2r-166/17 — incasarea datoriei

prima instanță:Vl. Clima

(Judecătoria Ciocana, mun.Chișinău) dosarul nr.2r-166/17

instanța de apel: M.Ciugureanu, G.Dașchevici, M.Anton

(Curtea de Apel Chișinău)

D E C I Z I E

15 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul: Svetlana Filincova

Judecătorii: Maria Ghervas, Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Țurcanu Iurie,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Staci Vasile

împotriva lui Țurcanu Iurie privind încasarea datoriei în sumă de 12 600 euro și

acțiunea reconvențională depusă de Țurcanu Iurie împotriva lui Staci Vasile cu

privire la declararea nulității contractului de împrumut din 14.03.2015, încasarea

sumei de 2500 euro în baza efectului nulității actelor juridice civile de repunere a

părții în situația anterioară,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, prin

care nu s-a dat curs cererii de apel declarată de către Țurcanu Iurie,

c o n s t a t ă:

La 23 noiembrie 2015 Staci Vasile a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva lui Țurcanu Iurie cu privire la încasarea datoriei derivate din împrumut.

În motivarea acțiunii s-a indicat că la data de 28 februarie 2015, reclamantul

a acordat pîrîtului suma de 10 000 euro cu titlu de împrumut pe un termen de 5

luni, cu o dobîndă lunară de 5%. La scadență, suma nu a fost achitată. La data de

14 martie 2015, reclamantul a mai acordat pîrîtului un împrumut în sumă de 2600

euro, cu scadența la 01 aprilie 2015. Nici acest împrumut nu a fost rambursat la

scadență. A solicitat încasarea sumei de 12600 euro și cheltuielile de judecată.

La 15 aprilie 2016 reclamantul Staci Vasile a micșorat cuantumul

pretențiilor din acțiune, revendicând de la Țurcanu Iurie exclusiv suma de 2600

euro, motivând că a fost stabilit un grafic de achitare a datoriei conform recipisei

din 28 februarie 2015, iar asupra sumei de 2600 euro nu a fost atinsă o

reglementare.

La 01 august 2016 Țurcanu Iurie a înaintat acțiune reconvențională prin care

a solicitat recunoașterea nulității recipisei din 28 februarie 2015 și a celei din 14

martie 2015, precum și încasarea sumei de 2500 euro.

Prin cererea din 12 septembrie 2016, Țurcanu Iurie a concretizat pretențiile

din acțiune, solicitând declararea nulității contractului de împrumut din 14 martie

2015, încasarea sumei de 2500 euro în baza efectului nulității actelor juridice civile

de repunere a părții în situația anterioară, respingerea acțiunii în fond și în baza

renunțării la dreptul pretins (restituirea împrumutului de 10000 euro conform

recipisei din 28 februarie 2015) compensarea cheltuielilor de taxă de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 19 septembrie 2016

2

acțiunea inițială a fost admisă parțial, s-a încasat de la Țurcanu Iurie în beneficiul

lui Staci Vasile datoria din împrumut în sumă de 2600 euro convertiți în lei

moldovenești conform ratei oficiale de schimb din ziua plății și cheltuielile

judiciare ce țin de taxa de stat în sumă de 1668,09 lei.

Acțiunea reconvențională a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 19 septembrie 2016 părțile au recepționat copia dispozitivului

hotărârii, semnând despre acest fapt în recipisa corespunzătoare (f.d. 80).

La data de 17 octombrie 2016, cu respectarea termenului legal, Țurcanu Iurie

a contestat cu apel hotărîrea primei instanțe, solicitînd casarea acesteia, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.(f.d. 82-83).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 nu s-a dat

curs cererii de apel declarată de către Țurcanu Iurie și i-a fost acordat apelantului

termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1350 lei acordîndu-i pentru aceasta un

termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii.

I s-a explicat că dacă nu îndeplinește în termen indicațiile din încheierea

dată cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu toate actele va fi

restituită.

La 06 februarie 2017 Țurcanu Iurie, a declarat recurs împotriva încheierii

instanței de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel cu

soluționarea prin decizie a problemei în fond.

Recurentul, Țurcanu Iurie în motivarea recursului a indicat că nu este de

acord cu încheierea instanței de apel, deoarece instanța de apel i-a încălcat dreptul

și îi este limitat accesul la justiție.

Mai mult ca atât, instanța de apel nu a calculat corect cuantumul taxei de

stat, nu a argumentat și nu a justificat din care sumă a acțiunii a fost calculată taxa

de stat în sumă de 2510 lei.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului

împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Potrivit materialelor dosarului recurentul Țurcanu Iurie a recepționat

conform avizului de recepție, încheierea instanței de apel din 14 decembrie 2016 la

data de 20 ianuarie 2017, prin urmare recursul declarat de Țurcanu Iurie este depus

în termen.

În conformitate cu art. 426 al. (3) Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de trei luni într-un complet din 3

judecători, pe baza dosarului și a materialelor anexate la recurs, fără examinarea

admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce

examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Materialele dosarului atestă că, prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 19 septembrie 2016 s-a admis parțial acțiunea inițială și s-a încasat de

la Țurcanu Iurie în beneficiul lui Staci Vasile datoria din împrumut în sumă de

3

2600 euro convertiți în lei moldovenești conform ratei oficiale de schimb din ziua

plății și cheltuielile judiciare ce țin de taxa de stat în sumă de 1668,09 lei. Acțiunea

reconvențională depusă de Țurcanu Iurie împotriva lui Staci Vasile cu privire la

declararea nulității contractului de împrumut din 14.03.2015, încasarea sumei de

2500 euro în baza efectului nulității actelor juridice civile de repunere a părții în

situația anterioară a fost respinsă.

La data de 17 octombrie 2016, cu respectarea termenului legal, Țurcanu

Iurie a contestat cu apel hotărîrea primei instanțe, achitând taxa de stat în sumă de

1160 lei.(f.d.84).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016 nu s-a dat

curs cererii de apel declarată de către Țurcanu Iurie și i-a fost acordat apelantului

termen rezonabil pentru lichidarea neajunsurilor și anume pentru prezentarea

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 1350 lei acordîndu-i pentru aceasta un

termen de 10 zile din momentul recepționării încheierii.

În conformitate cu art. 368 alin.(1) CPC, dacă cererea de apel nu întrunește

condițiile prevăzute la art.364 și 365 CPC și dacă cererea este depusă fără plata

taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Conform prevederilor art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se

percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de

la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a

pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar.

În acțiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcție de caracterul și

valoarea acțiunii, iar în acțiunile nepatrimoniale și în alte cazuri prevăzute de lege,

în proporții fixe, conform Legii taxei de stat.

În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de

chemare în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal,

cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței

judecătorești, cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului

executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de

recurs, precum și cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele

judecătorești.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 3 pct. j) a Legii taxei de stat,

pentru cererile de apel împotriva hotărârilor instanțelor judecătorești, în cazul

litigiilor cu caracter patrimonial tariful de achitare a taxei de stat este în mărime de

75 % din taxa calculată din suma contestată.

Ca urmare, aplicând corect dispozițiile art.368 CPC, Curtea de Apel Chișinău

corect a reiterat faptul că la înaintarea cererii de apel apelantul Țurcanu Iurie a

achitat taxa de stat în mărime de 1160 lei, însă din materialele pricinii reiese că

apelantul urma să achite taxa de stat în mărime de 2510 lei, astfel nu a achitat în

mărime deplină taxa de stat, iar diferența de plată a taxei de stat aferentă apelului

declarat constituie suma de 1350 lei.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că instanța de apel nu a

calculat corect cuantumul taxei de stat, nu a argumentat și nu a justificat din care

sumă a acțiunii a fost calculată taxa de stat în sumă de 2510 lei, deoarece potrivit

bonului de plată a taxei de stat anexat la materialele dosarului (f.d.112) Țurcanu

Iurie a achitat taxa de stat în sumă de 1355 lei la 01 februarie 2017.

4

Prin urmare, instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul

că în situația din speță, prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de

apel, nu se încalcă dreptul recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut

atât de legislația internă cât și de internațională.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom

28 mai 1985).

Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, decât dacă

acestea urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate

între mijloacele folosite șiscopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia

Manibardo vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces

la un tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar temeiurile invocate în cererea de recurs sînt

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Țurcanu

Iurie și de a menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Țurcanu Iurie.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 14 decembrie 2016, în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Staci Vasile împotriva

lui Țurcanu Iurie privind încasarea datoriei în sumă de 12 600 euro și acțiunea

reconvențională depusă de Țurcanu Iurie împotriva lui Staci Vasile cu privire la

declararea nulității contractului de împrumut din 14.03.2015, încasarea sumei de

2500 euro în baza efectului nulității actelor juridice civile de repunere a părții în

situația anterioară.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președinte, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Iurie Bejenaru