2ra-2144/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: R.Ţurcanu dosarul nr. 2ra-2144/15 instanţa de apel: N.Vascan, V.Negru, Iu.Cotruţă DECIZIE 11 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, Judecător: Tatiana Vieru, Judecători: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Dumitru Mardari, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către Burdea Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lăcătuş Ion împotriva lui Burdea Vladimir privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Burdea Vladimir şi admis apelul depus de către Lăcătuş Ion, fiind casată parţial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 03 noiembrie 2014 în partea respingerii pretenţiei privind încasarea dobînzii de întîrziere şi pronunţată în această parte o nouă hotărîre de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă: La data de 19 decembrie 2013, Lăcătuş Ion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Burdea Vladimir privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la data de 17 februarie 2010 a încheiat un contract de împrumut cu Burdea Vladimir, avînd ca obiect transmiterea ultimului a sumei de 21000 euro, cu termenul definitiv de rambursare pînă la data de 17 iunie 2010. A mai indicat reclamantul că, la scadență pîrîtul nu a executat obligațiunea asumată, nu a restituit împrumutul.

Totodată, multiplele solicitări adresate pîrîtului de a restitui în mod extrajudiciar suma menționată nu s-au soldat cu succes. Solicită reclamantul Lăcătuş Ion, încasarea din contul lui Burdea Vladimir în beneficiul său a împrumutului în sumă de 21000 euro, dobînda de întîrziere în sumă de 57960 euro și cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2014, s- a repus în termenul de prescripţie acţiunea înaintată de către Lăcătuş Ion, totodată fiind dispusă şi admiterea parţială a acţiunii după cum urmează. S-a încasat din 1 contul lui Burdea Vladimir în beneficiul lui Lăcătuş Ion împrumutul în sumă de 21000 euro convertiţi în lei moldoveneşti conform cursului valutar după rata de refinanţare a BNM la data executării hotărîrii şi suma de 300 lei – cu titlu de taxă de stat achitată la depunerea acţiunii.

S-a încasat din contul lui Burdea Vladimir în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 24700 lei (f.d.84). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, a fost respins apelul declarat de către Burdea Vladimir şi admis apelul depus de către Lăcătuş Ion, fiind casată parţial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2014 în partea respingerii pretenţiei privind încasarea dobînzii de întîrziere cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri, de admitere a acţiunii. S-a încasat din contul lui Burdea Vladimir în beneficiul lui Lăcătuş Ion dobînda contractuală pentru perioada 17.02.2010 – 17.06.2010 în sumă de 5040 euro şi suma de 2870 lei – cu titlu de taxă de stat proporţional pretenţiei admise.

În rest, hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2014 a fost menţinută (f.d.150). Invocînd ilegalitatea deciziei enunţate, la 02 iulie 2015, Burdea Vladimir a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acţiunea înaintată de către Lăcătuş Ion să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs s-a indicat că, la caz, decizia instanţei de apel este ilegală și neîntemeiată și urmează a fi casată, pe motiv că nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, cu atît mai mult că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a interpretat în mod eronat legea.

Astfel, susţine recurentul că, instanţa ierarhic inferioară nu a ţinut cont de faptul că, acţiunea în cauză a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie, deoarece acţiunea a fost depusă peste termenul de 3 ani în interiorul căruia intimatul urma să-şi exercite dreptul pretins încălcat, cu atît mai mult că acesta nu a anexat probe, care ar confirma că a omis termenul de prescripţie din motive întemeiate. Afirmă recurentul că a solicitat aplicarea termenului de prescripţie în favoarea sa. În rezultat, instanţa de apel s-a eschivat de la exercitarea obligaţiei impusă prin lege – înfăptuirea actului de justiţie, a examinat superficial circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțînd hotărîre ilegală și neîntemeiată de admitere a acţiunii, astfel fiind încălcat în mod direct dreptul său la judecarea în mod echitabil a cauzei (f.d.165-167).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din actele pricinii rezultă că, decizia recurată cu recurs a fost pronunţată la 20 mai 2015 (f.d.150), iar recursul a fost depus la 02 iulie 2015 (f.d.165-167). Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 alin. (1) CPC, instanţa de recurs constată că recursul depus de către Burdea Vladimir a fost declarat în termen. 2 La 27 iulie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei (f.d.170). La 22 septembrie 2015, Lăcătuş Ion a depus referinţă la cererea de recurs solicitînd respingerea recursului ca fiind inadmisibil, cu menţinerea deciziei instanţei de apel (f.d.172-175).

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul este întemeiat și care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi hotărîri, de respingere a demersului privind repunerea în termenul de declarare a cererii de chemare în judecată și de respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Astfel, din materialele pricinii rezultă cu certitudine că, potrivit contractului de împrumut bănesc nr. 001/02-17-2010 din 17 februarie 2010, se atestă faptul că Lăcătuş Ion i-a dat cu împrumut lui Burdea Vladimir suma de 21000 euro, cu termenul de rambursare pînă la 17 iunie 2010 (f.d.87-88). Din considerentul că Burdea Vladimir nu a restituit suma împrumutată în termenul prevăzut, Lăcătuş Ion s-a adresat în instanţa de judecată cu prezenta acţiune.

Fiind investită cu examinarea pricinii în cauză, având ca obiect încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere conform contractului de împrumut bănesc din 17 februarie 2010, prima instanță a ajuns la concluzia temeiniciei cerințelor lui Lăcătuş Ion și admiterii acestora parţial, totodată fiind dispusă şi repunerea în termenul de prescripţie a acţiunii înaintate de către ultimul. Întru susţinerea poziţiei sale, prima instanţă a concluzionat că cererea reclamantului – intimat Lăcătuş Ion privind repunerea în termenul de declarare a cererii de chemare în judecată pe motiv de sănătate este întemeiată şi care urmează a fi admisă, iar contractul de împrumut corespunde cerinţelor legislației civile în vigoare, iar Burdea Vladimir nu a restituit suma împrumutată în termenul prevăzut (f.d.102-103).

La rîndul său, instanţa de apel a respins apelul declarat de către Burdea Vladimir şi a admis apelul depus de către Lăcătuş Ion, fiind casată parţial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2014, în partea respingerii pretenţiei privind încasarea dobînzii de întîrziere şi pronunţată în această parte o nouă hotărîre, de admitere a pretenţiei, în rest hotărîrea fiind menţinută (f.d.151- 158). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, 3 cît şi instanţa de apel incorect au examinat pricina deferită judecăţii, or, în conformitate cu art. 239 Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată.

Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Aşadar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră oportun de a reitera în prezenta speță prevederile art. 267 alin. (1) Cod civil, care statuează că, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Totodată, conform art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Astfel, din materialele dosarului este evident că prezenta acţiune a fost depusă în instanţa de judecată de către Lăcătuş Ion la data de 19 decembrie 2013 (f.d.5-6), adică peste 3 ani şi 6 luni de la apariția dreptului la acțiune, fapt ce denotă depunerea cererii de chemare în judecată cu încălcarea termenului stabilit de lege. Colegiul reiterează la caz şi dispoziţia art. 271 Cod civil, care indică că, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului.

În speţă, este de menţionat că Burdea Vladimir a invocat omiterea termenului de prescriptie de catre Lăcătuş Ion, prin referinţa la cererea de chemare în judecată (f.d.61) şi cererea de respingere a acţiunii în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă din 09 iunie şi 10 iunie 2014 (f.d.62). Cu referire la demersul lui Lăcătuş Ion privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată pe motiv de sănătate, depus în prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, acesta greşit a fost admis de către instanţele ierarhic inferioare.

Într-adevăr, legislaţia civilă şi cea procesual – civilă prevede instituţia repunerii în termenul de prescripţie extinctivă, în acest sens de către instanţele de judecată fiind invocate prevederile art. 279 Cod Civil, care indică că, în cazuri excepţionale, dacă instanţa de judecată constată că termenul de prescripţie extinctivă nu este respectat datorită unor împrejurări legate de persoana reclamantului, dreptul încălcat al persoanei este apărat. Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît dacă partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea unui termen de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de prescripţie şi a art. 116 alin. (1), (3) şi (4) CPC, care reglementează că, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. 4 Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea şi-a exercitat dreptul la acţiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depăşirea termenului de procedură.

La fel, instanţele ierarhic inferioare au invocat în susţinerea opiniei privind admiterea demersului de repunerea în termen a cererii de chemare în judecată că, la dosar au fost anexate certificatul nr. 1150 din 11.11.2013, prin care se confirmă că reclamantul Lăcătuş Ion a activat în calitate de director general al CA „Euroasig Grup" SA, iar din data de 26.04.2013 în Monitorul Oficial al RM nr. 92-95 (4410- 4413) a fost publicată Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 19/1 din 22.04.2013, prin care a dispus deschiderea procedurii de remediere financiară CA „Euroasig Grup" SA în baza căreia activitatea companiei a fost suspendată şi Extrasul din Protocolul şedinţei comisiei medicale consultative din 22.05.2014, prin care se confirmă că, reclamantul Lăcătuş Ion a suferit dereglări de sănătate, fiind internat şi pus la evidenţa medicală, primind tratament din septembrie 2013 şi până în 22 mai 2014 (f.d.72).

Însă, instanţa de recurs consideră că circumstanţele date nu pot constitui drept temei pentru repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, în situaţia în care din Extrasul din Protocolul şedinţei comisiei medicale consultative nu rezultă careva temeiuri pentru spitalizare a reclamantului – intimat Lăcătuş Ion în staţionar precum şi faptul că, pacientul a primit tratament ambulatoriu, cu atît mai mult că, ultimul cunoaștea consecințele sesizării instanţei de judecată peste termenul de 3 ani de la data la care debitorul trebuia să plătească suma datorată, nu a întreprins toate măsurile necesare de a-și asigura drepturile sale de acces la instanţă şi de a depune cererea de chemare în judecată în termenul prevăzut de lege.

Alte circumstanțe în motivarea repunerii în termen a cererii de chemare în judecată nu au fost invocate. În acest context, instanţa de recurs reține că instanţele ierarhic inferioare fără a dispune de motive întemeiate, au admis demersul reclamantului Lăcătuş Ion privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată şi neîntemeiat au admis parţial acțiunea, or, declanşarea unui proces peste 3 ani contravine principiului securităţii raporturilor juridice, iar revendicarea bunurilor din posesia dobânditorului de bună-credinţă ar constitui o ingerinţă în dreptul de proprietate şi o violare a art. 1 Protocolul nr. 1 Adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale (cauza Dacia SRL din 18.03.2008, cauza Străisteanu ş.a.

din 07.04.2009), ceea ce este inadmisibil. În prezenta speţă, Colegiul judiciar concluzionează că opunerea termenului de prescripţie revendicărilor înaintate, anihilează necesitatea examinării pretenţiilor înaintate, astfel, încît reclamantul-intimat Lăcătuş Ion este sancţionat prin efectul legii prin stingerea elementului de protecţie juridică a dreptului său material. Din considerentele menţionate Colegiul ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Burdea Vladimir, de a casa integral decizia instanţei de 5 apel şi hotărîrea primei instanțe, cu pronunţarea unei noi hotărîri, sub aspectele sus-enunţate. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Burdea Vladimir.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2015 şi hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 03 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Lăcătuş Ion împotriva lui Burdea Vladimir privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, cu pronunţarea unei noi hotărîri după cum urmează: Se respinge demersul lui Lăcătuş Ion privind repunerea în termen a cererii de chemare în judecată. Se respinge cererea de chemare în judecată înaintată de către Lăcătuş Ion împotriva lui Burdea Vladimir privind încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, ca fiind depusă tardiv. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Dumitru Mardari Valentina Clevadî 6