2ra-2843/15 — Încasarea datoriei ş.a.

prima instanţă: V.Varaniţă dosarul nr.2ra-2843/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 24 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Iurcu Ion Filimon şi Iurcu Ion Grigore, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iurcu Ion Filimon împotriva lui Iurcu Ion Grigore cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 c o n s t a t ă: La data de 07 aprilie 2014 Iurcu Ion Filimon a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurcu Ion Grigore cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat, că la data de 16 februarie 2009 i-a dat cu împrumut pîrîtului suma de 2300 euro cu termen de rambursare 01 august 2011, ulterior, la data de 14 iulie 2011 i-a mai acordat pîrîtului un împrumut în mărime de 700 euro, în total suma de 3000 euro, fiind luate recipise în acest sens. Reclamantul menţionează, că pîrîtul pînă în prezent nu i-a restituit datoria. Ulterior, la data de 14 august 2014 reclamantul a prezentat o cerere suplimentară prin care a solicitat încasarea de la pîrît a sumei de 3630 euro, pe care ultimul i-a luat cu împrumut la data de 15 martie 2008, cu termenul de rambursare 15 aprilie 2008 şi pînă în prezent nu i-a restituit. Prin hotărîrea judecătoriei Orhei din 23 decembrie 2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată înaintată de Iurcu Ion Filimon împotriva pîrîtului Iurcu Ion privind încasarea sumei de 6630 euro, dobînzii de întîrziere în mărime de 812,57 euro şi cheltuielilor de judecată.

S-a încasat de la Iurcu Ion Grigore în beneficiul lui Iurcu Ion Filimon datoria în sumă de 5930 euro, dobînda de întîrziere în mărime de 766 euro sau echivalentul sumelor menţionate în lei moldoveneşti la data executării hotărîrii judecătoreşti, precum şi cheltuielile de judecată care se compun din taxa de stat achitată de reclamant la depunerea acţiunii în judecată în mărime de 310 lei. În rest cerinţa privind încasarea sumei de 700 euro s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat de la Iurcu Ion Grigore în beneficiul statului diferenţa de taxă de stat în mărime de 3388 lei. Prima instanţă a constatat că, cerinţa reclamantului privind încasarea de la pîrît a 1 datoriei în mărime de 2300 euro urmează a fi admisă, cu referire la suma de 3000 euro, aceasta urmează a fi încasată parţial, în mărime de 2300 euro, conform recipiselor anexate la materialele dosarului, cît priveşte suma de 700 euro, această cerinţă urmează a fi respinsă ca fiind neîntemeiată.

Respectiv, a fost calculată dobînda de întîrziere conform art.619 din Codul civil. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 s-a admis apelul declarat de Iurcu Ion Grigore. S-a casat parţial hotărîrea judecătoriei Orhei din 23.12.2014, în partea în care a fost repusă în termen şi admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Iurcu Ion Filimon privind încasarea de la Iurcu Ion Grigore datoria în sumă de 3630 euro, în baza recipisei din 15.03.2008, şi în această parte s-a emis o hotărîrea nouă prin care: S-a respins cererea înaintată de Iurcu Ion Filimon privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată cu privire la încasarea de la Iurcu Ion Grigore a datoriei în sumă de 3630 euro, în baza recipisei din 15.03.2008.

S-a respins cererea înaintată de Iurcu Ion Filimon privind încasarea de la Iurcu Ion Grigore a datoriei în sumă de 3630 euro, în baza recipisei din 15.03.2008, ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie extinctivă. S-a modificat hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23.12.2014 în partea cuantumului taxei de stat şi-a dispus încasarea de la Iurcu Ion Grigore în beneficiul lui Iurcu Ion Filimon, suma de 150 lei în loc de 310 lei, cu titlu de taxă de stat. În rest, în partea încasării de la Iurcu Ion Grigore în beneficiul lui Iurcu Ion Filimon a datoriei în mărime de 2300 euro şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 766 euro în baza recipisei din 16.02.2009, hotărîrea Judecătoriei Orhei din 23.12.2014 s-a menţinut fără modificări.

La data de 11 septembrie 2015 Iurcu Ion Filimon a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat legea şi a apreciat eronat şi arbitrar probele anexate la materialele dosarului. La data 05 noiembrie 2015 Iurcu Ion Grigore a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea parţială a acţiunii şi de încasat de la dânsul în beneficiul intimatului suma pe care o recunoaşte în mărime de 700 euro.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursurile au fost e în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurenţilor a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursurilor. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs de Iurcu Ion Filimon precum că, instanţa de apel a interpretat eronat legea şi a apreciat eronat şi arbitrar probele anexate la materialele dosarului nu pot fi reţinute, deoarece poartă un caracter declarativ şi nu reflectă încălcările concrete ale normelor de drept material admise de instanţele inferioare la soluţionarea pricinii. Colegiul notează că, instanţele de judecată se bucură de o marjă de apreciere a mijloacelor de probă, ultimele neavând o forţă juridică prestabilită, iar la adoptarea hotărîrii judecătoreşti, acestea urmează a fi apreciate în baza principiului intimei convingeri şi liberei aprecieri a probelor, totodată caracterul fals al unui mijloc de probă nu poate fi constatat în baza unor ipoteze nesusţinute de dovezi.

Nu pot fi reţinute nici argumentele invocate în recurs de Iurcu Ion Grigore, precum că instanţa de apel nu a luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu. 3 Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenţii nu au invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Iurcu Ion Filimon şi Iurcu Ion Grigore ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursurile declarate de Iurcu Ion Filimon şi Iurcu Ion Grigore se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4