3ra-1170/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – D. Bosîi dosarul nr. 3ra-1170/14 instanţa de apel – Gh. Eni, N. Bondarenco, V. Movilă ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a SRL „Svetodcom” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 20 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către SRL „Svetodcom”, casată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 03 septembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă c o n s t a t ă La 23 noiembrie 2012 SRL „Svetodcom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, de către inspectorii fiscali a Direcţiei control fiscal a Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul, Chiosa Maria şi Cadencova Ela, la 19 iulie 2012 a fost efectuat controlul fiscal la magazinul din or. Cahul str. Ştefan cel Mare 42/30 în care reclamantul îşi desfăşoară activitatea de comerţ cu amănuntul a produselor alimentare.

În urma controlului a fost întocmit actul de control nr. 1-588170 din 19 iulie 2012, în care autoritatea de control a indicat prezumată încălcarea de către SRL „Svetodcom” a prevederilor art. 8 pct. 2 lit. c) Cod fiscal şi Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, efectuarea decontărilor cu consumatorii se efectuează de către întreprindere fără utilizarea MCC existente, fapt confirmat prin verificarea raportului fiscal extras la momentul controlului, care înregistrează suma de 1198,45 lei, cu mijloace băneşti în casierie în sumă de 2604,75 lei, din care rezultă neînregistrarea prin MCC în modul stabilit a sumei de 1406,3 lei.

Susţine reclamantul ca fiind ilegale acţiunile pîrîtului, deoarece la momentul efectuării controlului nu au fost prezentate decizia de iniţiere a controlului, legitimaţiile de serviciu, prin ce au fost încălcate prevederile art. 216 al. (2) Cod fiscal, art. 23 al. (6) al Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior. A fost încălcat şi dreptul administraţiei reclamantului, în cazul în care controlul fiscal a fost efectuat în lipsa acestuia sau al unui reprezentant. La solicitarea ulterioară a actelor ce au fost întocmite ca rezultat al controlului fiscal, reclamantul a constatat că decizia pentru iniţierea controlului fiscal a fost instituită pentru o altă adresă juridică, iar banii care au fost găsiţi în surplus, de fapt erau banii personali a vînzătoarei magazinului, care a şi declarat acest fapt la momentul controlului.

Cere reclamantul anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul nr. 1293 din 28 august 2012 prin care a fost sancţionată societatea la o amendă în mărime de 10000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 03 septembrie 2013, a fost respinsă acţiunea. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 20 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de către SRL „Svetodcom”, casată hotărîrea Judecătoriei Cahul din 03 septembrie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri, prin care acţiunea a fost admisă şi a fost anulată decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Cahul nr. 1293 din 28 august 2012. La 02 iunie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel la pronunţarea deciziei a încălcat normele de drept material şi procedural, a apreciat incorect circumstanţele pricinii. Or, în urma controlului fiscal operativ intimatul a efectuat decontările în numerar fără utilizarea maşinii de casă şi control, iar mijloacele băneşti achitate pentru cumpărături se puneau alături de maşina de casă şi control într-o pungă, în rezultat creîndu-se o diferenţă de 1406,3 lei. Instanţa a admis participarea în şedinţa de judecată a lui Danila Victor, care nu este şi nici nu era angajatul intimatului şi nici calitatea de avocat nu avea. În litigiul dat nu a fost atras ca parte în proces SRL „Trans-Lungu”, care prin declaraţii scrise a indicat că angajatul lor Petrov Boris, soţul vînzătoarei Petrov Ludmila, nu a introdus niciodată în casă suma de bani de 1406 lei, care de fapt a şi constituit obiectul adoptării deciziei de sancţionare.

Nu s-a luat în consideraţie nici faptul că intimatul a achitat jumătate din amenda stabilită prin decizia 1293 din 28 august 2012, respectiv a recunoscut fapta imputată societăţii. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Cahul se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat