3ra-1598/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – Gh. Bîrnaz dosarul nr. 3ra-1598/15 instanţa de apel – A. Panov, M. Moraru, A. Minciuna ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SRL ”Mazal Tov”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL ”Mazal Tov” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către SRL ”Mazal Tov” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La 25 martie 2013 SRL ”Mazal Tov” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 25 octombrie 2012 în jur de orele 16.20 în magazinul alimentar din str. Tighina 25 mun. Chișinău ce aparține societății s-au prezentat trei inspectori fiscali cu o inspecție operativă. Imediat după sunetul vînzătoarei, directorul societății s-a prezentat la magazin. La intrarea în magazin a observat că doi inspectori se aflau după tejghea fără permisiune, or prezența lor contravenea normelor comerciale în ceea ce privește bunurile materiale, iar comportamentul lor contravenea normelor igienico-sanitare, aceștia percheziționînd sala comercială. Susține că inspectorul C. Prisăcaru deținea la el o geantă și scotea din aceasta diferite produse, iar ceilalți inspectori amenințau cu arest vînzătorii fără vreun temei legal.

Totodată aceștia nu permiteau altor cumpărători să intre în magazin, pentru a evita prezența martorilor. Un alt inspector fiscal, E. Ciubari, a dat buzna după tejghea, a deschis forțat aparatul de casă și a sustras banii care se aflau acolo, or după ce i-a pus înapoi în aparatul de casă s-a constatat o diferență de mijloace bănești în sumă de 532 lei. Prin aceste acțiuni ilegale inspectorii fiscali au încălcat p. 9.4.3 din Legea comerțului și, deci, abuz în serviciu. Practic angajații magazinului au fost supuși ilegal presiunii și amenințărilor, pentru a ascunde acțiunile nelegitime ale inspectorilor fiscali. Reclamantul i-a cerut reprezentanților pîrîtului să-i explice cauza percheziției și să prezinte actele aferente verificării, la care ultimii au devenit iritanți și i-au prezentat ordinul de control nr. 4960 pe numele doar a doi inspectori din cei prezenți: E. Ciubari și C. Prisăcaru.

Nu a fost respectată nici solicitarea reclamantului de a respecta legea și a prezenta hotărîrea în baza căreia are loc percheziția. Din contra, inspectorii l-au învinuit de dobîndire ilicită a averii și i-au propus să-și trimită numele ibraic al firmei SRL ”Mazal Tov” în Israel, pentru ca acolo să-i fie respectate drepturile. Indică că majoritatea răspunsurilor le-a primit în limba de stat, astfel era pus în dificultate deseori de a înțelege ce se întîmplă și de ce este acuzat. Și actul de control întocmit nu i-a fost prezentat și nici tradus în modul corespunzător. După completarea actului, inspectorii i-au cerut să prezinte facturile pentru toată producția alcoolică, precum și pentru alte produse alimentare.

Or, reclamantul s-a conformat indicațiilor și a prezentat mai multe mape de facturi. Ulterior, i s-a solicitat o factură anumită pentru coniacul ”Aroma Moldova”. Reclamantul a început să caute factura solicitată, însă inspectorii s-au înfuriat și i-au răspuns că controlul operativ nu prevede timp pentru căutarea facturii, mai ales că era sfîrșitul programului de lucru al acestora. După efectuarea controlului i-a fost prezentat spre semnare actul întocmit în limba de stat, însă solicitarea reclamantului ca acesta să fie tradus și indicați în act doi martori care ar confirma neconcordanțele ce au apărut în cadrul verificării fiscale, a fost întîmpinată cu derîdere, fiindu-i propus de a se adresa după traducere în limba rusă către Președintele Federației Ruse - V. Putin și tot acolo să caute doi martori.

Ca rezultat, reclamantul a refuzat de a semna actul, iar inspectorii au refuzat de a prelua de la agent facturile fiscale pretinse de aceștia nemijlocit în legătură cu controlul efectuat. La data de 29 octombrie 2012 în adresa SRL ”Mazal Tov” a parvenit actul de control nr. 1-575810, care conform rubricilor completate a fost întocmit la 25 octombrie 2011. Susține că acesta în totalitate este unul ilegal, deoarece a fost întocmit contrar normelor materiale existente, în special a art. 8 al. (2) Cod fiscal, ordinului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar. Este ilegală invocarea în act privind neutilizarea aparatului de casă la procurarea unei ape și chifle în sumă de 35 lei, în cazul în care astfel de cumpărături inspectorii fiscali nu au efectuat.

Pentru a mușamaliza situația existentă, nu s-a indicat în act ce fel de chiflă și ce apă s-a cumpărat. Ba mai mult, societatea nici nu are în vînzare chifle. În rubrica ”înapoiere a mărfii” nu a fost confirmată printr-un înscris sau vreo semnătură înapoierea mărfii, or aceasta de fapt constituind o înscenare nereușită a unei cumpărături de control. Ilegal s-a menționat și faptul că reclamantul nu a prezentat la prima cerere facturile pentru marfă, în cazul în care acesta a prezentat toate facturile fiscale existente, însă inspectorii fiscali intenționat au refuzat de a le prelua pe cele necesare. La fel, neîntemeiat s-a făcut referire la faptul că magazinul avea în vînzare mai multe băuturi alcoolice contrafăcute, cu timbru de acciz nevalidate, în cazul în care astfel de băuturi nici nu există, iar divinul ”Nistru” în nici un mod nu poate avea vîrsta de 8 ani și nici nu poate fi produs în ”Italia”.

Respectiv, faptele incriminate reclamantului în actul de control demonstrează o discrepanță evidentă între cele indicate în act și cele existente în realitate. Vis-a-vis de acțiunile ilegale ale inspectorilor fiscali reclamantul a depus o plîngere în adresa șefului Inspectoratului Fiscal de Stat, care însă a rămas fără soluționare. Nu a fost înștiințat legal nici pentru examinarea contestației pe marginea actului de control și a deciziei de sancționare. Cu toate acestea, pîrîtul a decis examinarea cazului de încălcare fiscală în lipsa societății, iar în final i-a aplicat sancțiuni pecuniare pentru încălcarea art. 254 p. 2, art. 253 p. 1 și art. 262 Cod fiscal. Cere reclamantul anularea actului de control nr. 1-575810, a hotărîrilor de sancționare nr. 3250/8 din 15 noiembrie 2012, nr. 68 din 12 februarie 2013 emise de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 29 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către SRL ”Mazal Tov” şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014. La 26 iunie 2015 SRL ”Mazal Tov” a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului a indicat că, instanțele judecătorești la adoptarea hotărîrilor nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, au încălcat normele de drept material și procedural.

Or, prin prisma normelor procedurale, orice subiect ce sesizează instanța de judecată are dreptul la un proces echitabil, examinat într-un termen rezonabil și de o instanță independentă și imparțială. Normele în cauză însă au fost încălcate. La fel a indicat că, toate încălcările indicate în actul de control nu au fost probate în vreun mod de către intimat, deși sarcina probei în cazul dat se incubă pîrîtului, prin prisma Legii contenciosului administrativ. Instanța de apel, al rîndul său, în motivarea deciziei a indicat literal pretinsele încălcări comise de recurent, fără însă a și le argumenta. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL ”Mazal Tov” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SRL ”Mazal Tov”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL ”Mazal Tov” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul SRL ”Mazal Tov” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat