2ra-2508/15 — Încasarea sumei

prima instanţă: A. Braga dosarul nr. 2ra-2508/15 instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 17 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul -Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Saenco Ala, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Aliev Elcin împotriva Alei Saenco cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 c o n s t a t ă: La data de 18 iulie 2014 Aliev Elcin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Alei Saenco cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii a menţionat, că în temeiul contractului de împrumut încheiat la data de 15 noiembrie 2012 i-a transmis pîrîtei suma de 5000 lei, cu termen de rambursare pînă la data de 01 ianuarie 2014. Ulterior, în temeiul contractului de împrumut încheiat la data de 31 decembrie 2012 i-a transmis pîrîtei suma de 5000 lei, cu termen de rambursare pînă la data de 01 ianuarie 2014. Menţionează, că conform acestor contracte pârâta s-a obligat de a achita suma împrumutată, a câte 500 de lei lunar, în caz contrar va achita dobînda de întîrziere conform prevederilor art.619 din Codul civil. Relevă, că la data de 26 februarie 2013 pârâta a achitat suma de 500 lei, ulterior la data de 26 iulie 2013 a achitat suma de 4000 lei.

Susţine, că pârâta nu şi-a executat obligaţiunile integral. Aliev Elcin solicită încasarea de la pârâtă a datoriei restante în mărime de 5000 lei, dobînzii de întîrziere în baza contractului de împrumut din 31 decembrie 2012, 500 de lei -suma restantă în baza contractului de împrumut din 15 noiembrie 2012 şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea judecătoriei Botanica mun.Chişinău din 22 octombrie 2014 acţiunea s-a admis parţial şi s-a încasat de la Saenco Ala în beneficiul lui Aliev Elcin suma de 5500 lei, cu titlu de datorie şi suma de 165 lei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată. În rest pretenţiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.

Prima instanţă a constatat că, pârâta nu şi-a executat obligaţia corelativă de rambursare a împrumutului în sumă de 5500 lei în temeiul contractului de împrumut încheiat la 15 1 noiembrie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 s-a respins apelul declarat de Saenco Ala şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 10 august 2015 Saenco Ala a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel nu a luat în considerare faptul, că dânsa a restituit intimatului datoria integral, iar contractul de împrumut din 15.11.2012 este fictiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art. 434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

2 Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Completul consideră că recursul a fost depus în termen or, din materialele pricinii nu poate fi stabilit cu certitudine momentul comunicării recurentei a deciziei contestate pentru a determina respectarea termenului de valorificare a recursului. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate.

Argumentele invocate în recurs precum că, instanţa de apel nu a luat în considerare faptul, că dânsa a restituit intimatului datoria integral nu pot fi reţinute, deoarece constituie circumstanţe de fapt care au constituit obiect de examinare în instanţele inferioare şi nu pot fi reiterate în recurs în calitate de cale de atac în drept. Mai mult, recurenta nu a anexat probe în acest sens. Cu referire la faptul, precum contractul de împrumut din 15.11.2012 este fictiv, completul reţine că legalitatea acestuia nu a constituit obiect al acţiunii, prin urmare invocarea unor asemenea argumente în recurs este inadmisibilă. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurenta nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Saenco Ala ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Saenco Ala se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 3