Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3rh-25/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
12 februarie 2014
Părțile
ÎI Mihaela Negru împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan Vodă
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

3rh-25/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3rh-25/14 prima instanţă: I. Naşco instanţa de apel: M. Antonov, A. Parpalac şi G. Druguş instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, T. Chişca-Doneva, I. Corolevschi şi T. Vieru ÎNCHEIERE 12 februarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii: Svetlana Novac, Ion Corolevschi, Ion Arhiliuc şi Tatiana Vieru examinând cererea de revizuire depusă de către Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă, cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, prin care a fost admis recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă, cu casarea deciziei Curţii de Apel Bender din 28 martie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Ştefan-Vodă din 29 octombrie 2012, c o n s t a t ă: La 04 septembrie 2012, Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 28 iunie 2012, potrivit actului de control nr. 1-558845 efectuat de către lucrătorii Inspectoratului Fiscal de Stat a fost verificat magazinul alimentar din satul Caplani, raionul Ştefan-Vodă. În urma controlului, de către Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Ştefan- Vodă, a fost emisă decizia nr. 954 din 28 august 2012, potrivit căreia, Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” a fost sancţionată cu amendă în mărime totală de 70000 lei, pentru neprezentarea documentelor primare de provenienţă a mărfii la momentul controlului, pentru comercializarea unei sticle de alcool cu timbru de acciz nevalabil şi pentru utilizarea maşinii de casă şi de control în stare defectată.

Consideră reprezentantul reclamantului decizia menţionată drept ilegală şi pasibilă anulării din următoarele considerente: la momentul controlului au fost prezentate toate documentele primare de provenienţă a mărfii, cu excepţia faptului că pe unele poziţii vînzătoarea nu le-a prezentat, dat fiind faptul multitudinii de controlori de care era asistată. Controlul respectiv a fost efectuat în lipsa persoanei cu funcţie de răspundere. Raportul de expertiză nu a demonstrat că timbrul de acciz a fost falsificat. Menţionează reclamantul faptul că, controlorii nu au stabilit careva încălcări în privinţa utilizări maşinii de casă şi de control. Or, efectuînd cumpărătura de control, dînşii nu au avut nicio obiecţie.

Solicită, reclamantul, anularea deciziei nr. 954 din 28 august 2012 emisă de către Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă ca fiind ilegală. În şedinţa de judecată, reprezentantul reclamantului a mai solicitat şi anularea actului de control al Inspectoratului fiscal de Stat nr. 1-558845 din 28 iunie 2012. Prin hotărîrea judecătoriei Ştefan-Vodă din 29 octombrie 2012, acţiunea reclamantului a fost admisă. A fost anulat actul de control nr. 1-558845 din 28 iunie 2012 şi decizia Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan Vodă nr. 954 din 28 august 2012, în baza căreia Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru”, a fost sancţionată cu amendă în mărime de 70000 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 28 martie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Ştefan-Vodă din 29 octombrie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă, fiind casată decizia Curţii de Apel Bender din 28 martie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Ştefan-Vodă din 29 octombrie 2012, emiţîndu-se o nouă hotărîre prin care acţiunea depusă de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă a fost respinsă ca neîntemeiată. La 16 decembrie 2013, Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, cerând admiterea cererii de revizuire şi casarea deciziei instanţei de recurs.

Revizuentul, Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru”, în motivarea cererii de revizuire, a făcut referire la art. 449 lit. b) şi c) CPC, menţionînd că după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior, precum şi faptul că după emiterea hotărîrii s-au descoperit înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces sau care nu au putut fi prezentate instanţei într- o împrejurare ce nu depinde de voinţa participantului la proces. În conformitate cu art. 452 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, instanţa examinează cererea de revizuire în şedinţă publică în conformitate cu normele de examinare a cererii de chemare în judecată.

Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea cererii de revizuire. Articolul 452 alin.(3) Codul de procedură civilă care prevede comunicarea participanţilor la proces a locului, datei şi orei şedinţei de judecată nu a fost modificat. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Conform art. 6 alin. (7) din Legea nr.780 din 27 decembrie 2001 privind actele legislative, în cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.

Coraborînd prevederile art. 452 alin.(1) Codul de procedură civilă cu art.444 acelaşi Cod, care este modificat printr-o Lege posterioară ce promovează soluţii diferite privitor la citarea şi participarea părţilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie examinează cererea de revizuire în lipsa participanţilor potrivit regulilor de examinare a recursului. Studiind materialele dosarului, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că temeiurile de declarare a revizuirii sunt prevăzute expres la art. 449 CPC, astfel cererea de revizuire urmează a fi admisă numai atunci, când este invocat unul din motivele prevăzute de norma menţionată. La caz, revizuentul, Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” a anexat la cererea de revizuire drept temei pentru revizuire copia hotărârii primei instanţe din 29 octombrie 2012, copia deciziei instanţei de apel din 28 martie 2013, copia deciziei instanţei de recurs din 04 septembrie 2013 şi copia cererii de revizuire pentru participanţii la proces.

Instanţa de revizuire menţionează că, copia hotărârii primei instanţe din 29 octombrie 2012, copia deciziei instanţei de apel din 28 martie 2013, copia deciziei instanţei de recurs din 04 septembrie 2013 nu constituie circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior sau înscrisuri probatoare care au fost reţinute de un participant la proces. Acestea au fost cunoscute de toţi participanţii la proces, inclusiv de către revizuent, dat fiind faptul că sunt acte procesuale aferente respectivului litigiu între părţi. Revizuirea hotărârii pronunţate, în temeiurile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă nr.225 în redacţia din 30 mai 2003, invocate de revizuent poate fi admisă numai dacă, după emiterea hotărârii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior.

Astfel de circumstanţe în cererea de revizuire nu au fost prezentate şi nici nu s-a făcut dovada existenţei unui înscris probator suplimentar, revizuentul efectuând doar o relatare a examinării cererii de recurs. Într-o altă ordine de idei, în cererea sa de revizuire, reprezentantul revizuentului a făcut referire şi la lit. c) a art. 449 CPC, indicînd un alt conţinut al respectivei prevederi decît cel din Codul de Procedură Civilă actual. Or, potrivit Legii nr.155 din 05 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova, în vigoare din 30 noiembrie 2012, la lit. c) a art. 449 CPC este prevăzut că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

Astfel, instanţa de revizuire nu a depistat careva tangenţe a acestui temei prevăzut la art. 449 lit. c) CPC cu litigiul ce a fost supus exăminării. În rest, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, menţionează că revizuentul a făcut referire la aceleaşi circumstanţe, care au constituit obiect de examinare în instanţele de judecată, invocând aceleaşi motive şi temeiuri. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului.

Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că cererea de revizuire înaintată de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” nu întruneşte condiţiile cerute de lege pentru a fi admisă. Totodată, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449 – 453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor în drept şi omisiunilor justiţiei, care urmează a fi aplicată într-o manieră compatibilă cu art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice.

În temeiul prevederilor citate, în cazul descoperirii unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influenţă decisivă asupra soluţiei date de instanţă şi care, la pronunţarea hotărârii, nu era cunoscut şi nu putea, în mod rezonabil, să fie cunoscut de parte, aceasta din urmă poate să sesizeze instanţa cu o cerere de revizuire a acelei hotărâri. Însă urmează a sublinia faptul că actele şi probele prezentate trebuie să conţină informaţii care nu ar fi putut fi obţinute mai devreme de către revizuent, însă acestea existau la momentul examinării litigiului. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraful 1 al Convenţiei, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, care constituie principiul executării hotărârilor definitive. În această ordine de idei, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine, că admiterea cererii de revizuire depuse de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de prevederile art. 6 paragraful 1 al Convenţiei.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 06 decembrie 2005 în cazul Popov 2 împotriva Moldovei. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate în cererea de revizuire nu sunt prevăzute de art. 449 CPC, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Individuală „Mihaela Negru” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat raionul Ştefan-Vodă, cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac Ion Corolevschi Ion Arhiliuc Tatiana Vieru

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.