Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ri-316/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
16 decembrie 2015
Părțile
Administratorul insolvabilităţii ÎI A.Istrati Griţcu Marcu vs GŢ Istrati Elizaveta
Pe scurt
Contractul de fidejusiune şi poprirea

2ri-316/15 — Validarea popririi

Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 2ri-316/15 Judecător: I. Muruianu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 16 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, în cauza intentată la cererea lui Griţcu Marcu - administratorul insolvabilităţii Întreprinderii Individuale „A. Istrati” privind validarea popririi prin încasarea datoriei de la terţul poprit Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 iulie 2015, prin care a fost admisă cererea de validare a popririi, CONSTATĂ: La 20 martie 2015, Griţcu Marcu, fiind administratorul insolvabilităţii a ÎI „A.

Istrati” s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere privind validarea popririi prin încasarea de la terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” a datoriei în sumă de 780000 lei. În motivarea cererii a indicat că, prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 a fost dispusă intentarea procedurii de insolvabilitate în privinţa ÎI „A. Istrati”, iar ulterior în cadrul verificării şi validării creanţelor debitorului în tabelul definitiv a fost admisă şi validată creanţa „Inter Trade Investment Company” SRL (în continuare ITIC) în mărime de 5 520 020,47 lei, creanţă întemeiată pe Contractul de fidejusiune 016 din 16.09.13 şi valoarea neachitată a obligaţiei debitorului în temeiul acestui contract fiind stabilită în mărime de 5 126 053,98 lei.

Susţine că, fidejusiunea debitorului serveşte drept garanţie a executării obligaţiilor GŢ „Istrati Elizaveta” faţă de ITIC, întemeiate pe prevederile Contractului 016 din 10.09.2013. Afirmă că, ulterior, în cadrul procedurii de valorificare a masei debitoare, avînd în vedere că creanţa menţionată mai sus a fost anterior garantată prin oferirea gajului din partea debitorului, prin prisma hotărîrilor adunărilor creditorilor din 04 august 2014, 09 august 2014 şi 02 martie 2015, precum şi a tabelului definitiv consolidat corectat în urma achitării parţiale a creanţei ITIC, se constată că debitorul a achitat 780000 lei din valoarea creanţei. Relevă că, în drept, prezenta cerere de poprire o întemeiază pe următoarele prevederi legale: art. 26, alin. 1 al Legii insolvabilităţii nr. 149/2012, art. 1163 alin. 1 al Codului Civil, precum şi art. 544 alin. 1 al Codului Civil.

1 Indică că, totodată, în scopul evitării oricăror neînţelegeri privind respectarea procedurii de notificare - somare, stabilite de art. 126, alin. 1-5 ale Legii insolvabilităţii, precizează faptul că, la data de 07 februarie 2014 instanţa de insolvabilitate a dispus primirea spre examinare a cererii introductive privind intentarea procesului de insolvabilitate în privinţa GŢ „Istrati Elizaveta”. La data de 20 iunie 2014, prin Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost dispusă intentarea procedurii simplificate a falimentului faţă de aceasta, iar ulterior, la data 05 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a dispus casarea Hotărîrii menţionate şi trimiterea pricinii la rejudecare.

Susţine că, pe întreaga perioadă (începînd cu 07.02.2014) administrator desemnat de instanţa de insolvabilitate a fost el personal şi chiar dacă ar fi fost considerată îndeajuns notificarea administratorului desemnat de instanţă, prin prisma necesitării păstrării transparenţei, precum şi a încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 prin care au fost ridicate sechestrele de pe bunurile ce aparţin gospodăriei ţărăneşti, dînsul a solicitat suplimentar şi opinia conducătorului acesteia, a debitorului, dar şi a reprezentantului acestora, dovada împuternicirilor fiind atît înscrisul anexat la cerere, cît şi mandatele anexate la dosarul de insolvabilitate ÎI „A.Istrati”, însă nu a primit nici un răspuns pînă la moment.

În finalul cererii a relatat că, din cele menţionate, consideră pe deplin întemeiată cererea şi a solicitat validarea popririi ÎI „A. Istrati” faţă de GŢ „Istrati Elizaveta”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iulie 2015, a fost admisă cererea de validare a popririi înaintată de administratorul insolvabilităţii ÎI „A.Istrati”, Griţcu Marcu, privind validarea popririi prin încasarea datoriei de la terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta”, s-a validat poprirea ÎI „A.Istrati” în proces de insolvabilitate faţă de terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” în sumă de 780000 (şapte sute optzeci mii) lei, s-a încasat de la terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” sumă de 780000 (şapte sute optzeci mii) lei în folosul ÎI „A.

Istrati” în proces de insolvabilitate şi s-a încasat de la terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” în folosul statului, taxa de stat în sumă de 23400 (douzeci şi trei mii patru sute) lei. Pentru a hotărî astfel, instanţa de insolvabilitate a invocat prevederile prevederile art. art. 513, 544, 572, 1163 Codul Civil şi art. art. 5, 6, 8, 126 Legea insolvabilităţii, menţionînd că datoria terţului poprit este certă, exigibilă, fiind scadentă şi confirmată prin înscrisurile anexate la cerere, iar, în speţă, probatoriul administrat confirmă temeinicia cererii de validare a popririi. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de insolvabilitate, la 03.08.2015 şi la 13.08.2015, Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20.07.2015 şi emiterea unei noi prin care să fie scoasă de pe rol cererea de validare a popririi.

În motivarea recursului, recurentul a invocat încălcarea şi neglijarea de către creditorul urmăritor a procedurii de înfiinţare a popririi. Consideră că nu sunt suficiente probe pentru admiterea pretenţiilor intimatului, iar instanţa a validat poprirea apreciind arbitrar probele la dosar fără a da o apreciere situaţiei reale existente, fiind dusă în eroare de către creditorul urmăritor. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 2 Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Potrivit art. 356 CPC, cererea de declarare a insolvabilităţii se judecă în instanţă conform normelor generale din prezentul cod, cu excepţiile şi completările stabilite de legislaţia insolvabilităţii.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi. Potrivit art. 8 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. După cu rezultă din materialele cauzei, recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluţia instanţei de insolvabilitate, prin care a fost a fost admisă cererea de validare a popririi, fiind dispusă validarea popririi şi încasarea de la terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” în beneficiul ÎI „A.

Istrati” în proces de insolvabilitate, a sumei de 780000 (şapte sute optzeci mii) lei. Reieşind din materialele cauzei, Colegiul constată cu certitudine faptul că, la data de 16 septembrie 2013, între „ITIC” SRL şi Aureliu Istrati a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 016 la contractul de împrumut nr. 014 din 10.09.2013, prin care Aureliu Istrati, în calitate de fidejusor, a garantat cu întreg patrimoniul lui prezent şi viitor executarea obligaţiei de rambursare a creditului în mărime de 4.000.000 lei obţinut de terţul poprit GŢ „Istrati Elizaveta” de la „ITIC” SRL (f.d. 5- 6), iar în baza transferurilor bancare din 18.08.2014, 20.08.2014, 25.08.2014 şi 28.08.2014 fidejusorul a transferat cretitorului garantat „ITIC” SRL suma de 780000 lei.

Reţine Colegiul că, faptul transferului acestor sume a fost confirmat în şedinţa de judecată de reprezentantul creditorului „Inter Trade Investment Company” SRL, Inna Soţchi, care a confirmat întrarea în cont a sumei de 780000 lei, plătită de Aureliu Istrati, în calitate de fidejusor al terţului poprit GŢ „Istrati Elizaveta”. Totodată, menţionează Colegiul că, aceste circumstanţe se mai confirmă subsidiar şi prin copiile documentelor bancare, anexate la dosar de autorul cererii de validare a popririi. Astfel, conchide Colegiul că, GŢ „Istrati Elizaveta” este datoare ÎI „A. Istrati” cu suma care acesta a achitat-o pentru onorarea obligaţiilor terţului poprit.

Prin art. 126 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 legiuitorul a reglementat institutul de poprire şi vînzare a dreptului litigios sau cesiunea creanţei si anume: (1) Sînt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fară numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deţinute în numele său de un 3 terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele lui şi creanţa cu termen ori sub condiţie. în acest caz, poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.

(2) Poprirea se înfiinţează prin somaţie a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi se comunică terţului menţionat la alin. (l) împreună cu o copie certificată de pe hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului. (3) Prin somaţie se va pune în vedere terţului, care devine, potrivit alin. (l), terţ poprit, interdicţia de a plăti fără acordul administratorului insolvabilităţii/lichidatorului sumele de bani sau de a transmite bunurile mobile pe care le datorează debitorului ori pe care i le va datora, declarîndu-le indisponibilizate. De la data comunicării somaţiei de înfiinţare a popririi şi pînă la achitarea integrală a obligaţiilor, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terţul poprit nu va face nicio altă plată sau operaţiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate.

Orice operaţiune efectuată cu aceste sume sau bunuri după data comunicării somaţiei de înfiinţare a popririi este nulă. Cînd se popresc sume cu scadenţe succesive, indisponibilizarea se întinde nu numai asupra sumelor ajunse la scadenţă, ci şi asupra celor exigibile în viitor. Indisponibilizarea se întinde şi asupra fructelor civile ale creanţei poprite, şi asupra oricăror alte accesorii născute chiar după înfiinţarea popririi. (4) Dacă sînt înfiinţate mai multe popriri, terţul poprit va comunica administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, după caz, numele şi adresa celorlalţi creditori, sumele poprite de fiecare în parte.

(5) în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor - de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de acumulare indicate de administratorul insolvabilităţii/lichidator ori să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada către administratorul insolvabilităţii/lichidator pentru a fi preluate. (6) Odată cu primirea sumelor de bani, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul va proceda la distribuirea lor în modul prevăzut de lege. Bunurile preluate de la terţul poprit le va include în lista masei debitoare şi le va valorifica conform procedurii stabilite.

(7) Terţul în a cărui posesie se află bunurile mobile incorporale poprite este supus tuturor îndatoririlor şi sancţiunilor prevăzute de lege pentru custozii de bunuri sechestrate. În cazul în care termenul de restituire a bunurilor este scadent, terţul poate cere administratorului insolvabilităţii/lichidatorului să le încredinţeze unui custode. (8) Terţul poprit nu va putea face contestaţie împotriva popririi. El îşi va formula apărările în instanţa de insolvabilitate, care validează poprirea. (9) Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, administratorul insolvabilităţii/lichidatorul, în cel mult o lună de la data la care terţul poprit trebuia să consemneze ori să plătească suma datorată, poate sesiza instanţa de insolvabilitate în vederea validării popririi.

(10) Instanţa de insolvabilitate îi va cita pe administratorul insolvabilităţii/lichidator, precum şi pe terţul poprit, şi, la termenul stabilit pentru judecarea cererii de validare, va dispune administrarea oricărei probe necesare soluţionării acesteia, care este admisibilă potrivit normelor de drept comun. În instanţa de validare, terţul poprit poate opune creditorului urmăritor toate excepţiile şi mijloacele de apărare pe care le-ar putea opune debitorului în măsura în care ele se întemeiază pe o cauză anterioară popririi. Hotărîrea de validare a popririi este supusă numai recursului de către terţul poprit. (11) Dacă din probele administrate rezultă că 4 terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terţul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desfiinţarea popririi.

Poprirea înfiinţată asupra unei creanţe cu termen sau sub condiţie poate fi validată, dar hotărîrea nu poate fi executată decît după ajungerea creanţei la termen sau la data îndeplinirii condiţiei, după caz. Dacă sumele sînt datorate periodic, poprirea se validează atît pentru sumele ajunse la scadenţă, cît şi pentru cele care vor fi scadente, în ultimul caz validarea producîndu-şi efectele numai la data cînd sumele devin scadente. (12) Dacă poprirea a fost înfiinţată asupra unor bunuri mobile incorporale care se aflau la data înfiinţării în posesia terţului poprit, instanţa va decide predarea lor în proprietate debitorului. Dacă bunurile mobile incorporale datorate debitorului nu se mai află la data validării în posesia terţului sau nu pot fi predate în natură, acesta este obligat, prin hotărîre de validare, la plata contravalorii acestor bunuri, caz în care va fi urmărit direct prin executorul judecătoresc.

(13) După validarea popririi, terţul poprit va proceda la consemnarea sau la plata datoriei, după caz, în limitele sumei determinate expres în hotărîrea de validare. În caz de nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit în baza hotărîrii de validare, în limitele sumei ce trebuia consemnată sau plătită. (14) În scopul celerităţii procedurii, administratorul insolvabilităţii/ lichidatorul, cu acordul comitetului creditorilor sau a adunării creditorilor, după caz, este în drept să vîndă drepturile litigioase sau creanţele pecuniare certe ale debitorului prin licitaţie cu strigare sau prin negocieri directe, în modul şi în condiţiile stabilite de prezenta lege.

Preţul iniţial nu va fi mai mic de 50% din valoarea lor de bilanţ, iar la licitaţia repetată preţul poate fi redus pînă la 30% din valoarea contabilă. Creditorii vor beneficia de dreptul de a prelua drepturile litigioase şi/sau creanţele pecuniare certe în contul stingerii, în modul prevăzut la art. 119, a creanţelor lor validate. În cazul în care, în termen de 90 de zile, drepturile litigioase şi/sau creanţele pecuniare nu se vor adjudeca la licitaţie sau nu se vor vinde prin negocieri directe, sau dacă există pericolul depăşirii termenului de prescripţie extensiv, lichidatorul va proceda la realizarea şi la urmărirea lor silită prin instanţă de judecată şi/sau prin judecată arbitrală, sau prin alte organe abilitate în modul prevăzut de prezenta lege.

(15) Dreptul de proprietate asupra drepturilor litigioase şi/sau asupra creanţelor pecuniare certe se transferă cumpărătorului în baza unui contract de vînzare-cumpărare sau contract de cesiune a creanţei semnat de administratorul insolvabilităţii/lichidator şi numai după achitarea integrală a preţului convenit prin licitaţie sau prin negocieri directe, achitare care urmează a fi efectuată în cel mult 30 de zile de la data încheierii contractului. Totodată, în baza art. 1163 Cod civil al RM este prevăzut mecanismul regresului contra debitorului: (1) Fidejusorul care a executat obligaţia principală are drept de regres contra debitorului în mărimea sumelor pe care le-a plătit, inclusiv datoria principală, dobînda aferentă, precum şi toate cheltuielile pe care le-a suportat în legătură cu fidejusiunea.

(2) Fidejusorul nu are drept de regres faţă de debitorul care, de asemenea, a plătit datoria din cauza faptului că fidejusorul nu l-a anunţat despre plata efectuată. (3) Fidejusorul poate acţiona contra debitorului chiar înainte de a fi plătit în cazul în care fidejusorul este urmărit în justiţie pentru plată sau dacă debitorul s-a obligat să-l elibereze de fidejusiune într-un termen determinat şi acesta a expirat. (4) În cazul în care există mai mulţi debitori solidari, fidejusorul care a prestat fidejusiunea pentru toţi aceşti debitori are drept de regres contra fiecăruia din ei pentru a recupera integral ceea ce a plătit. 5 Concomitent, în virtutea art. 544 Cod civil al RM sunt descrise condiţiile exercitării acţiunii în regres în cazul executării obligaţiei de către unul din debitorii solidari: (1) Debitorul solidar care a executat obligaţia are dreptul să intenteze o acţiune de regres împotriva celorlalţi debitori solidari pentru părţile acestora din obligaţie.

(2) În cazul imposibilităţii stabilirii întinderii obligaţiei debitorilor solidari, aceştia sînt obligaţi unii faţă de alţii la părţi egale. Totodată, se reţine că potrivit art. 26-27 Cod civil al RM: (1) Persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fară a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător individual sau în alt mod prevăzut de lege. (2) Persoana care practică activitate de întreprinzător fară înregistrare de stat nu poate invoca lipsa calităţii de întreprinzător. (3) Asupra activităţii de întreprinzător desfăşurate fară constituirea de persoană juridică se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ dacă din lege sau din esenţa raporturilor juridice nu rezultă altfel.

Persoana fizică răspunde pentru obligaţiile sale cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite. Colegiul reţine ca justă aprecierea instanţei de insolvabilitate care atestă faptul că, administratorul insolvabilităţii ÎI „A.Istrati”, a respectat calea prealabilă, prevăzută de art. 126 alin. (9) Legea insolvabilităţii şi a expediat în adresa terţului poprit GŢ „Istrati Elizaveta” somaţia respectivă . În acest sens, Colegiul conchide că instanţa de insolvabilitate corect a stabilit că datoria terţului poprit faţă de creditor este certă, exigibilă, fiind scadentă şi confirmată prin înscrisurile anexate la cerere, iar, în speţă, probatoriul administrat confirmă temeinicia cererii de validare a propririi.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins ca nefondat. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău 20 iulie 2015, în cauza intentată la cererea lui Griţcu Marcu - administratorul insolvabilităţii Întreprinderii Individuale „A. Istrati” privind validarea popririi prin încasarea datoriei de la terţul poprit Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.