ha, nr. cadastral 0111253.224, din str. M.

Eminescu 24 satul Dobrogea mun. Chișinău, înregistrarea dreptului său de

proprietatea asupra terenului cu suprafața de 0,104 ha, nr. cadastral 0111253.224, din

str. M. Eminescu 24 satul Dobrogea mun. Chișinău, obligarea Organului Cadastral

Teritorial mun. Chișinău să înregistrare în Registru bunurilor imobile modificările

respective și încasarea din contul lui Valeriu Verdeș în beneficul său a cheltuielilor

de asistență juridică.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014,

acțiunea a fost admisă, fiind recunoscut valabil contractul de vânzare-cumpărare a

bunului imobil, teren cu suprafața de 0,104 ha, nr. cadastral 0111253.224, din str. M.

Eminescu 24 satul Dobrogea mun. Chișinău, încheiat între Drumea Eugeniu și Verdeș

Valeriu în luna decembrie 2002. A fost dispusă înregistrarea pe numele lui Drumea

Eugeniu a dreptului de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,104 ha, nr.

cadastral 0111253.224, din str. M. Eminescu 24 satul Dobrogea mun. Chișinău la

Organul Cadastral Teritorial mun. Chișinău cu radierea înscrierii din Registrul

bunurilor imobile a dreptului de proprietate a lui Valeriu Verdeș asupra terenului cu

suprafața de 0,104 ha, nr. cadastral 0111253.224, din str. M. Eminescu 24 satul

Dobrogea mun. Chișinău. A fost respinsă ca fiind neîntemeiată pretenția privind

obligarea Organului Cadastral Teritorial mun. Chișinău să înregistreze în Registrul

bunurilor imobile modificările respective (f.d. 95-96, Vol. I, 146-151, Vol. I).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016, a fost admis apelul

declarat de Valeriu Verdeș, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 19 noiembrie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acțiunii ca

fiind neîntemeiată (f.d. 207-212, Vol. I).

La 24 mai 2016, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la

proces copia deciziei adoptate (f.d. 213, Vol. I).

La 01 august 2016, Eugeniu Drumea a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

menținerea hotărîrii primei instanțe.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat în termen,

2

deoarece conform cererii recurent a luat cunoștință cu materialele dosarului, inclusiv

și cu decizia instanței de apel la 14 iulie 2016 (f.d. 218, Vol. I) .

Recurentul, Eugeniu Drumea, în motivarea recursului a indicat că instanța de

apel la adoptarea deciziei contestate, a aplicat și interpretat eronat normele dreptului

material aplicabile raportului juridic litigios. Astfel recurentul susține că cererea de

apel a fost depusă tardiv de către Valeriu Verdeș, iar prin încheierea Curții de Apel

Chișinău din 28 octombrie 2015 a fost repusă în termen cererea de apel, fără a fi

indicat un motiv de imposibilitate de a depune cererea de apel în termenii stabiliți de

lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

La 19 august 2016, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Valeriu

Verdeș, Evdochia Verdeș și Primăria or. Sîngera mun. Chișinău cererea de recurs, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

La 12 septembrie 2016 Valeriu Verdeș prin intermediul avocatului său Marian

Babără a depus referință la cererea de recurs, solicitînd respingerea recursului ca

inadmisibil.

Pînă la examinarea pricinii, Primăria or. Sîngera mun. Chișinău și intervenientul

accesoriu Evdochia Verdeș nu a depus referință la cererea de recurs declarată de

Eugeniu Drumea, prin care să-și exprime opinia referitor la recursul depus.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Judecînd recursul declarat în limitele invocate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanței de apel din 28

octombrie 2015 și a deciziei instanței de apel din 20 aprilie 2016 cu restituirea pricinii

spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul,

este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită

pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din materialele pricinii rezultă că în decembrie 2002 între Eugeniu Drumea și

Evdochia Verdeș a fost întocmită o recipisă, potrivit căruia Eugeniu Drumea a

procurat de la Verdeș Valeriu teren cu destinație pentru construcții, la prețul de 400

dolari SUA (f.d. 22, Vol. I).

La 28 noiembrie 2013, Eugeniu Drumea a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Valeriu Verdeș, intervenienți accesoriu Evdochia Verdeș, Primăria or.

Sîngera mun. Chișinău cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-

cumpărare, înregistrarea dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată.

3

Fiind investită cu examinarea prezentei pricini, prima instanță prin hotărîrea din

19 noiembrie 2014 a admis acțiunea.

La 30 decembrie 2014, Valeriu Verdeș prin intermediul avocatului său Marian

Babără a depus cerere de apel nemotivată, iar la 23 martie 2016 cererea de apel

motivată împotriva hotărîrii primei instanței (f.d. 103, Vol. I).

Între timp la 28 octombrie 2015, Valeriu Verdeș prin intermediul avocatului său

stagiar Angela Zlotea a depus cerere de repunere în termen a apelului (f.d. 138, Vol.

I).

În aceiași zi, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015 a

fost admisă cererea înaintată de Valeriu Verdeș prin intermediul avocatului său stagiar

Angela Zlotea de repunere în termenul de declarare a apelului, fiind repus Valeriu

Verdeș în termenul de declarare a apelului împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica

mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014, pricina fiind remisă în prima instanță pentru

întocmirea hotărîrii integrale (f.d. 141-144, Vol. I).

Ca urmare, prin decizia instanței de apel din 20 aprilie 2016 a fost admis apelul

declarat de Valeriu Verdeș, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău

din 19 noiembrie 2014 și adoptată o nouă hotărîre privind respingerea acțiunii ca fiind

neîntemeiată.

Depunând recursul împotriva deciziei instanței de apel din 20 aprilie 2016,

Eugeniu Drumea a invocat dezacordul și cu încheierea Curții de Apel Chișinău din 28

octombrie 2015 cu privire la repunerea apelului în termen, cererea de apel fiind repusă

în termen.

Ca temei de repunere în termen a apelului instanța a reținut lipsa confirmării

faptului că hotărârea judecătorească a fost adusă la cunoștința apelantului Valeriu

Verdeș, care nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii, precum și faptul

că Valeriu Verdeș în perioada examinării în fond a cauzei și la pronunțarea

dispozitivului hotărârii respective a fost plecat peste hotarele țării.

Verificând legalitatea actelor contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz

și criticile aduse în recurs, instanța de recurs constată că soluția cu privire la temeinicia

cererii de repunere a apelului în termen a fost dată de către instanța de apel fără

elucidarea pe deplin a circumstanțelor cauzei și invocările aduse de părți.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii,

dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art. 236 alin. (5) lit. b) Codul de procedură civilă, participanții

la proces, în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărîrii, depun

cerere de apel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în

ordinea prevăzute de art.116.

Din sensul acestor prevederi legale rezultă că termenul de declarare a apelului

este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede

altfel, indiferent de faptul dacă partea a fost sau nu prezentă la pronunțarea

dispozitivului hotărîrii, iar repunerea în termen se face de către instanța de judecată

în condițiile prevăzute de lege.

Contrar normelor legale enunțate, la 30 decembrie 2014 Valeriu Verdeș prin

intermediul avocatului său Marian Babără a declarat apel nemotivat împotriva

4

hotărîrii Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 19 noiembrie 2014, adică după

expirarea termenului de 30 de zile, iar cererea privind repunerea în termen a fost

depusă aproximativ peste un an la 28 octombrie 2015 (f.d. 103, Vol. I).

În susținerea opiniei enunțate și prin prisma prevederilor menționate mai sus se

va reține că, examinând cererea de repunere în termen a apelului și reținând ca motive

întemeiate, faptul că Valeriu Verdeș nu a fost prezent la pronunțarea dispozitivului

hotărârii, precum și faptul că Valeriu Verdeș în perioada examinării în fond a cauzei

și la pronunțarea dispozitivului hotărârii respective a fost plecat peste hotarele țării,

instanța de apel a trecut cu vederea argumentul lui Eugeniu Drumea și a

reprezentantului său Ion Ciofu care au solicitat respingerea cererii respective,

invocând că Valeriu Verdeș și avocatul său Marian Babără au avut la cunoștință

despre examinarea prezentei pricini fiind legal citați în prima instanță pentru

examinarea pricinii, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele

pricinii (f. d. 34, 42, 49,82-83).

Mai mult decît atît, instanța de recurs menționează că Valeriu Verdeș nu a

prezentat acte, care ar confirma că a fost plecat peste hotare și nu a avut posibilitate

de a depus cererea de apel în termenul prevăzut de lege.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că atît Valeriu Verdeș cît avocatul său Marian Babără

fiind familiarizați cu cererea de chemare în judecată și cunoscînd faptul punerii pe

rol a prezentei pricini și examinării acesteia, urmau de a se folosi cu bună-credință de

drepturile sale procedurale. Instanța de recurs pune capăt oricărui abuz de aceste

drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea în eroare.

Buna-credință prezumă că partea, este obligată la interval rezonabil de timp să

manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu

certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea lor și să respecte termenele

prevăzute de lege.

Or în conformitate cu art. 56, al. (3) CPC RM, participanții la proces sînt obligați

să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Pe cale de consecință se va menționa că omiterea unor asemenea aspecte de către

instanța de apel, indică la examinarea unilaterală a pricinii, precum și examinarea

superficială a cererii cu privire la repunerea apelului în termen, or repunerea în

termenul de prescripție este un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la

acțiune, având un caracter excepțional, în sensul că o astfel de cerere este admisibilă

doar în cazurile în care depășirea termenului de prescripție se datorează unor cauze

temeinic justificate, neimputabile titularului dreptului material la acțiune.

Or, în conformitate cu art. 26 alin. (1) și (4) Codul de procedură civilă, procesele

civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale.

Egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură

de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a

tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra circumstanțelor de

fapt și de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu

cealaltă.

5

Erorile judiciare admise de instanța de apel în ordine de recurs nu este posibil de

reparat.

În circumstanțele relevate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că instanța de apel în

contradicție cu normele de drept procedural a dispus repunerea apelului în termen și

a purces la examinarea acestuia în fond.

Așadar, din considerentele menționate și avînd în vedere că instanța de apel a

încălcat normele de drept procedural și aceste erori nu pot fi corectate în ordine de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea Curții

de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015 și decizia instanței de apel din 20 aprilie

2016 și de a restitui pricina la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată

de la faza soluționării chestiunii privind primirea cererii de apel.

La rejudecare urmează de ținut cont de cele expuse și rejudecînd pricina să emită

o hotărîre legală și întemeiată, respectînd dreptul părților la un proces echitabil..

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), alin. (3) Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se admite recursul depus de Eugeniu Drumea.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2016 și încheierea

Curții de Apel Chișinău din 28 octombrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare

în judecată depusă de către Eugeniu Drumea împotriva lui Valeriu Verdeș,

intervenienți accesoriu Evdochia Verdeș, Primăria or. Sîngera mun. Chișinău cu

privire la recunoașterea valabilității contractului de vînzare-cumpărare, înregistrarea

dreptului de proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată, cu restituirea pricinii la

rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată de

la faza soluționării chestiunii privind primirea cererii de apel.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul: Tatiana Vieru

Judecătorii: Valentina Clevadî

Tamara Chișca-Doneva

Mariana Pitic

Oleg Sternioală

6