2rh-372/15 — Constatarea proprietăţii comune

dosarul nr.2rh-372/15 prima instanţă: A. Sandu instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga instanţa de recurs: V. Clevadî, S. Moldovan, G. Stratulat ÎNCHEIERE 16 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinînd cererea de revizuire depusă de Motroi Agafia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Agafiei Motroi împotriva lui Munteanu Teodor privind constatarea proprietăţii comune asupra căsuţei de livadă, partajul locuinţei, apartamentului prin plata sultei, partajul bunurilor casnice şi cererea reconvenţională a lui Munteanu Teodor către Motroi Agafia privind partajarea surselor financiare, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 septembrie 2015, prin care au fost considerate inadmisibile recursurile declarate de avocatului Ropot Veaceslav în interesele recurentei Motroi Agafia şi recurenta Motroi Agafia împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2015 c o n s t a t ă La 06 martie 2013 Motroi Agafia a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Munteanu Teodor cu privire la constatarea proprietăţii comune asupra căsuţei de livadă, partajul locuinţei, apartamentului prin plata sultei, partajul bunurilor casnice.

Cere reclamanta Motroi Agafia: - constatarea faptului că căsuţa de vacanţă din ÎP „Automobilist”, s. Suruceni, r. Ialoveni, a fost procurat în baza contractului de vânzare-cumpărare, dar nu prin donaţie, acest act de donaţie fiind unul simulat; a recunoaşte drept bun proprietate în devălmăşie vila cu numărul cadastral 5530304.738.01 şi lotul de pămînt cu numărul cadastral 5530304.738 situat în ÎP „Automobilist”, din s. Suruceni, r. Ialoveni; - a recunoaşte dreptul de proprietate asupra 1/2 cotă parte din vila cu numărul cadastral 5530304.738.01 şi 1/2 cotă- parte din lotul de pămînt cu numărul cadastral 5530304.738 situate în ÎP „Automobilist” din s. Suruceni, r. Ialoveni; - a partaja bunurile mobile proprietate comună atribuindu-i în acest sens: frigiderul de marcă MxM260, valoarea aproximativă 2000 lei, televizorul LG valoare aproximativă 3000 lei, maşina de spălat rufe cu valoare aproximativă 2000 lei, boiler electric - 1500 lei, boiler din fontă-3000 lei, cabină de duş - 3000 lei, bibliotecă-stejar cu cărţi-3000 lei, set de mobilă „Moldova”- 5000 lei, două divane- sofa-5000 lei, trei fotolii - 1500 lei, bucătărie-1000 lei, aragaz-1000 lei, ungheraş mobilier - 5000 lei, masă - 500 lei, maşină de cusut „Zinger”-1000 lei, luntre gonflabilă mică-600 lei, veselă de gătit şi veselă în set-3500 lei, cuverturi 2 bucăţi - 400 lei, cămin electric - 500 lei,

4 seturi de aşternut de pat-2000 lei, instrumente- 4000 lei, iar pîrîtului Munteanu Teodor urmează să-i atribuie: hidropompa electrică-2600 lei, poartă de metal-10000 lei, fîntînă-10000 lei, materiale de construcţie 10000 lei, cămin electric-1000 lei, frigider “Dnestr”-2000 lei, televizor producţie italian-2000 lei, televizor „Daewoo”-1000 lei, set de mobilă din tumbă şi servant-4000 lei, dormitor din lemn-7000 lei, trei fotolii-1500 lei, picup cu colecţie de discuri -3000lei, bucătărie-1000 lei, trei butoaie-3000 lei, aragaz - 1000 lei, două mese-600 lei, două covoare „Floare”-2000 lei, două covoare producţie străină-2000 lei, două cuverturi-3000 lei, cadă mare-1200 lei, patru plapume-2000 lei, pat pliant cu saltea-3000 lei, veselă de gătit-500 lei, două biciclete - 5000 lei, inventar de prelucrare teren-3000 lei - a încasa de la Munteanu Teodor diferenţa de bunuri în rezultatul partajului averii comune, - la partajarea casei de locuit cu două nivele să-i fie adjudecat spaţiului de la etajul doi, care este compus din trei odăi; - partajarea apartamentului amplasat în mun.

Chişinău, str. Hristo Botev, 27, ap. 14, unde Munteanu Teodor deţine ¼ sau reieşind din valoarea apartamentului efectuată de OCT, costul acestuia fiind de 302000 lei, valoarea cotei lui Munteanu Teodor este de 75000 lei; - a recunoaşte că bunurile obiect al litigiului în valoare de 20000 lei la moment sunt deţinute şi se află în posesia soţului. Munteanu Teodor a depus în cadrul şedinţelor de judecată o cerere reconvenţională către Motroi Agafia privind partajarea surselor financiare. În motivarea acţiunii reconvenţinale Munteanu Teodor a indicat că, în timpul căsătoriei au dobîndit apartamentul nr.14 din str. Hristo Botev 27, mun. Chişinău, dar şi mobilier de uz casnic, bani şi multe bunuri materiale mobile ce se află în acest apartament.

Insistă la partajarea banilor care au fost cîştigaţi de el şi depuşi în cont pe numele Agafiei Motroi şi însuşiţi de ea fără acordul său. Tot timpul activînd în străinătate a trimis pîrîtei sume enorme de bani. Au fost deschise conturi bancare în euro şi dolari pe numele pîrîtei, la care i-a transferat zeci de mii de dolari şi euro cu scopul de a procura un apartament mai mare.

Solicită Munteanu Teodor partajarea proprietăţii comune în devălmăşie după cum urmează: - să i se atribuie bani în numerar în sumă de 10 000 euro, care în conformitate cu cursul oficial al BNM la data depunerii cererii constituie suma de 163000 lei şi 13 000 USD echivalentul în lei 161200 lei, în total suma de 324200 lei; - să i se atribuie pîrîtei Motroi Agafia bani în numerar în sumă de 10 000 euro, care în conformitate cu cursul oficial al BNM la data depunerii cererii constituie suma de 163000 lei şi 13 000 USD echivalentul în lei 161200 lei, în total suma de 324200 lei; - încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2014 s-au respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Motroi Agafia împotriva lui Munteanu Teodor despre constatarea proprietăţii comune asupra terenului şi căsuţei de livadă situată ÎP „Automobilist” s. Suruceni r. Ialoveni, partajul locuinţei cu valoarea de 85862 lei, a apartamentului 14 situat mun. Chişinău str. Hristo Botev, 27 mun. Chişinău prin plata sultei lui Munteanu Teodor în mărime de 75000 lei, partajul bunurilor casnice cu valoarea de totală de 301624 lei şi cererea reconvenţională a lui Munteanu Teodor împotriva Agafiei Motroi privind partajarea surselor financiare în mărime de 648400 lei. S-a perceput de la Munteanu Teodor taxa de stat în folosul statului în mărime de 5726 lei; s-a perceput de la Motroi Agafia taxa de stat în folosul statului în mărime de 4462 lei.

S-a anulat sechestrul asupra bunului imobil din ÎP „Automobilist” s. Suruceni, r. Ialoveni cu nr. cadastral 5530304738.01 aplicat prin încheierea din 11.04.2014. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Motroi Agafia, fiind menţinută hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 30 iunie 2014. La 19 mai 2015 avocatul Ropot Veaceslav în interesele recurentei Motroi Agafia a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti în partea respingerii acţiunii iniţiale, cu emiterea unei noi hotărîri în partea dată de admitere integrală a acţiunii înaintată de Motroi Agafia şi de respingere integrală a acţiunii reconvenţionale.

La 02 iunie 2015 Motroi Agafia a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea hotărîrilor instanţelor inferioare, pronunţarea unei noi hotărîri, prin care să se admită acţiunea sau să se restituie pricina la rejudecare, unde vor fi apreciate corect toate probele, cu respectarea principiului unei justiții echitabile. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 02 septembrie 2015, recursurile avocatului Ropot Veaceslav în interesele recurentei Motroi Agafia şi recurenta Motroi Agafia au fost considerate inadmisibile. La 20 noiembrie 2015 Motroi Agafia a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 septembrie 2015, solicitând admiterea cererii, casarea integrală a încheierii nominalizate şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond conform art. 453 alin. 6) CPC.

Drept temei de revizuire, Motroi Agafia, a invocat prevederile art. 449 lit. b) şi c) Cod de procedură civilă. Revizuentul consideră că încheierea instanţei de recurs şi decizia instanţei de apel sunt ilegale, neîntemeiate şi pasibile casării. În acest sens, invocă revizuentul că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii şi că instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Precizează revizuentul, că nu a fost identificată omisiunea atragerii în proces şi participării la examinarea acţiunii civile a notarului G.I.

Diaconu, cu toate că una din pretenţiile acţiunii civile incluse în cererea de chemare în judecată era anume: a recunoaşte drept bun proprietate în devălmăşie vila nr. cadastral 5530304.738.01 şi lotul de pămînt nr. cadastral 5530304.738 situate în Întovărăşirea Pomicolă “Automobilist” din s. Suruceni raionul Ialoveni şi a recunoşte dreptul de proprietate a lui Motroi Agafia asupra la ½ cotă parte din vila nr. cadastral 5530304.738.01 şi ½ cotă parte din lotul de pămînt nr. cadastral 5530304.738 situate în Întovărăşirea Pomicolă “Automobilist” din s. Suruceni raionul Ialoveni. Mai susţine revizuentul, că se apreciază drept circumstanţă nouă răspunsul nr. 3425 din 06 noiembrie 2015 eliberat de BC “Victoriabank” SA , în care se precizează că avocatului Goluşneanu Sergiu nu i-au fost eliberate extrase asupra situaţiei operaţiunilor efectuate în conturile Agafiei Motroi.

Susţine că astfel i-a fost îngrădit accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art. 449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Cu referire la cererea de revizuire depusă de Motroi Agafia, Colegiul indică subsecvent, prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, care statuează, că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Colegiul reţine că revizuentul invocă drept temei de revizuire lit. b) şi c) al articolului precitat. Prin urmare, examinînd cererea de revizuire co-raportată la prevederile Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că revizuentul, nu a indicat niciun temei al declarării revizuirii şi în asemenea împrejurări, Colegiul se vede în imposibilitate să se expună asupra cererii de revizuire.

Or, revizuentul urmează să prezinte probe pertinente şi concludente, astfel în cît, instanţa să fie capabilă să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei i-au fost încălcate aceste drepturi. Colegiul sesizează, însă, că revizuentul nu a indicat nici o probă. Cu referire la temeiul de declarare a revizuirii, indicat la lit. b) din art. 449 Cod de procedură civilă, Colegiul reiterează că revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Astfel, este necesar să se precizeze că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Cu referire la temeiul indicat la lit. c), Colegiul menţionează că, în acest sens, revizuentul urmează să prezinte probe pertinente şi concludente, astfel în cît, instanţa să fie capabilă să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios şi dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei i-au fost încălcate aceste drepturi. Colegiul sesizează, însă, că revizuentul nu a indicat nici o probă. Examinînd argumentele cererii de revizuire Colegiul le apreciază drept declarative, or acestea nu fac o probă incontestabilă. Prin urmare, Colegiul respinge argumentele revizuentului invocate întru susţinerea cererii de revizuire a deciziei instanţei de recurs prin prisma art. 449 lit. b) şi c) Cod de procedură civilă.

Totodată, Colegiul consideră imperios necesar să precizeze că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar şi în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare.

Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a). În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Motroi Agafia ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Motroi Agafia împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 02 septembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Agafiei Motroi împotriva lui Munteanu Teodor privind constatarea proprietăţii comune asupra căsuţei de livadă, partajul locuinţei, apartamentului prin plata sultei, partajul bunurilor casnice şi cererea reconvenţională a lui Munteanu Teodor către Motroi Agafia privind partajarea surselor financiare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat