- Dosarul nr.
- 2ra-2967/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 16 decembrie 2015
- Părțile
- Cerchez Vera vs BC ProCreditBank SA
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-2967/15 — Restituirea pagubei
prima instanţă: V. Cupcea dosarul nr. 2ra-2967/15 instanţa de apel: N. Vascan, V. Negru, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Banca Comercială ,,Pro Credit Bank” Societate pe Acțiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cerchez Vera împotriva Bănci Comerciale ,,Pro Credit Bank” Societate pe Acțiuni cu privire la restituirea sumei şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 septembrie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Banca Comercială ,,Pro Credit Bank” Societate pe Acțiuni, fiind menținută hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 ianuarie 2015, c o n s t a t ă: La 12 septembrie 2014 Cerchez Vera a depus cerere de chemare în judecată împotriva BC ,,Pro Credit Bank” SA filiala Orhei privind restituirea sumei şi repararea prejudiciului moral.
În motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 14 decembrie 2012 a încheiat cu BC ,,Pro Credit Bank” SA filiala Orhei, contractul de credit nr. 14109829/14023716, în sumă de 150 000,00 lei, cu destinație specială, pentru procurarea imobilului. La 14 decembrie 2012, reclamanta a semnat ordinul de plata în suma de 140 000,00 lei către firma de construcție SRL ,,Terracasa”, de la care a procurat imobilul. Datele şi rechizitele bancare ale beneficiarului, cît şi ale plătitorului au fost indicate în ordin corect, fiind veridice, fapt confirmat şi de către BC ,,Pro Credit Bank” SA în răspunsul nr. 2218 din 24 aprilie 2014 la obiecțiile reclamantei asupra reținerii şi încasării ilegale a dobânzii, cît şi a capitalului de stingere a creditului la acest credit, şi netransferarea sumei către beneficiar.
Susține reclamanta că, de la data de 14 ianuarie 2013 şi pînă la 14 aprilie 2014, cînd sa depistat că SRL ,,Terracasa” nu a primit suma destinata pentru procurarea imobilului, ea nu a fost informată nici de SRL ,,Terracasa” că nu a primit suma dată, nici de BC ,,Pro Credit Bank” SA că suma nu a ajuns la destinatar şi a fost întoarsă în conturile Băncii, însă reclamanta achita pentru întreaga această perioadă dobînda şi capitalul de stingere a creditului cu toate că banii acordați cu titlu de credit nu au fost utilizați conform destinației. Menționează reclamanta că, astfel ea nu a intrat, de fapt, în posesia creditului, dar achita dobânda şi stingea creditul, pe când de banii acesteia se folosea pîrîtul.
Indică reclamanta că, s-a adresat pîrîtului, primind răspuns prin scrisoarea nr. 2218 din 24 aprilie 2014, prin care ultimul a recunoscut faptele care au avut loc, dar nu a informat reclamanta despre hotărîrea primită referitor la rambursarea sumei primite ilegal în calitate de dobândă la acest credit în perioada indicată mai. Solicită reclamanta restituirea sumei de 55 424,60 lei, din care suma de 21 616,16 lei a fost încasată de la ea cu titlul de capital în stingerea creditului şi suma de 33 808,44 lei ca fiind dobânda la credit şi repararea prejudiciului moral în mărime de 55 424,60 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 ianuarie 2015, acțiunea a fost admisă parțial.
S-a încasat de la BC ,,Pro Credit Bank” SA, filiala Orhei în beneficiul Verei Cerchez suma de 55 424,60 lei reținută pe perioada 14 ianuarie 2013-14 ianuarie 2014 la contractul de credit nr. 14109829/14023716 din 14 decembrie 2012 şi a fost respinsă ca neîntemeiată pretenția cu privire la repararea prejudiciului moral. Nefiind de acord cu hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 ianuarie 2015, la 26 februarie 2015 BC „Pro Credit Bank” SA a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîrii prin care să fie respinsă acțiunea Verei Cerchez şi să fie dispusă încasarea de la Cerchez Vera a cheltuielilor suportate de BC ,,Pro Credit Bank” SA la depunerea cererii de apel.
Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 02 septembrie 2015, a fost respins apelul declarat de către BC ,,Pro Credit Bank” SA, fiind menținuta hotărîrea Judecătoriei Orhei din 27 ianuarie 2015. Instanța de apel la emiterea deciziei a constatat că, în conformitate cu contractul de credit nr. 14109829/14023716 din 14 decembrie 2012, BC „Pro Credit Bank" SA, filiala Orhei, i-a acordat lui Cerchez Vera un credit în sumă de 150 000 lei, cu achitarea creditului conform graficului anexat şi achitarea lunară a dobânzii. Potrivit pct. 1.2 din contractul menționat, scopul creditului este procurarea imobilului (f. d. 7 - 14). Instanța de apel a menţionat că, la 14 decembrie 2012, intimata Cerchez Vera a semnat un ordin de plată privind transferul sumei de 140 000 lei către firma de construcții SRL „Terracasa”, de la care a procurat imobilul.
Datele şi rechizitele bancare ale beneficiarului cît şi ale plătitorului au fost indicate corect şi veridic, fapt 2 care a fost confirmat şi de către BC „Pro Credit Bank” SA prin răspunsul nr. 2218 din 24 aprilie 2014 la obiecțiile Verei Cerchez asupra reținerii şi încasării ilegale a dobânzii, a capitalului de stingere a creditului şi netransferarea sumei către beneficiar. Din momentul semnării contractului de credit, intimata Cerchez Vera a achitat apelantei BC „Pro Credit Bank” SA dobînda şi capitalul de stingere a creditului în mărimea prevăzută de contract, fapt ce se confirmă prin extrasul bancar de plată şi planul de rambursare a creditului anexate la materialele cauzei.
Indică instanţa de apel că, nefiind informată intimata Cerchez Vera de către apelanta BC „Pro Credit Bank” SA despre faptul că în perioada 14 ianuarie 2013 – 14 aprilie 2014 suma de 140 000 lei destinată pentru procurarea imobilului, nu a fost transferată către SRL „Terracasa”, fiind restituită în conturile Băncii, ea achita pentru întreaga această perioadă dobânda şi capitalul de stingere a creditului cu toate că banii acordați cu titlu de credit nu au fost utilizați conform destinației. Menționează instanța de apel că, conform prevederilor pct. 3.2.10 din Contractul de cont curent încheiat la 23 februarie 2012 între apelanta BC „Pro Credit Bank” SA şi intimata Cerchez Vera (f. d. 34 verso), Banca era obligată să solicite de la Client documente suplimentare cu privire la operațiunile în/din contul Clientului, în cazul neprezentării documentelor solicitate, Banca va refuza efectuarea operațiunii.
Colegiul civil al instanței de apel a apreciat justă concluzia primei instanțe, precum că, pârâta BC „Pro Credit Bank” SA nu şi-a onorat obligațiile contractuale de a ține evidența utilizării creditului conform pct.8.3 şi a notifica reclamanta Cerchez Vera conform pct. 10.2 din contractul de credit nr. 14109829/14023716 din 14 decembrie 2012, încasând neîntemeiat de la Cerchez Vera suma de 21 616,16 lei cu titlu de capital în stingerea creditului şi suma de 33 808,44 lei ca fiind dobânda la credit, fără ca suma creditului să fie utilizată, iar faptul neutilizării creditului datorându-se vinovăției pârâtei BC „Pro Credit Bank” SA.
La 23 octombrie 2015 BC ,,Pro Credit Bank” SA a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 02 septembrie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acțiunea Verei Cerchez şi să fie dispusă încasarea de la Cerchez Vera a cheltuielilor suportate de BC ,,Pro Credit Bank” SA la depunerea cererii de apel în mărime de 1 274,06 lei şi a cererii de recurs în mărime de 831,04 lei. În motivarea recursului recurentul a invocat că, atît instanţa de fond cît şi instanța de apel au emis hotărîrii pe care le consideră ilegale şi nefondate, concluziile instanțelor asupra pricinii fiind eronate şi în contradicție vădite cu materialele pricinii cu încălcarea normelor de drept material.
Susține recurentul că, instanța de apel a interpretat eronat legea materială, precum şi nu a luat în considerație înscrisurile prezentate de recurent, nu a apreciat 3 probele prezentate la justa lor valoare, în ansamblu, şi nu a cercetat probele multiaspectual, complet, nepărtinitor şi nemijlocit, călăuzindu-se de lege . Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de BC ,,Pro Credit Bank” SA nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. 4 În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de BC ,,Pro Credit Bank” SA ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Banca Comercială ,,Pro Credit Bank” Societate pe Acțiuni se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 5