3ra-85/16 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Jud. Rîşcani mun. Chişinău: Gh. Mîţu dosarul nr. 3ra-85/16 Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Chislov Albert, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Chislov Albert împotriva Întreprinderii cu Capital Străin „RED Union Fenosa” Societate pe Acţiuni cu privire la anularea actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale din 24 februarie 2014 şi facturii pentru energia electrică nr. 117607 din 12 martie 2014, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Chislov Albert şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 10 noiembrie 2014, c o n s t a t ă La 23 aprilie 2014, Chislov Albert a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA, solicitînd anularea actului de depistare a încălcării clauzelor contractuale nr. A 21972 din 24 februarie 2014 şi facturii pentru energia electrică nr. 117607 din 12 martie 2014. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2014 reprezentanţii ÎCS „RED Union Fenosa” SA au întocmit actul nr. A 21972 de depistare a încălcării clauzelor contractuale, potrivit căruia a fost depistată deconectarea firului nul pînă la contor cu ajutorul unui Cip incorporat în aparatul de comutaţie BH-32. În luna martie a anului 2014, în adresa lui Chislov Albert a parvenit factura pentru energia electrică nr. 117607 din 12 martie 2014 în sumă de 32723,38 lei.

Consideră actele administrative menţionate supra ilegale şi care urmează a fi anulate, indicînd că nu a intervenit în integritatea utilajului electric. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 noiembrie 2014, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 09 decembrie 2014, Chislov Albert a depus apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 noiembrie 2014, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii. 1 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015, s-a respins cererea de apel depusă de către Chislov Albert şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 10 noiembrie 2014. La 30 noiembrie 2015, Chislov Albert a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 10 noiembrie 2014, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a acţiunii. În susţinerea recursului, Chislov Albert a invocat că, instanţele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, apreciind eronat şi circumstanţele de fapt ale pricinii, or dînsul la momentul emiterii facturii contestate nu avea încheiate careva acorduri sau contracte cu furnizorul de energie electrică. De asemenea, consideră recurentul că raportul de expertiză nr. 259 din 24 iulie 2014, întocmit în cadrul examinării pricinii, nu poate fi considerat drept probă admisibilă, deoarece expertiza a fost efectuată cu încălcarea prevederilor legale. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei motivate a Curţii de Apel Chişinău din 29 septembrie 2015 a fost expediată în adresa recurentului la 21 octombrie 2015 (f.d. 125). În circumstanţele relevate, recursul declarat de către Chislov Albert la 30 noiembrie 2015 se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 11 decembrie 2015, în adresa intimatului ÎCS „RED Union Fenosa” SA a fost expediată copia recursului declarat de către Chislov Albert cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la recurs. La 28 decembrie 2015, ÎCS „RED Union Fenosa” SA a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Chislov Albert. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chislov Albert este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4). Conform prevederilor art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; 2 c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Chislov Albert nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Nu poate fi reţinut argumentul recurentului Chislov Albert precum că între acesta şi ÎCS „RED Union Fenosa” SA nu a fost încheiat nici un contract şi respectiv nu puteau fi încălcate condiţiile contractuale, din următoarele considerente. Într-adevăr, materialele pricinii nu conţin copia contractului de furnizare a energiei electrice, însă este prezentă anexa la contractul nr. 2219543 (f.d.

51), precum şi în Actul nr. A21972 de depistare a încălcării clauzelor contractuale (f.d. 34) este indicat numărul contractului 2219543. Prin urmare, instanţa de recurs consideră neîntemeiat argumentul recurentului, or, materialele pricinii denotă existenţa unui contract între părţi. Referitor la argumentul recurentului precum că, raportul de expertiză nr. 259 din 24 iulie 2014 este unul ilegal, întocmit contrar prevederilor pct. 167 din Hotărîrea ANRE nr. 393 din 15 decembrie 2010, modificat prin Hotărîrea ANRE nr. 537 din 26 noiembrie 2013, instanţa de recurs reţine următoarele. Hotărîrile menţionate ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică prevăd regulile de efectuare a constatării tehnico-ştiinţifice, în cazul în care se presupune că echipamentul de măsurare este deteriorat, că s-a intervenit în echipamentul de măsurare sau că sigiliile aplicate sunt violate.

Însă, în cadrul examinării pricinii nu a fost întocmit un raport de constatare tehnico-ştiinţifică, ci a fost efectuată o expertiză judiciară, dispusă prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 21 iulie 2014. Or, expertiza judiciară se efectuează în condiţiile stabilite de Codul de procedură civilă, şi nu de hotărîrile ANRE. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi de drept procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar şi nu temeinicia în fapt a acesteia.

3 Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell c. Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra cărora instanţele de judecată ierarhic inferioare s-au pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Chislov Albert ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a) şi art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Chislov Albert, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iurie Bejenaru 4