2ra-209/17 — declararea nulității a contractului de donație și încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanță: R. Popescu-Balta dosarul nr. 2ra-209/17

instanța de apel: M. Ciugureanu, G. Dașchevici, I. Cotruță

Î N C H E I E R E

01 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Caragacean Ion, reprezentat de avocații Marco Dumitru și Malairău Aurel,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată Caragacean Ion împotriva

Mariei Caragacean, intervenient accesoriu Duguța Nicolai cu privire la declararea

nulității absolute a contractului de donație și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016, prin care a fost

respins apelul declarat de Caragacean Ion și menținută hotărârea Judecătoriei Anenii

Noi din 01 aprilie 2015, prin care acțiunea a fost respinsă,

c o n s t a t ă :

La 08 decembrie 2014, Caragacean Ion, reprezentat de avocatul Ciobanu-

Nițuleac Vladislav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei

Caragacean, intervenient accesoriu Duguța Nicolae cu privire la declararea nulității

absolute a contractului de donație.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este invalid de gradul I, fiul lui

Caragacean Vasile și Caragacean Maria și locuiește împreună cu familia sa (soția -

Caragacean Elena, invalid de gradul II și fiii Sergiu și Vitalie), în casa părintească din

str. Sovietscaia (actualmente 31 August 1989) 7, satul Varnița, raionul Anenii Noi.

Menționează că la data de 20 martie 2001, tatăl său Caragacean Vasile a

decedat, iar la 06 august 2003 și 14 decembrie 2004, de către Notarul Parascovia Palii

au fost eliberate certificatele de moștenitor legal, în temeiul cărora dânsul și mama sa,

Caragacean Maria, au devenit proprietari a câte ½ din patrimoniul ce a aparținut

defunctului, sau a câte ¼ din întreg patrimoniu părinților.

Indică reclamantul că după decesul tatălui relațiile cu mama sa, Caragacean

Maria, s-au înrăutățit considerabil, ultima având în permanență un comportament

agresiv și violent față de el, în pofida bolii de care suferă din copilărie.

În legătură cu circumstanțele create și din motive de sănătate a fost nevoit să

plece peste hotarele țării, în Italia, unde a fost supus la trei intervenții chirurgicale la

inimă.

În decursul acestei perioade de timp, Caragacean Maria în mod dolosiv și cu

rea-credință a tăinuit existența actelor de moștenitor legal eliberate de Notarul Privat

Palii Parascovia, iar la 18 februarie 2005 a primind certificatul de moștenitor asupra

întregului patrimoniu ce a aparținut defunctului Caragacean Vasile.

Drept urmare, afirmă că dânsul a fost nevoit să apeleze la instanța de judecată

pentru anularea actelor juridice, prin care a fost înlăturat de la moștenire, iar prin

hotărârea Judecătoriei Bender din 19 februarie 2013 actele în cauză au fost declarate

nule.

Ulterior, la data de 16 decembrie 2009, Caragacean Maria, în calitate de

donator și Duguța Nicolai, în calitate de donatar, au încheiat contractul de donație,

autentificat de către Notarul Privat Parascovia Palii, obiect al căruia îl constituie 3/4

cote-părți din casa de locuit și din lotul de teren pentru construcție locativă din str. 31

August 1989, 7, satul Varnița, r-ul Anenii Noi.

Consideră că contractul de donație încheiat între Caragacean Maria și Duguța

Nicolae este lovit de nulitate absolută, întrucât a fost încheiat în mod dolosiv și

contrar bunelor moravuri.

În context, cu referire la prevederile art. 217 Cod civil, care reglementează

nulitatea absolută a actului juridic, susține că Caragacean Maria a încheiat contractul

de donație cu rea-credință și cu scopul de a-l lipsi de bunurile ce i se cuvin potrivit

normelor legale or, scopul meschin al pârâtei este demonstrat și prin nenumăratele

piedici și interdicții ilegale puse în folosirea și locuirea în casa părintească, cu atât

mai mult că pârâta cunoștea despre faptul că de către Caragacean Vasile în timpul

vieții a fost inițiată procedura de perfectare a documentelor pentru a-i dona cota sa-

parte din proprietatea comună în devălmășie, însă nu a fost finalizată din motiv că a

decedat.

Susține că întrucât este unicul moștenitor legal, iar întocmirea unui testament

prin care cele ¾,de care dispune pârâta, ar fi transmise unei terțe persoane oricum i-ar

acorda dreptul la ½ cotă-parte din cota respectivă în baza art. 1505 Cod civil, care

prevede rezerva succesorală.

În drept își întemeiază cerințele în baza art. art. 217, 220, 1505 Cod civil.

Solicită, declararea nulității absolute a contratului de donație din 16 decembrie

2009 încheiat între Caragacean Maria și Duguța Nicolai în privința a ¾ cote-părți din

lotul de pământ pentru construcție locativă în mărime de 0,1435 ha cu numărul

cadastral 0502310058 situat pe str. 31 August 1989, 7 satul Varnița raionul Anenii

noi, și ¾ cote-părți din casa de locuit amplasată pe acest lot cu suprafața de 163 m.p.

constituită din 4 odăi, cu suprafața locativă de 71,6 m.p., construcție accesorie cu

suprafața de 38,6 m.p., garaj cu suprafața de 33,7 m.p., construcție accesorie cu

suprafața de 22,0 m.p., construcție subterană cu suprafața de 13,6 m.p., cu

dependențe: trei praguri, seră, poartă și două garduri și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 01 aprilie 2015 acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 iunie 2016 a fost respins apelul

declarat de Caragacean Ion și menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel cu referire la circumstanțele cauzei și

prevederile art. 1500 alin. (1) Cod civil, care reglementează moștenitorii cu drept de

cotă egală în cazul succesiunii legale și art. 1500 Cod civil, care prevede rezerva

succesorală, a menționat că pentru recunoașterea calității de moștenitor rezervatar,

persoana trebuie să aibă calitatea de moștenitor de clasa întâi și să fie inaptă de

muncă la data deschiderii succesiunii. Cota din rezerva succesorală constituie ½ din

cota-parte ce s-ar fi cuvenit fiecărui succesor în caz de succesiune legală.

În context, instanța de apel a reținut legitimația fără termen nr. 159962 din 27

iulie 1995, prin care se atestă că Caragacean Ion este invalid de gradul I din copilărie

și certificatului de moștenitor legal nr. 13244 din 14 decembrie 2004, prin care

Caragacean Ion a devenit proprietar asupra ½ cota-parte, din bunurile succesorale

care constau din ¼ cota-parte, după decesul lui Caragacean Vasile și a conchis că

întrucât Caragacean Ion dispune în baza certificatului de moștenitor legal nr. 13244

din 14 decembrie 2004, de ½ cotă-parte, care i se cuvine, din averea tatălui său

decedat, iar la momentul înaintării acțiunii mama sa, Caragacean Maria era în viață,

art. 1505 Cod civil, nu poate fi apreciat ca o normă care ar atesta primirea moștenirii

legale în timpul vieții, cum ar fi în cazul Mariei Caragacean.

Sub acest aspect instanța de apel a conchis că faptul donării de către

Caragacean Maria a averii ce-i aparține cu drept de proprietate ( ¾ cote-părți din lotul

de teren și casa de locuit din str. 31 August 1989, 7 s. Varnița raionul Anenii Noi),

fiului său Duguța Nicolaei nu poate fi privit ca o încălcare a legislației în vigoare sau

ca o prejudiciere a lui Caragacean Ion or, în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare, acesta este dreptul de dispoziție al intimatei.

Totodată instanța a remarcat că prin încheierea contractului de donație din 16

decembrie 2009, Caragacean Ion nu a fost lipsit de locul de trai, or, acesta dispune de

½ cota-parte din bunul imobil din litigiu conform legii, iar certificatul din 28 ianuarie

1992 nr. 3299 prezentat la materialele dosarului, nu confirmă că părintele său,

Caragacean Vasile în timpul vieții a intentat procedura de testare a averii, care i-a

aparținut fiului său Caragacean Ion.

Concomitent cu referire la prevederile art. art. 195, 216 alin. (1) și (2), 220 alin.

(1) și (2) Cod civil, care reglementează noțiunea actului juridic, actele juridice nule și

anulabile, nulitatea actului juridic ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor

moravuri, instanța de apel a apreciat corecte concluziile primei instanțe, prin care au

fost considerate neîntemeiate pretențiile cu privire la anularea contractului de donație

și care a stabilit cert imposibilitatea de a declara nulitatea absolută a acestui act în

condițiile expuse.

La 27 septembrie 2016, Caragacean Ion, reprezentat de avocatul Marco

Dumitru a declarat recurs împotriva deciziei instanțe de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță a aplicat eronat normele de

drept material și nu a invocat nici un motiv din care ar rezulta netemeinicia acțiunii,

iar instanța de apel fără a-și motiva decizia adoptată a indicat doar la faptul că

hotărârea primei instanțe este legală iar apelul neîntemeiat.

Consideră că concluziile instanțelor ierarhic inferioare contravin prevederilor

art. 217, 220 și 1505 Cod civil, fapt ce determină casarea hotărârii primei instanțe și

deciziei instanței de apel pentru încălcarea regulilor de apreciere a probelor.

La data de 10 noiembrie 2016, Caragacean Ion, reprezentat de avocatul

Malairău Aurel, a depus recurs suplimentat împotriva deciziei instanței de apel,

înaintând cerințe și invocând motive similare celor indicate în recursul inițial.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei instanței de apel din 29 iunie

2016 a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces, inclusiv recurentului

Caragacean Ion la data de 28 iulie 2016, fapt ce se confirmă prin scrisoarea nr. 7425

(f.d. 124), însă careva acte ce ar confirma și recepționarea acesteia de către

destinatari, materialele cauzei nu conțin.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 27 septembrie 2016 împotriva deciziei instanței de apel

din 29 iunie 2016 în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat

de către Caragacean Ion, reprezentat de avocații Marco Dumitru și Malairău Aurel

este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Caragacean Ion,

reprezentat de avocații Marco Dumitru și Malairău Aurel nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat

nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul declarat de către Caragacean Ion, reprezentat de avocații Marco Dumitru și

Malairău Aurel asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Caragacean Ion, reprezentat de avocații Marco Dumitru și Malairău

Aurel ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Recursul declarat de către Caragacean Ion, reprezentat de avocații Marco

Dumitru și Malairău Aurel se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva