2ra-2469/15 — Restabilirea în funcție

Dosarul nr. 2ra-2469/15 Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. V. Efros) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova) DECIZIE 23 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Sergiu Sava împotriva deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Sava împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea prejudiciului moral și cererea reconvențională depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI și Sava Sergiu privind recunoașterea nulității procesului-verbal, c o n s t a t ă : La data de 02 septembrie 2014, Sergiu Sava s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM solicitând anularea ordinului nr. 142-ef din 26 august 2014 a Ministerului Afacerilor Interne al RM, restabilirea în funcția deținută de administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI,

obligarea pîrîtului de а-i achita salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă începând cu 26 august 2014 și pînă la restabilirea în funcţie și obligarea pîrîtului de а-i compensa prejudiciul moral cauzat în mărime de un salariu mediu lunar în sumă de 17100 lei. În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 06 decembrie 2010, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne al RM nr. 406, a fost angajat în funcția de administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI. La data de 08 decembrie 2010 a fost încheiat contractul nr. 1 privind transmiterea proprietății de stat în gestiune operativă și a împuternicirilor de desfășurare a activității de întreprinzător. La 26 august 2014, prin ordinul pîrîtului nr. 142-ef, a fost eliberat din funcția de administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI, în temeiul art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii.

Motivul invocat de către pîrît pentru concedierea sa din funcție fiind absența nemotivată de la serviciu în perioada 28 iulie - 08 august 2014. 1 Invocă că, art. 89 alin.(l) Codul muncii, prevede că salariatul eliberat nelegitim din funcție poate fi restabilit în caz de litigiu prin hotărîrea instanței de judecată. Conform art. 86 alin. (1) lit. h) din Codul muncii salariatul poate fi concediat din funcție de către angajator numai în caz de absența nemotivată de la serviciu. Concedierea în baza ordinului nr. 142-ef din 26 august 2014 este ilegală, deoarece în opinia sa, contravine prevederilor legii, iar ordinul dat a fost emis cu încălcarea procedurii.

În perioada 28 iulie - 08 august 2014, în care ar fi lipsit nemotivat de la serviciu, el se afla de fapt în concediul anual de odihnă, care i-а fost acordat prin hotărîrea ce se conţine în procesul-verbal nr. 15 din 07 iulie 2014 al Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI pentru perioada 28 iulie - 24 august 2014. Referitor la necoordonarea concediului anual de odihnă cu Ministerul Afacerilor Interne al RM, care, în opinia pîrîtului, constituie absenţă nemotivată de la serviciu, menţionează că de la fondarea întreprinderii - anul 2010 și până în prezent concediul anual de odihnă al administratorului ÎS „Servicii Pază” a MAI a fost acordat prin aprobarea de către Consiliul de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI și nu de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Susține că, în anul 2013, prin procesul-verbal nr. 1 din 03 ianuarie 2013 al ședinței Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI, i s-a acordat concediu anual de odihnă pe termen de 14 zile calendaristice. Prin procesul-verbal nr. 11 din 05 august 2013, i s-a acordat concediu anual de odihnă pe termen de 12 zile calendaristice, prin procesul- verbal nr. 17 din 23 octombrie 2013 - 25 zile calendaristice, iar prin procesul-verbal nr. 19 din 11 noiembrie 2013, i-а fost prelungit concediul anual de odihnă în legătură cu faptul că în perioada aflării în concediul ordinar de odihnă s-a aflat în concediu medical. Relatează că, în perioada 28 iulie 2014 – 08 august 2014 se afla în concediu anual de odihnă acordat în mod legitim de către Consiliul de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI și, în opinia sa, nicidecum această absența de la serviciu nu poate fi considerată nemotivată.

La data de 22 ianuarie 2015, Ministerul Afacerilor Interne al RM a înaintat acțiune reconvențională împotriva Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI și Sava Sergiu prin care a solicitat recunoașterea nulității absolute a procesului-verbal nr. 15 din 07 iulie 2014 al ședinței Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI privind acordarea concediului anual administratorului. În motivarea acțiunii reconvenționale s-a invocat că prin Hotărîrea Guvernului al RM nr. 2 din 16 ianuarie 2010 cu privire la crearea unei întreprinderi de stat, a fost creată ÎS „Servicii Pază” a MAI, fiind reorganizat Serviciul Pază de Stat prin contopirea Direcției generale Pază de Stat și a subdiviziunilor teritoriale, fondatorul acesteia fiind Ministerul Afacerilor Interne al RM.

Prin ordinul nr. 406 din 06 decembrie 2010 al Ministerului Afacerilor Interne RM a fost desemnat administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI - reclamantul Sava Sergiu. În baza prevederilor art. 6 al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, între Ministerul Afacerilor Interne al RM (fondator și angajator) și administratorul ÎS „Servicii Pază” Sergiu Sava (salariat), la 08 decembrie 2010 a fost semnat contractul individual de muncă privind transmiterea proprietății de stat în gestiune operativă și a împuternicirilor de desfășurare a activității de întreprinzător. Conform prevederilor art. 7 din Legea cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, Consiliul de administrație este organul colegial de administrare a întreprinderii.

Ședințele Consiliului de administrație se convoacă de 2 președintele Consiliului sau în lipsa lui, de unul din membri în caz de necesitate, însă nu mai rar decît o dată în trimestru. La data de 06 decembrie 2010, prin ordinul nr. 405 al Ministrului Afacerilor Interne al RM, a fost aprobat Regulamentul Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI, care la pct. 11 stabilește atribuțiile Consiliului de administrație, iar lit. h) al punctului nominalizat, prevede expres competența Consiliului, printre care și selectarea prin concurs și propunerea Fondatorului a candidaturii administratorului întreprinderii şi, după caz, eliberarea lui din funcție. Menționează că, în competenţa Consiliului de administrație nu intră acordarea concediului anual de odihnă administratorului sau coordonarea graficului de concediu anual.

În perioada anului 2013-2014 fondatorul nu a operat şi nu a aprobat modificări în atribuțiile Consiliului de administrație, precum că concediul anual de odihnă al administratorului să fie acordat de către Consiliul de administrație. La 07 august 2014 președintele Consiliului de administrație, Valeriu Strătilă, a adresat o scrisoare oficială în adresa administratorului Sergiu Sava, prin care l-a informat despre convocarea ședinței Consiliului de administrație privind necesitatea prezentării raportului semestrial de activitate a întreprinderii.

La data de 08 august 2014 a fost convocată ședința Consiliului de administrație pentru a se audia raportul semestrial cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii, în cadrul căreia prim-vicedirectorul general al ÎS „Servicii Pază” a MAI, a solicitat amânarea desfășurării ședinței din motiv că administratorul întreprinderii nu este prezent, fiind plecat în concediu anual de odihnă, în lipsa ordinului emis de angajatorul Ministerului Afacerilor Interne al RM, însă coordonat cu 2 membri ai Consiliului de administrație. Invocă că, art. 8 lit. к) al Legii cu privire întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, stabilește expres obligația administratorului de a prezenta trimestrial Consiliului de administrație darea de seamă referitor la rezultatele activității întreprinderii.

La 12 august 2014 a fost convocată o nouă ședință a Consiliului de administrație, în cadrul căreia a fost audiat raportul semestrial cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii și explicațiile administratorului privind lipsa nemotivată de la serviciu în perioada 28 iulie - 8 august 2014. Indică că, invocând prevederile art. 1 Codul muncii, Ministerul Afacerilor Interne al RM nu a emis un ordin privind acordarea concediului anual de odihnă administratorului- salariatului Sergiu Sava, ultimul plecînd în concediul anual de odihnă în lipsa ordinului angajatorului. Consideră că, procesul - verbal nr. 15 din 07 iulie 2014 al ședinței Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI privind acordarea concediului anual al administratorului a fost întocmit cu depășirea competenței stabilite şi este lovit de nulitatea absolută.

Prin hotărîrea din 09 martie 2015 a judecătoriei Centru, mun. Chișinău s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Sava împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea prejudiciului moral și s-a admis cererea reconvențională înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al RM, s-a recunoscut nul procesul-verbal al ședinței Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI nr. 15 din 07 iulie 2014, în partea acordării concediului anual lui Sergiu Sava. 3 Prin decizia din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul depus Sava Sergiu și s-a menținut hotărîrea din 09 martie 2015 a judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. La data de 12 august 2015, Sergiu Sava a declarat recurs împotriva deciziei din 17 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată depusă de Sergiu Sava şi scoaterea de pe rol sau respingerea ca fiind neîntemeiată a cererii de chemare în judecată depusă de Ministerul Afacerilor Interne al RM.

În motivarea recursului s-a invocat aplicarea eronată a normelor de drept material şi a normelor de drept procedural, exprimate prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, prin interpretarea în mod eronat a legii şi aplicarea în mod eronat a analogiei legii, prin faptul ca pricina a fost judecată în absenţa unor eventuali participanţi la proces cărora nu li s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată, ca urmare instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nici nu au fost implicate în proces. Precizează că, atît prima instanţă, cît şi Curtea de Apel, adoptând hotărârile sale au dedus, că nici Legea cu privire la întreprinderea de stat, nici Statutul ÎS „Servicii Pază” a MAI nu prevăd că acordarea concediului de odihnă anual administratorului, ar ţine de competenţa Consiliului de administraţie, ci de competenţa însăşi a Ministerului Afacerilor Interne.

Această deducţie nu este imperativă, fiind produsul unor încălcări esenţiale, inclusiv a aplicării eronate a normelor de drept material, exprimate prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, prin interpretarea în mod eronat a legii şi aplicarea în mod eronat a analogiei legii. Notează că, Legea cu privire la întreprinderea de stat, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 778 din 27 noiembrie 2009, Statutul ÎS „Servicii Pază” a MAI, Codul muncii şi toate celelalte acte normative şi legislative, în vigoare, nu specifică expres că între Ministerul Afacerilor Interne şi administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, ar fi existat relații directe de muncă, primul nu este angajator, ultimul salariat „al angajatorului”, în realitate, la mijloc fiind cu totul alte relaţii, decît cele de muncă.

Menţionează că, aceasta nu înseamnă că, în lipsa unor reglementari previzibile, explicite şi clare, ar rezulta imperativ că concediul de odihnă anual administratorului, nu ar putea fi acordat prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS “Servicii Pază” a MAI sau propriu prin ordinul personal, nemijlocit al administratorului ÎS “Servicii Pază” a MAI, ci neapărat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne. Indică că, instanţele au admis încălcări esenţiale şi au aplicat eronat analogia legii, adică a prevederilor legislaţiei muncii în cazul legislaţiei ce se refera la antreprenoriat şi reprezentanţă, în particular a prevederilor art. 115 alin. (6) din Codul muncii, deoarece acesta nu trebuia să fie aplicat.

Interpretarea în mod eronat a legii este exprimată şi prin interpretarea de către instanţele de fond şi de apel în mod eronat a mai multor noţiuni, “fondator”, “salariat” şi “angajator”, a “angaja” şi a “desemna”. Specifică că, instanţele de fond şi de apel, nu direct, ci prin analogia legii deduc precum că concediul de odihnă anual, administratorului putea fi acordat neapărat prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne al RM, deşi aceasta nu rezultă expres din lege, pentru că ministerul şi ministrul afacerilor interne nu sunt „angajatorul” 4 administratorului, iar administratorul nu este „salariat” al Ministerului Afacerilor Interne.

În opinia sa, instanţele de fond şi de apel, greşit au interpretat art. 115 alin. (6) Codul muncii, care specifică că concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) emis de angajator, ar fi o normă imperativă, căreia îi contravine hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS “Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014, consemnată în Procesul-verbal al şedinţei nr.15. Invocă că, greşit s-a reţinut că între Ministerul Afacerilor Interne al RM şi administratorul ÎS “Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, ar fi existat relaţii directe de muncă, primul fiind „angajator”, ultimul „salariat al angajatorului”.

Eronat au fost interpretate şi deduse prin analogie, cît şi prevederile legale, atât şi circumstanţele de fapt, precum că la data de 06 decembrie 2010, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr.406, ar fi fost „angajat” în funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne. Reiterează că, pct. 1. al ordinului nr.406 din 06 decembrie 2010 al MAI, prevede că a fost „desemnat” şi nu „angajat” ca administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI, respectiv, formal Ministerul Afacerilor Interne şi ministrul nu sunt „angajatori”, ci pot fi numiţi doar ca „desemnatori”.

Faptul că între Ministerul Afacerilor Interne al RM şi administratorul ÎS “Servicii Pază” a MAI nu au persistat relaţii directe de muncă, ci relaţii de antreprenoriat, se confirmă suplimentar şi prin aceea că la 08 decembrie 2010, între părţi a fost încheiat Contractul nr. 1 privind transmiterea proprietăţii de stat în gestiune operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător. Acest contract este unul de antrepriză, de întreprinzător şi nu de muncă. Conform pct. 2. al ordinului nr.406 din 06 decembrie 2010 al Ministrului Afacerilor Interne, fiind „desemnat” şi nu „angajat” ca administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI, reclamantul a fost împuternicit a reprezenta Ministerul Afacerilor Interne la Camera Înregistrării de Stat.

Consideră că, între Ministerul Afacerilor Interne al RM şi administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI sau la general, ÎS „Servicii Pază” a MAI nici nu pot fi relaţii directe de muncă, deoarece conform art. 1 alin. (2) şi (3) al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător. Controlul asupra activităţii întreprinderii îl exercită organele administrației de stat în conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, prezenta lege şi cu alte acte legislative.

Precizează că, în conformitate cu Legea cu privire la întreprinderea de stat, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, cu alte acte legislative, Ministerul Afacerilor Interne al RM nu poate fi şi nu este „angajator” al organelor de conducere şi al salariaţilor ÎS „Servicii Pază” a MAI. În mod arbitrar sau presupus, Ministerul Afacerilor Interne al RM nu poate să se implice direct în activitatea întreprinderii, inclusiv să decidă asupra acordării concediului anual, deoarece conform legii, întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, cu balanţă separată, cu organele sale de conducere, fiind la autofinanţare şi autogestionare.

Iar conform pct. 8, subpct.13) din Capitolul II al Regulamentului privind organizarea şi funcționarea Ministerului Afacerilor Interne al RM, structurii şi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 778 din 27.11.2009, în vederea realizării funcţiilor de administrare şi management public, Ministerul Afacerilor Interne 5 al RM are atribuţia doar să fondeze, să restructureze, să reorganizeze şi să dizolve, în temeiul unei hotărâri de Guvern, întreprinderi de stat, în condiţiile legii, precum şi să exercite funcţii de fondator în administrarea acestora. Notează că, administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, se subordonează prevederilor contractului colectiv de muncă, disciplinei interne şi de serviciu anume din cadrul ÎS „Servicii Pază” şi nu are nimic comun cu contractul colectivul de muncă şi cu disciplina internă a Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Totodată, evidenţa referitoare la timpul de muncă şi de odihnă, acordarea concediilor şi plata tuturor indemnizațiilor, concediilor, primelor de asigurare, plăţilor în fondul social şi altele, realizate conform legislaţiei în vigoare de către „angajator”, în fapt, a fost exercitată de către ÎS „Servicii Pază” a MAI şi nu de către Ministerul Afacerilor Interne. Menţionează că, relațiile juridice între Ministerul Afacerilor Interne şi administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI nu sunt relaţii directe de muncă. Consideră că, dacă ar fi fost să se aplice analogia legii, aceasta urma a se realiza în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) Codul civil şi ale logicii formale, prin aplicarea legislaţiei civile care reglementează raporturi similare, adică prin aplicarea directă a normelor constituționale şi nu prin aplicarea art. 115 alin. (6) Codul muncii.

Invocă ca fiind eronată concluzia instanţelor de judecată referitor la faptul că procesul- verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS “Servicii Pază” a MAI contravine art. 116 alin.(5) Codul muncii, care ar avea caracter imperativ, concluzie ce a stat la baza admiterii pretinsei acţiuni reconvenţionale. În opinia sa, interpretarea data este inadmisibilă extensiv defavorabilă părţii vulnerabile, deoarece într-adevăr poartă caracter imperativ prevederile legale, doar în limitele în care impun obligaţia de a se asigura dreptul salariatului la concediu, însă în ce formă, când, cum şi în baza cărui act, sunt norme de dispoziţie, de alternativă. Remarcă că, nerespectarea acestei “pretinse proceduri” şi acordarea concediilor de către alte entităţi, conform legislaţiei în vigoare, nu este lovită de nulitatea absolută.

Conform art. 216 alin. (1) Cod civil, nulitatea absolută poate fi invocată şi dispusă, doar în temeiurile prevăzute de prezentul cod, adică atunci când legea expres prevede aceasta consecinţă sau sancţiune juridică, ceea ce lipseşte în conţinutul art. 115 alin. (6) Codul muncii. În caz contrar, implicit poate fi invocată doar nulitatea relativă, care poate fi cerută doar în termenul de prescripţie, de 6 luni, calculat de la data când persoana interesată a aflat sau trebuia să afle despre temeiul anulării. Relatează că, prin extrasul din tabelul de evidenţă a timpului de lucru şi alte evidenţe ale ÎS „Servicii Pază” a MAI, se demonstrează că în perioada 28 iulie 2014 - 08 august 2014, în care ar fi lipsit nemotivat de la serviciu, întreprinderea, salariatul căreia a fost, i-a trecut în cont aflarea în fapt şi în drept în „concediu legal”, fiind achitate în ordinea stabilită şi plăţile corespunzătoare.

Referitor la prevederile legale privind subiectul, abilitat cu dreptul si obligaţia de a acorda concediul, forma şi temeiul acestuia, reiterează că normele legale poartă caracter de dispoziţie şi de recomandare sau chiar de alternative şi se deduce caracterul obligatoriu sau imperativ doar în ceea ce priveşte obligaţia administraţiei de a acorda concediu anual de odihnă salariaţilor, însă forma şi condiţiile în care se acordă nu poartă caracter obligatoriu, ci alternativ, de recomandare. Or, art. 115 alin.(4)-(6) Codul muncii, expres stabileşte că concediul de odihnă anual pentru următorii ani de muncă poate fi acordat salariatului, în baza unei cereri scrise, în orice timp al anului, conform programării 6 stabilite.

Concediul de odihnă anual poate fi acordat integral sau, în baza unei cereri scrise a salariatului, poate fi divizat în părţi. Concediul de odihnă anual se acordă salariatului în temeiul ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărârii) emis de angajator. Indică că, începând cu anul 2010, s-a stabilit o procedură ad hoc, conform căreia, concediile de odihnă se acordau administratorului în baza hotărîrilor Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI. Această procedură ad hoc, fiind acceptată de Ministerul Afacerilor Interne al RM pe perioada anilor 2010-2014, a devenit o uzanţă, care conform art. 4 Codul civil, este o normă de conduită care, deşi neconsfințită de legislaţie, a fost general recunoscută şi aplicată pe parcursul unei perioade îndelungate, mai mare de 3 ani.

În acest sens, specifică că pentru anii de activitate 2010-2011, prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, înscrisă în procesul- verbal nr.6 din31 mai 2011 i s-au acordat 11 zile calendaristice de concediu, de la 06 pînă la 16 iunie 2011. Prin hotărîrea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, consemnată în procesul-verbal nr.13 din 25 noiembrie 2011, i s-au acordat 12 zile calendaristice de concediu, de la 28 noiembrie pînă la 09 decembrie 2011. Pentru anii de activitate 2011-2012, prin hotărîrea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, înscrisă în procesul-verbal nr.15 din 06 august 2012 i s-au acordat 20 zile calendaristice de concediu, de la 13 august pînă la 03 septembrie 2012. Prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, consemnată în procesul-verbal nr.17 din 21 august 2012, a fost rechemat din concediul acordat, de la 22 august 2012. În anul 2013, prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, consemnată în procesul-verbal nr. 1 din 03 ianuarie 2013, i s-a acordat restanţa la concediu anual de odihnă pentru anul 2012, pe termen de 14 zile calendaristice.

Prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, consemnată în procesul-verbal nr.11 din 05 august 2013, i s-a acordat concediu anual de odihnă pe termen de 12 zile calendaristice. Prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, reflectată în procesul-verbal nr.17 al şedinţei din 23 octombrie 2013, i s-a acordat concediu anual de odihnă pe termen de 25 zile calendaristice. Prin hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, consemnată în procesul-verbal nr.19 al şedinţei din 11 noiembrie 2013, i s-a prelungit concediul anual de odihnă, în legătură cu faptul că în perioada aflării în concediul ordinar de odihnă, s-a aflat în concediu medical.

Menţionează că, dacă dreptul de acordare a concediului ar ţine de competenta exclusivă a Ministerului Afacerilor Interne al RM şi ar fi fost realizat de către Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI cu depăşirea împuternicirilor, în opinia sa, cazului sunt aplicabile prevederile art. 249 alin. (1) Cod civil, conform cărora, dacă o persoană încheie un act juridic în numele unei alte persoane cu depăşirea împuternicirilor, actul juridic produce efecte pentru reprezentat numai în cazul în care acesta îl confirmă ulterior.

Consideră că, actul juridic poate fi confirmat atît expres, cît şi prin acţiuni concludente, respectiv, din aceste considerente, si conform prevederile art. 216 alin. (2), art. 218 şi art. 226 Cod civil, putea fi invocată doar nulitatea relativă a hotărârii Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, adoptate precum că cu depăşirea împuternicirilor, acordate de către Ministerul Afacerilor Interne al RM, fie aşa cum se invocă că împuternicirile organului persoanei juridice - Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, sunt limitate prin actul de constituire, acesta poate fi declarat nul 7 numai doar în cazul în care se demonstrează că cealaltă parte, adică administratorul beneficiar de concediu, a ştiut sau trebuia să ştie despre limitări.

Susţine că, Ministerul Afacerilor Interne al RM şi ministrul afacerilor interne, prin acţiuni concludente au confirmat atît expres, cît şi tacit hotărârea nr.15 din 07 iulie 2014 a Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI. Hotărârea de acordare a concediului anual, emisă de Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, ca şi act juridic, condiţionat produce efecte doar pentru Ministerul Afacerilor Interne, cu condiţia că acesta îl confirmă ulterior. Pe de altă parte, aceeaşi hotărîre producea obligatoriu şi necondiţionat efecte juridice pentru administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, căruia i s-a acordat concediul.

Situaţia de fapt, poate genera consecinţe juridice stupide sau nefavorabile, doar pentru reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al RM, adică pentru Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, căruia în exclusivitate i se pot cere explicaţii şi despăgubiri, deoarece acesta ar fi încheiat actul juridic, in numele Ministerului Afacerilor Interne, fără a avea împuternicirile necesare. Declară că, anume Ministerul Afacerilor Interne al RM, prin omisiunea şi nereglementarea expresă în actele de constituire ale ÎS „Servicii Pază” a MAI, a procedurii de acordare a concediului administratorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, a şi generat neclaritate în această privinţă.

Or, ca urmare a acestei omisiuni, ca şi formă de limitare a dreptului la odihnă, care în virtutea art. 112 alin. (2) Codul muncii, este lovită de nulitate absolută, s-a şi creat situaţia în care Consiliul de administraţie, şi alte persoane, inclusiv ÎS „Servicii Pază” a MAI, al cărora salariat era, au şi fost forţate să procedeze ad hoc, pentru a asigura dreptul absolut şi a acorda concediul anual. Dacă ar fi existat probleme de ilegalitate la acordarea concediului, datorită omisiunii sale şi lipsei reglementărilor în această privinţă, situaţia de fapt şi toate consecinţele, i-ar fi imputabile Ministerului Afacerilor Interne al RM, şi nicidecum nu pot constitui o posibilă vinovăție a sa.

Afirmă că, reprezentantul Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI intenţionat a dus în eroare instanţele de judecată sub mai multe aspecte, inclusiv abuziv a însuşit drepturile sale procesuale, acordate prin procura eliberată de către Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI. Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, este doar un organ de conducere a ÎS „Servicii Pază” a MAI şi separat nu poate fi subiect de drept civil procesual şi material, deoarece nu este nici persoana juridică şi nici persoana fizică. Astfel, nefiind o persoana juridică şi nici o persoana fizică, implicit subiect de drept civil procesual şi material, nu era în drept să elibereze procuri şi să-şi „desemneze reprezentant” al persoanei inexistente.

Or, conform prevederilor art. 8 alin. (1), art. 9 Cod civil, drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor persoanelor fizice şi juridice prevăzute de art. art. 252-253 Cod civil, care reglementează că doar o persoană de drept civil, fizică sau juridică, poate elibera procuri, poate avea reprezentanţi. Doar un reprezentant al unei persoane, create sau fondate legal, poate fi atras in calitate de reclamant şi doar în privinţa a astfel de persoane, poate fi înaintată o acţiune în instanţa de judecată, inclusiv una reconvenţională. Invocă nulitatea absolută a tuturor manifestărilor sau actelor juridice enunţate, cu aplicarea prevederilor art. 216 alin. (1), art. 217 şi art. 220 Cod civil, deoarece au un interes născut şi actual, solicitînd invocarea lor din oficiu de către instanţa de recurs.

8 Remarcă că, în prezentul procesul judiciar, contrar prevederilor legale, persoana juridică ÎS „Servicii Pază” a MAI nu a fost atrasă în proces, însă formal, la insistenţa reprezentaţilor Ministerului Afacerilor Interne al RM şi a reprezentantului Consiliului de administraţie, instanţele de judecată s-au pronunţat asupra drepturilor persoanei juridice, implicit au recunoscut nulitatea procesului-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, urmare a căruia, dreptul la despăgubire, îi va reveni anume ÎS „Servicii Pază” a MAI, care şi poarta răspundere materială şi patrimonială, cît pentru acţiunile angajaţilor, atît şi a organelor de conducere a acesteia.

Precizează că, hotărârile contestate au fost emise şi cu încălcări esenţiale a normelor de drept procedural, exprimate prin faptul ca pricina a fost judecată în absenţa unor eventuali participanţi la proces, cărora nu li s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată. Ca urmare instanţa a soluționat problema drepturilor unor persoane care nici nu au fost implicate în proces. Fiind salariatul ÎS „Servicii Pază” a MAI, în caz de admitere a acţiunii, salariul pentru lipsa forţată de la serviciu, urma să fie plătit din contul acesteia, respectiv, instanţa fără a atrage aceasta persoana în proces, a soluţionat problema drepturilor ei, că nu trebuie să-i achite plata pentru lipsa nemotivată.

Pe de alta parte, indică că instanţele au soluţionat şi alte probleme, referitoare la drepturile ÎS „Servicii Pază” a MAI, inclusiv de a recunoaşte sau a respinge acţiunea reconvenţională, de a prezenta probe în apărarea sa, de a recunoaşte nulitatea absolută a procesului-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, urmare a căruia, anume persoanei juridice ÎS „Servicii Pază” a MAI îi va revine obligaţia de despăgubire. Indică că, persoanele fizice Ala Meghega şi Victor Lupea, care acţionând în calitate de membri ai Consiliului de administraţie au emis hotărârea nr.15 din 07 iulie 2014, înscrisă în procesul-verbal a şedinţei cu aceeaşi dată.

În fapt instanţele de judecată, fără a-i atrage în cadrul procesului, s-au expus asupra unor probleme privind drepturile lor, or instanţele “constatând” nulitatea absolută a procesului-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, semnat de aceştia, a generat pasibila consecinţă juridică, stipulată în art. 7 alin. (7) al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994. Specifică că, dacă s-ar admite în continuare nulitatea absolută a procesului-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, denotă că instanţele de fond şi de apel, fără a-i atrage în proces, deja au constatat că persoanele fizice- Ala Meghega şi Victor Lupea, acţionând în calitate de membri ai Consiliului de administraţie, cu abateri de la legislaţie, de la statutul întreprinderii şi de la Regulamentul consiliului de administraţie, au emis hotărârea nr.15 din 07 iulie 2014, înscrisă în procesul-verbal al şedinţei cu aceeaşi dată, ceea ce înseamnă că ei vor fi atraşi, indiscutabil şi la răspunderea solidară, stabilită de art. 7 alin. (7) al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie1994.

Relatează că, acţiunea reconvenţională a fost formulată neîntemeiat şi contrar condiţiilor stabilite de art. 172 şi 173 Codul de procedură civilă, conform cărora, pîrîtul are dreptul să intenteze împotriva reclamantului o acțiune reconvenţională. Administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, nu poate fi pîrît şi nu poartă nici o răspundere pentru hotărârea adoptată de către Consiliul de administraţie. După cum s-a menţionat, răspunderea pentru caracterul legal al acestei hotărîri, o poartă în exclusivitate doar 9 persoana juridică, ÎS „Servicii Pază” a MAI; în mod regres şi solidar, şi persoanele fizice, membrii Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI. Cererea reconvenţională nu putea fi înaintată în acest proces împotriva sa, deoarece administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, în opinia sa, putea fi atras doar în calitate de intervenient.

Notează că, acţiunea reconvenţională, prin care Ministerul Afacerilor Interne al RM a pretins recunoaşterea nulităţii absolute a procesului-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI privind acordarea concediului anual administratorului, nu urmărește compensarea pretenției iniţiale, precum nici admiterea ei nu exclude, total sau parţial, admiterea acţiunii iniţiale. Aceasta doar constată că la solicitarea, acordarea şi utilizarea concediului, a procedat cu bună credinţă, având şi dreptul la despăgubirile invocate, deoarece i-au fost afectate drepturile acordate de art. 43 alin. (1) şi (2) al Constituției RM. Consemnează că, ar trebui de contestat manifestarea juridica prin care fondatorul a acceptat spre examinare procesul-verbal din 14 august 2014, ar trebui de contestat manifestarea juridica prin care fondatorul a dat curs acestui proces-verbal din 14 august 2014 şi a dispus efectuarea anchetei de serviciu.

Ar trebui de contestat toate manifestările persoanei care a efectuat ancheta de serviciu, inclusiv a elaborat proiectul Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.142 ef. din 26 august 2014. Ar trebui de contestat însăși proiectul Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.142 ef. din 26 august 2014 şi multe alte manifestări intermediare sau de inițiativă, care în sine nu-i afectează nici un drept deoarece reglementează libertatea de dispoziţie a autorilor şi realizarea unor proceduri. Reiterează că, procesul-verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie şi nu propriu Hotărârea Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, prin care i s-a acordat concediu anual de odihnă în perioada 28 iulie - 08 august 2014 a fost anulat abia prin hotărârea contestată.

Anularea proprie a procesului-verbal în referinţă, în sine nu poate produce careva efecte juridice. Consideră că, nici formal, nu poate fi pusă în seama sa ca şi salariat vina pentru faptul că Consiliul de administraţie, format în principiu din reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne şi-ar fi depăşit atribuţiile, fie că alt organ de stat, Ministerul Afacerilor Interne, prin omisiunile sale grave, nu a reglementat expres, în actele de constituire ale ÎS „Servicii Pază” a MAI, o procedură clară de acordare a concediului administratorului ÎS „Servicii Pază” a MAI şi au generat neclaritate în această privinţă, or el fiind de bună credinţă, nu avea cum să cunoască că MAI va contesta post factum în judecată Procesul- verbal al şedinţei Consiliului de administraţie şi că acest proces-verbal va fi declarat nul.

Ministerul Afacerilor Interne nu a contestat pînă acum niciodată şi nici nu a dispus anularea proceselor-verbale ale ședințelor Consiliului de administraţie ale ÎS „Servicii Pază” a MAI, prin care se acordau concedii de odihnă anuale administratorului întreprinderii, astfel le-a valorificat ca fiind legale şi a contribuit la crearea uzanţei menţionate. Invocă că, hotărârile contestate vin în contradicţie şi cu prevederile art.29 alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, conform cărora actele administrative anulate încetează a mai produce efecte juridice din momentul în care hotărârea instanţei de contencios administrativ devine irevocabilă. Procesul- verbal nr.15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, deja a produs efecte juridice, deoarece a beneficiat de concediu anual de odihnă.

Respectiv, chiar în cazul 10 declarării nulităţii lui, oricum acesta ar putea curma producerea efectelor juridice doar din momentul în care hotărârea instanţei de contencios administrativ devine irevocabilă. Consideră că, la acest moment nu mai are nici o relevanţă retroactivă, or, după cum s-a menţionat, faptul aflării sale în concediul anual în perioada 28 iulie - 08 august 2014, în care MAI considera ca a lipsit nemotivat de la serviciu, este recunoscut de către ÎS „Servicii Pază” a MAI, ca perioadă în care s-a aflat în „concediu legal”, acordat anume prin hotărârea Consiliului de administraţie, consemnată în procesul-verbal nr.15 al şedinţei din 07 iulie 2014, hotărîre, ce în opinia sa, este legală la moment, deoarece nici nu a fost contestată şi prin ce se exclude ca absenţa sa de la serviciu în perioada 28 iulie - 08 august 2014 să fie considerată nemotivată.

Reiterează că, instanţă de fond şi cea de apel eronat au interpretat art.86 alin.(l) lit.h) Codul muncii - absenţa fară motive întemeiate de la locul de muncă, rezultînd din modul aplicării a acestui articol, în sensul că ar fi considerat că pentru aplicarea ei şi concedierea salariatului din funcţie, ar fi suficient doar aspectul formal al absenţei de la serviciu, adică simpla absenţă de la locul de muncă a salariatului, neţinând cont de motivele acestei absenţe. Absenţa sa fiind motivată prin aflarea în „concediu legal”, fapt necontestat de către ÎS „Servicii Pază” a MAI, a cărei salariat a fost.

Accentuează că, în caz contrar, oricum el nu a conştientizat şi nici nu putea să conștientizeze ca s-ar fi aflat în concediu ilegal, odată ce potrivit cu aceeaşi procedură, la decizia Consiliului de administraţie, întotdeauna i se acorda concediu de odihnă pe parcursul anilor 2010 - 2014. Relatează că, instanţa de apel nu a motivat decizia referitor la acţiunea reconvenţională, or, în cererea de apel s-a invocat că acţiunea reconvenţională urma a fi scoasă de pe rol, ne fiind respectată procedura prealabilă prevăzută de art. 14 din Legea contenciosului administrativ. Instanţa de apel nu a răspuns nici într-un fel la acest motiv, menţionând doar că reprezentantul organului emitent, Consiliul de administraţie a recunoscut acţiunea şi de aceea aceasta urmează a fi admisă.

Ori, recunoaşterea acţiunii de către pârâtul necorespunzător, Consiliul de administraţie, cu încălcarea gravă a drepturilor recurentului, nu exclude obligativitatea aplicării art. 14 din Legea contenciosului administrativ, adică respectarea procedurii prealabile la adresarea în judecată. În opinia sa, cererea reconvenţională urma a fi scoasă de pe rol de Curtea de Apel Chişinău în temeiul art.267 lit.a) Cod de procedură civilă şi art. 14 din Legea contenciosului administrativ. Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curţii de Apel Chişinău a fost adoptată la 17 iunie 2015, iar recurentul Sergiu Sava a declarat recurs la 12 august 2015, ceea ce denotă că recursul a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 noiembrie 2015 completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi 11 în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, pentru elucidarea problemelor de legalitate invocate în cererea de recurs, precum şi pentru stabilirea unor circumstanţe importante ale pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a invitat părţile în proces să se prezinte în şedinţă de judecată.

În şedinţa instanţei de recurs din 03 decembrie 2015 s-au prezentat recurentul Sergiu Sava, reprezentanţii recurentului Sergiu Sava-avocatul Gheorghe Malic, în baza mandatului nr. 0497150 din 03 decembrie 2015 şi avocatul Nicolae Ursu, în baza mandatului nr. 0497202 din 03 decembrie 2015 şi reprezentantul intimatului Ministerului Afacerilor Interne al RM-Tatiana Sîrbu, în baza procurii nr.22/353 din 23 februarie 2015 şi Grigore Zubati, reprezentantul Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI”, în baza procurii nr.1 din 02 martie 2015. Recurentul Sergiu Sava şi reprezentanţii acestuia - avocatul Gheorghe Malic şi avocatul Nicolae Ursu, în cadrul şedinţei instanţei de recurs, au susţinut recursul declarat, solicitînd admiterea acestuia, conform motivelor de fapt şi de drept invocate.

Tatiana Sîrbu, reprezentantul intimatului Ministerului Afacerilor Interne al RM şi Grigore Zubati, reprezentantul Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază”, în şedinţa instanţei de recurs, au solicitat respingerea recursului, conform motivelor invocate în referințele depuse la cererea de recurs. Audiind declaraţiile participanţilor la proces, examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va admite recursul declarat de Sergiu Sava şi va casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe şi va pronunţa o hotărîre nouă de admitere a acţiunii iniţiale, cu respingerea acţiunii reconvenţionale, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Conform art.86 alin.(l) lit.h) Codul muncii, concedierea reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată - se admite pentru absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de 4 ore consecutive în timpul zilei de muncă. Conform art.89 alin. (1) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanţei de judecată.

Conform art. 89 alin. (2) Codul muncii, la examinarea litigiului individual de muncă de către instanţa de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul concedierii unui membru de sindicat fără acordul organului sindical, cînd acordul respectiv este necesar conform art.87, instanţa de judecată, prin hotărîre, restabileşte salariatul la locul de muncă. Conform art.90 alin. (1), (2) Codul muncii, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia.

Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: a) plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absenţă 12 forţată de la muncă într-o mărime nu mai mică decît salariul mediu al salariatului pentru această perioadă; b) compensarea cheltuielilor suplimentare legate de contestarea transferului sau a eliberării din serviciu (consultarea specialiştilor, cheltuielile de judecată etc.); с) compensarea prejudiciului moral cauzat salariatului. Conform art.330 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

În conformitate cu art. 130 alin. (1)-(3) Cod de procedură civilă, instanţa judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul şi interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanţa judecătorească o forţă probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanţă privitor la pertinenţa, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă şi suficienţa pentru soluţionarea pricinii. Din materialele pricinii rezultă că Sergiu Sava, prin ordinul nr. 406 din 06 noiembrie 2010 al Ministrului Afacerilor Interne al RM, a fost desemnat în funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI.

La data de 08 decembrie 2010 între Ministerul Afacerilor Interne al RM şi Sergiu Sava-administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI a fost încheiat contractul nr. 1 privind transmiterea proprietăţii de stat în gestiunea operativă şi a împuternicirilor de desfăşurare a activităţii de întreprinzător, fiind încheiat şi Acordul adiţional nr. 1 la prezentul contract (f.d.7-10). Prin ordinul nr. 142 ef din 26 august 2014 al Ministrului Afacerilor Interne al RM, Sergiu Sava-administratorul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al RM, a fost eliberat din funcţie, pentru lipsă nemotivată de la serviciu în perioada 28 iulie-08 august 2014, în baza art. 86 alin.(1) lit.h) Codul muncii (f.d.11-14).

Tot aici, este de menţionat că prezentul ordin a fost adus la cunoştinţă lui Sergiu Sava la data de 26 august 2014, contra semnătură (f.d.14). Conform procesului verbal nr.15 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014, s-a propus Consiliului de administraţie: - 1) Aprobarea cererii lui Sergiu Sava privind acordarea concediului de odihnă pentru anul 2014, în perioada 28 iulie-24 august 2014, cu plecarea peste hotarele Republicii Moldova. Acordarea concediului pe termen de 28 zile calendaristice şi încredințarea obligațiunilor funcționale lui Viorel Gurău-prim-vicedirectorul general al întreprinderii a fost propus spre aprobare. - 2) Acordarea ajutorului material pentru anul 2014 directorului general- Sergiu Sava a fost propus spre aprobare (f.d.15).

Conform aceluiaşi proces-verbal, rezultă că s-a votat „pro”, cu excepţia Irinei Mihalachi, care a anunţat că de la 01 iulie 2014 este numită în funcţia de şef al Cabinetului Ministrului al MAI, funcţie incompatibilă cu cea de Preşedinte al Consiliului de administraţie (f.d.15). În această ordine de idei, instanţa de recurs reţine că pe parcursul anului 2013, acordarea concediul anual de odihnă lui Sergiu Sava-administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI a urmat aceeaşi procedură, fapt invocat de recurent şi confirmat prin procesele verbale nr.1, 11, 17, 19 ale ședințelor Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, datate cu 03 ianuarie 2013, 05 august 2013, 23 octombrie 2013 şi 11 noiembrie 13 2013 (f.d.16-21).

La caz, Colegiul reţine că Ministerul Afacerilor Interne al RM a indicat ca temei la emiterea ordinului de eliberare a lui Sergiu Sava din funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a MAI, art. 86 alin.(1) lit. h) Codul muncii, adică absenţa fără motive întemeiate de la lucru mai mult de patru ore consecutive în timpul zilei de muncă, fiind invocată perioada 28 iulie -08 august 2014 (f.d.14). Totodată, este de menţionat că nu poate fi considerat temei de concediere absenţa datorată unor circumstanţe obiective, independente de voinţa salariatului. În speţă, Sergiu Sava a motivat absenţa sa de la serviciu în perioada 28 iulie - 08 august 2014 prin faptul aflării în concediu anual de odihnă, conform procesului verbal nr.15 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014 (f.d.15).

Colegiul reiterează că acordarea concediului de odihnă anual administratorului ÎS ”Servicii Pază” a MAI se efectua de către Consiliul de administraţie al ÎS ”Servicii Pază” a MAI” şi anterior. În acest sens, instanţa de recurs menţionează că prin procesul-verbal nr.1 din 03 ianuarie 2013 al şedinţei Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI i s-a acordat concediu anual de odihnă pe termen de 14 zile calendaristice (f.d.16). Prin procesul-verbal nr. 11 din 05 august 2013 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI i s-a acordat lui Sergiu Sava concediu anual de odihnă pe termen de 12 zile calendaristice (f.d.17-18), prin procesul-verbal nr. 17 din 23 octombrie 2013 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI - 25 zile calendaristice (f.d.19-20).

Prin procesul-verbal nr. 19 din 11 noiembrie 2013 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI lui Sergiu Sava i s-a prelungit concediul anual de odihnă, din motiv că în perioada aflării în concediul ordinar de odihnă s-a aflat în concediu medical(f.d.21-22). În contextul dat, Colegiul consideră justificat argumentul recurentului precum că acordarea concediului anual de odihnă se decidea la şedinţa Consiliului de administraţie. Din textul ordinului de eliberare din funcţie rezultă că administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI - Sergiu Sava ar fi plecat în concediu anual de odihnă în perioada 28 iulie- 08 august 2014 fără aprobarea fondatorului, la caz, Ministerul Afacerilor Interne RM.

Tot aici, este de menţionat că materialele pricinii relevă că pe parcursul anului 2013 acordarea concediului anual de odihnă administratorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, la fel, a fost în lipsa aprobării, fapt ce nu a fost contestat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, or, careva probe care să ateste contrariul nu au fost prezentate. Mai mult de atît, conform art. 6 alin. (1) al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv). Prin urmare, nu poate fi invocată lipsa aprobării concediului anual de odihnă de către fondator, în condiţiile cînd acesta își exercită drepturile de gestionar prin intermediul consiliului de administraţie, care a şi aprobat concediul anual de odihnă a lui Sergiu Sava- administratorul ÎS „Servicii Pază” a MAI, inclusiv şi în anii precedenţi.

La caz, Colegiul consideră nefondată afirmaţia intimatului precum că Irina Mihalachi - Preşedintele Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI nu ar fi 14 fost prezentă la şedinţa din 07 iulie 2014 a Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, în condiţiile cînd procesul-verbal al şedinţei atestă contrariul, doar că abţinerea acesteia de la vot a fost generată de faptul numirii sale în funcţia de Şef al Cabinetului ministrului al Ministerului Afacerilor Interne al RM începînd cu 01 iulie 2014, funcţia incompatibilă cu cea de Preşedinte al Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI. Totodată, Colegiul reiterează şi prevederile art. (7) alin.(12) al Legii cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, conform cărora şedinţele consiliului de administraţie se convoacă de preşedintele consiliului sau, în lipsa lui, de unul din membri în caz de necesitate, însă nu mai rar decît o dată în trimestru.

Ordinea de zi şi materialele respective se aduc la cunoştinţa membrilor consiliului cel tîrziu cu 5 zile lucrătoare înainte de ziua şedinţei. Colegiul notează că Legea cu privire la întreprinderea de stat, nr. 146 din 16 iunie 1994, nu conţine careva prevederi referitor la organul abilitat în acordarea concediului anual de odihnă administratorului, fapt menţionat şi în ordinul de eliberare din funcţie. Este relevant şi faptul că nu se conţin careva prevederi în acest sens, nici în Regulamentul intern şi nici în Statutul ÎS „Servicii Pază” a MAI. Mai mult de atît, dreptul la concediu de odihnă, este asigurat şi de prevederile art. 43 alin.(2) al Consituţiei Republicii Moldova, care statuează că salariaţii au dreptul la protecţia muncii.

Măsurile de protecţie privesc securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămînal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii grele, precum şi alte situaţii specifice. De asemenea, instanţa de recurs reţine şi argumentul recurentului referitor la faptul că în tabelul de evidenţă a timpului de lucru a conducerii ÎS „Servicii Pază” a MAI pentru luna august 2014, se reflectă aflarea lui Sergiu Sava în concediu legal, alte probe care să confirme contrariul nu au fost prezentate. La caz, Colegiul consideră justificate argumentele recurentului referitor la absenţa motivată de la serviciu în perioada 28 iulie 2014 - 08 august 2014, rezultînd din probele administrate în coroborare cu normele de drept material aplicabile speţei date.

Instanţa de recurs remarcă că hotărîrile privind acordarea concediului anual de odihnă administratorului ÎS „Servicii Pază” a MAI, adoptate de Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI şi consemnate în procesele verbale ale şedinţelor, pentru anii precedenți, fapt menţionat şi supra, nu au fost contestate de pîrît şi nu au fost invocate careva încălcări a legislaţiei în vigoare la acordarea acestuia. Tot aici este de menţionat că Ministerul Afacerilor Interne al RM a tolerat o astfel de stare de lucruri şi a creat o aparenţă viabilă pentru reclamant că acordarea concediului anual de odihnă de către Consiliul de administraţie se încadrează în limitele legale. În consecinţă, uzanţa formată în acest sens, nu poate fi pusă pe seama salariatului, de altfel, şi lacunele existente în legislaţia în vigoare.

Cu referire la aprecierea instanţelor ierarhic inferioare precum că acordarea lui Sergiu Sava a concediului anual de odihnă anterior ar fi fost acceptată de Ministerul Afacerilor Interne al RM conform semnăturilor aplicate pe cererile prezentate, Colegiul menţionează că această premisă nu poate fi pusă la baza respingerii acţiunii lui Sergiu Sava de anulare a ordinului privind eliberarea din funcţie, în condiţiile cînd în esenţă se contestată modalitatea acordării concediului şi organul competent.

15 La acest capitol, instanţa de recurs reţine că instanţele ierarhic inferioare au interpretat greşit argumentele reclamantului Sergiu Sava, deoarece ultimul invocă faptul că aceeaşi modalitate de acordare a concediului a avut loc şi în anii precedenţi, pe cînd Ministerul Afacerilor Interne al RM solicită nulitatea procesului verbal nr.15 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014 prin care i s-a acordat concediu anual, invocînd că Consiliul de administraţie şi-a depăşit competențele.

Mai mult de atît, în actele de dispoziţie adoptate, instanţele ierarhic inferioare au făcut trimitere la prevederile Statutului Întreprinderii, în partea ce ţine de desemnarea administratorului întreprinderii şi eliberarea din funcţie a acestuia, dar careva referiri la normele ce prevăd ilegalitatea acordării concediului anual de odihnă, în condiţiile cînd lipsa lui Sergiu Sava de la serviciu a fost generată de aflarea acestuia în concediu anual de odihnă, iar emiterea ordinului de eliberare din funcţie a fost ca rezultat al absenţei nemotivate de la serviciu a lui Sergiu Sava, rezultînd din textul ordinului, nu sunt. De asemenea, aît instanţa de fond, cît şi instanţa de apel, făcînd referire la atribuţiile Consiliului de administraţie, conform Legii cu privire la întreprinderea de stat, nu au stabilit careva prevederi legale ce ar interzice adoptarea deciziilor de acordare a concediului anual de odihnă administratorului întreprinderii.

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia de a anula ordinul nr. 142 ef din 26 august 2014 al Ministrului Afacerilor Interne al RM, cu restabilirea lui Sergiu Sava în funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al RM. În această ordine de idei, instanţa de recurs menţionează că odată ce s-a constat ilegalitatea ordinului nr. 142 ef din 26 august 2014 al Ministrului Afacerilor Interne al RM, Ministerul Afacerilor Interne al RM este pasibil de plata prejudiciului cauzat salariatului, ce ţine de plata salariului pentru absenţă forţată de la serviciu şi prejudiciu moral, în condiţiile art. 90 Codul muncii, enunţat supra. Conform pct. 2 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, nr. 426 din 26 aprilie 2004, salariul mediu, determinat în conformitate cu prezentul Mod de calculare, se aplică la plata despăgubirii pentru perioada de absenţă forţată de la muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu.

Conform pct. 6 subpct. (1) al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, nr. 426 din 26 aprilie 2004, salariul mediu se calculează pe o zi calendaristică pentru plata despăgubirii pentru perioada de absenţă forţată de la muncă, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu. Conform pct. 7 al Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova, nr. 426 din 26 aprilie 2004, la determinarea salariului mediu se aplică: 29,4 zile - numărul mediu de zile calendaristice pe lună. La caz, instanţa de recurs reţine că salariul lui Sergiu Sava constituie 17100, 00 lei, conform certificatului nr. 73 din 28 august 2014, eliberat de ÎS „Servicii Pază” a MAI (f.d.30), alte probe care să ateste contrariul nu au fost prezentate.

Astfel, Colegiul, conform prevederilor art. 90 alin.(2) lit. a) Codul muncii în coroborare cu art. art.330 alin.(1) din Codul muncii, ajunge la concluzia de a încasa din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Sergiu Sava salariul pentru absenţă forţată de la serviciu pentru perioada 26 august 2014-23 decembrie 2015, în mărime de 271855, 4 lei, rezultînd din salariul lunar în mărime de 17100 lei sau 581, 63 lei per zi. În această ordine de idei, Colegiul relevă prevederile art. 90 Codul muncii în 16 coroborare cu prevederile art. 329 Codul muncii, reclamantul Sergiu Sava este îndreptăţit să pretindă încasarea daunei morale, pentru întreaga perioadă de absenţă forţată la lucru, care a fost generată de acţiunile pîrîtului exprimate prin eliberarea din funcţie a lui Sergiu Sava.

În consecinţă, Colegiul consideră de a încasa cu titlu de prejudiciu moral suma de 17100 lei. Cu referire la acţiunea reconvenţională înaintată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI și Sava Sergiu privind recunoașterea nulității procesului-verbal, Colegiul o consideră nefondată. În acest sens, Colegiul reţine că prin procesul verbal nr.15 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014, s-a propus Consiliului de administraţie: - 1) Aprobarea cererii lui Sergiu Sava privind acordarea concediului de odihnă pentru anul 2014, în perioada 28 iulie-24 august 2014, cu plecarea peste hotarele Republicii Moldova.

Acordarea concediului pe termen de 28 zile calendaristice şi încredințarea obligațiunilor funcționale lui Viorel Gurău-prim-vicedirectorul general al întreprinderii a fost propus spre aprobare. - 2) Acordarea ajutorului material pentru anul 2014 directorului general-Sergiu Sava a fost propus spre aprobare (f.d.15). Ca temei de nulitate a procesului-verbal verbal nr.15 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM a invocat prevederile art. 217 Cod civil-nulitatea absolută, din motiv că Consiliul de administraţie a depăşit competenţa stabilită. Astfel, în opinia Ministerului Afacerilor Interne al RM aprobarea concediului anual de odihnă pe perioada 28 iulie -24 august 2014 ar fi lovită de nulitate absolută şi ar fi fără efecte juridice.

Conform art. 217 Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut şi actual. Instanţa de judecată o invocă din oficiu. Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părţi a actului lovit de nulitate. Acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă. În speţă, Colegiul nu a stabilit careva prevederi legale sau careva circumstanţe care ar pune la dubii valabilitatea procesului verbal al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI din 07 iulie 2014, în condiţiile cînd Legea cu privire la întreprinderile de stat, Statutul Întreprinderii şi Regulamentul intern al ÎS „Servicii Pază” a MAI nu stabileşte expres organul abilitat în acordarea concediului anual administratorului întreprinderii.

Mai mult de atît, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova invocînd faptul precum că Consiliul de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI şi-ar fi depăşit competenţa, nu a prezentat careva probe în acest sens, or, legislaţia în vigoare nu reglementează faptul dat. Colegiul notează că nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată. Prin „orice persoană interesată” nu se înţelege însă oricine are un interes oarecare în declararea nulităţii. Interesul trebuie să îndeplinească anumite condiţii:- să fie recunoscut de lege; nu poate fi invocat un interes ce contravine legii, ordinii publice sau bunelor moravuri;- să fie în strînsă legătură cu cauza nulităţii; - să fie născut şi actual; nu poate fi temei pentru declararea nulităţii un interes viitor, eventual, incert, sau care s-a epuizat către momentul invocării nulităţii.

17 La caz, Colegiul menţionează că efectele procesului verbal nr. 15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI, deja s-au epuizat la momentul invocării acestuia, deoarece este un act ce a fost adoptat pentru producerea unor efecte pe o anumită perioadă strict determinată, şi anume-28 iulie-24 august 2014. În contextul normelor enunţate supra, instanţa de recurs reţine că instanţele ierarhic inferioare au interpretat incorect normele drept material şi au eludat aplicarea normelor de drept material relevante speţei, rezultînd din circumstanţele cauzei şi legea ce guvernează raportul litigios.

Avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate contrar normelor de drept material şi circumstanţelor de fapt, iar argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care se admite cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Sava şi se respinge acţiunea reconvenţională depusă de ministerul Afacerilor Interne al RM. În baza celor expuse, în conformitate art. art. 445 alin. (1) lit. b), 445 alin.(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Sergiu Sava.

Se casează decizia din 17 iunie 2015 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărîrea din 09 martie 2015 a judecătoriei Centru, mun.Chişinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Sava împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea prejudiciului moral și cererea reconvențională depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Consiliului de administraţie al ÎS „Servicii Pază” a MAI și Sava Sergiu privind recunoașterea nulității procesului-verbal şi se pronunţă o nouă hotărîre, prin care: -se admite cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Sava împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu și încasarea prejudiciului moral.

- se anulează ordinul nr. 142 ef din 26 august 2014 al Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la eliberarea din funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al RM a lui Sergiu Sava. -se restabileşte Sergiu Sava în funcţia de administrator al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al RM. -se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Sergiu Sava salariul pentru absenţă forţată de la serviciu pentru perioada 26 august 2014- 23 decembrie 2015, în mărime de 271855,4 lei (două sute şaptezeci şi unu mii opt sute cincizeci şi cinci lei 40 bani). - se încasează din contul Ministerului Afacerilor Interne al RM în beneficiul lui Sergiu Sava prejudiciul moral în mărime de 17100 lei (șaptesprezece mii o sută lei).

18 - Conform art. 256 alin.(1) lit. d), (2) Cod de procedură civilă, se dispune executarea imediată a deciziei în partea ce ţine de reintegrarea în serviciu a lui Sergiu Sava şi încasarea unui salariu lunar în mărime de 17100 lei pentru absenţă forţată de la lucru. Se respinge cererea reconvențională depusă de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva Consiliul de Administrare al ÎS „Servicii Pază” a MAI și Sava Sergiu privind recunoașterea nulității procesului-verbal nr. 15 din 07 iulie 2014 al şedinţei Consiliului de administrație al ÎS „Servicii Pază” a MAI despre acordarea concediului anual al administratorului. Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 19